689 matches
-
cercului psihologic berlinez 52), e limpede că orientarea gândirii germane în direcția formulei kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia inferioară), este urmată de cea a lui Johann Sulzer, care propune două facultăți autonome, der Verstand (intelectul, răspunzător de stiinte, arte mecanice și legi) și das sittliche
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cealaltă, în „perpetua mișcare” negând „codurile de maniere sau legi” și asigurând o implicare a eului creator capabilă să angajeze lumea într-un proces de radicală transformare: “în fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite”. Le regăsim, ambele, în, bunăoară, ramificata întrebare din eseul-poem Între mine și mine: „Să fie cu neputință oare o dezbărare definitivă de formulă, o plutire perpetuă deasupra raporturilor mai mult sau mai puțin admise, o respirație neîntreruptă într-o atmosferă alta decât aceea a principiilor și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în) imnurile ce punctează din loc în loc suita poemelor, concentrându-și „calea lactee de imagini” în jurul câte unui singur element tematic, apărut în discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșând imediat o întreagă serie metaforică ce plasează obiectul în relații extrem de ramificate. Așa sunt „imnurile” închinate ceaiului, cartofului, oglinzilor. În partea a cincea a poemului („Te oprești la vânzătoarea de legume...”) abundent enumerativă, momentului numirii (metaforice) a cartofului, în seria „legumelor”, generează acea stare de exaltare caracteristică imnului sau odei: și iată
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cea internă prezintă un dinte bazal (fig.56d, pag.56). -ab. maculicollis Torre Baza pronotului cu o bandă neagră, dispusă median. 3 Rhantus notaticollis Aubé (infuscatus Er., nigriventris Motsch.) Ovalalungit, ușor bombat, cu luciu metalic. Capul și pronotul cu reticulații ramificate sau ondulate, marginile lor laterale sunt granulate. Partea dorsală de culoare gălbuie. Capul negru cu o pată transversală galben-roșcată dispusă pe vertex. O pată discală, marginea anterioară și marginile laterale ale pronotului negre. Elitrele cu excepția bazei, suturii și a marginilor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă gradul de polimerizare este mai mare de 160
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în micele coloidale. Agenți anionici Pe lângă săpunurile propriu zise, dintre agenții de suprafață anionici fac parte și mulți alți compuși la care grupa acidă (-COOH sau alta) este legată de o grupă lipofilă, cum ar fi: catene saturate și nesaturate, ramificate sau neramificate, resturi alchilice cu nuclee benzenice sau naftalenice etc. De asemenea, din această clasă mai fac parte și unele combinații cu molecule complicate, ca lecitinele, lizolecitinele, cefalinele, sarea de sodiu a acidului colic etc. Dintre agenții anionici, cei mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fără membrană, deci capabilă a adera foarte strâns la substrat; plasmodiul (2), de fapt o extindere a gimnoplastului, capabil a adera pe suprafețe uneori foarte mari (de ordinul dm2, ca mixomicetul Fuligo septica [84]); sifonoplastul (3), de fapt un plasmodiu ramificat; miceliul (4), formă evoluată, deosebită de celelalte trei ca fiind un filament (hifă) rezultat prin juxtapunerea lineară a foarte multe celule, inclusiv cu ramificarea hifelor. Primele două forme (1, 2) sunt responsabile în special de coroziunea prin depolarizare (prin consumarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rolul benefic, ca factor de control al foulingului biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar există destule dulcicole. Exoscheletul lor, calcaros de regulă, poate ajunge, la o colonie aflată în mediul său natural până la dimensiuni de câțiva metri, cu aspectul ramificat al unor arbuști [90]; în decursul timpului, briozoarele au creat și creează încă zăcăminte calcaroase [91]. Sunt incriminate de producerea unor obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bacterii este prezența unei teci, de obicei comună mai multor bacterii (unor trichomi), gelatinoase, mucilaginoase (polizaharid echimolecular de glucoză, galactoză și fucoză, ca la Sphaerotilus natans [85]), impregnată cu Fe(OH)3 [16]. Aceste teci, care pot fi filamentoase sau ramificate (ca la ciuperci, v. §2.3.2.2.1.2, pe care le preced filogenetic), lipicioase și rezistente din punct de vedere mecanic, pot constitui o „armătură“ la nivelul foulingului biologic și motivul aderării unor particule străine. Crustele de Fe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
clase de protozoare, caracterizat prin prezența unuia sau mai multor flageli, cu ajutorul cărora acest organism se poate deplasa fung - organism heterotrof, din încrengătura Mycophyta la care, la majoritatea speciilor, este vorba de un corp micelar, unicelular au pluricelular, adică filamente ramificate (hife) Ψ - punctul de neutralitate redox în mediul curent (rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet de cromozomi, moștenit de la părinți; în extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se reconstituie individul continuator al generației
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rădăcină la plante inferioare (alge pluricelulare, mușchi, ferigi) și la licheni S - entropia saprofit - organism, în special bacterie sau ciupercă, care se hrănește cu substanța organică provenită din descompunerea organismelor moarte sesil - legat direct de substrat, sedentar, fixat sifonoplast - plasmodiu ramificat sistematică - clasificare a organismelor în categorii ierarhic integratoare; exemplu: un grup de specii înrudite direct alcătuiește un gen; nivelurile de integrare sunt - în mare -, în raport cu unitatea de bază - specia: genul, familia, subordinul, ordinul, subclasa, clasa, încrengătura, subregnul, regnul; la rândul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Planta face parte din familia Labiatae (Lamiaceae); la specia de bază, cu flori albastre, a fost descrisă o formă, f. albiflora Schur., cu corolă albă și caliciul verde. Este o plantă perenă, semilemnoasă; partea subterană este reprezentată printr-un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
f. albiflora Schur., cu corolă albă și caliciul verde. Este o plantă perenă, semilemnoasă; partea subterană este reprezentată printr-un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Mirosul este puternic aromat, caracteristic, gustul amar și astringent. Bracteile sunt ovate sau aproape circulare, scurt ascuțite, de lungimea caliciului, verzi sau spre bază membranoase și violete. Pe partea externă sunt păroase și cad înainte de fructificare. Inflorescența este simplă sau ramificată, formată din 6-8 verticilele distanțate, formate dintr-un număr variabil de flori (4) 6-10 (20). Florile (foto. 4) sunt lungi de 2-3 cm, cu pediceli păroși, lungi de 3-6 mm. Caliciul este tubulos campanulat, până la 15-nervurat, verde sau violaceu, lung
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sâmbure de strugure, de 3-5µ lungime și 2-3µ lățime, fiind liberi sau înglobați în macrofage. Acești spori se colorează ușor prin metoda Gram. În culturi, parazitul are aspect diferit, prezentându-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice sau dispunându-se în glomeruli. Sporii sunt inserați pe filament prin intermediul unui sterigmat fin de 1-2µ lungime. Parazitul este inoculabil la animalul de laborator pe cale subcutană sau intravenoasă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date de umflare pentru cei reticulați. Parametrul de solubilitate al polimerului se consideră egal cu parametrul de solubilitate al solventului cu care acesta se amestecă în orice proporție fără efect termic și fără modificare de volum, sau pentru
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
modului în care este divizată pictura, prin referirea la linia sinuoasă a vegetației care desparte pământescul de astral, la cele trei zone terestre, la bolta cerească desfășurată deasupra ansamblului terestru reprezentat într-o vizibilitate descrescândă, la felul în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât și proteine. Faptul că posedă enzime induce proprietatea de a avea metabolism propriu. În ceea ce privește morfologia micoplasmelor, se constată că ele sunt organisme pleomorfe (au forme variate): sferice, alungite sau ramificate, din cauză că nu au perete celular care să le confere o formă proprie; ca urmare ele își modifică forma în funcție de mediu . Celula molicutelor este alcătuită dintr-un nucleu difuz, alcătuit din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Streptomyces scabies persistă în tuberculii atacați până la 8 luni iar în sol poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria fiind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numeroși nuclei neindividualizați în celule ce poartă numele de plasmodiu. Un al tip de aparat vegetativ mai evoluat denumit sifonoplast se întâlnește la ciupercile din cl. Zygomycetes și Oomycetes la care acesta se prezintă sub formă de tuburi simple sau ramificate continui, fără pereți transversali, care conțin o masă de citoplasmă și numeroși nuclei, nediferențiați în celule denumit și sifonoplast cenocitic. La ciupercile superioare din subîncr. Ascomycotina, Basidiomycotina și Deuteromycotina, aparatul vegetativ poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi în basidiofructe (carpofori) sau basidii sclerificate-teliospori. Vâscul de stejar Loranthus europaeus formează pe plantele gazdă tufe mici, de 20-50 cm înălțime, cu tulpini foarte fragile, dicotomic ramificate, de culoare cenușie. Plantele total parazite se clasifică în două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
total parazite se clasifică în două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol un rizom acoperit cu solzi groși, ramificat care înconjură rădăcina plantei gazdă. Tulpinile au 10-25 cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de umiditate și pH-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]