504 matches
-
în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pensionarul cu copiii în țări străine Chiar copiii de-s plecați Nu se simte singur cuc Că-l iubesc, sunt devotați ... Câteodată...pe facebook! Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod, --Abia scăpase de năpastă— Trăiește iar un episod ...Că și-a găsit altă nevastă! Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferință M-am simțit deodată cultă, Împlinindu-mi o dorință: Inspirație mai multă. Pensionarii în postul Paștelui Cum
GENŢIGRAME ÎN PRIER de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380362_a_381691]
-
Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016. Pensionarul cu copiii în țări străine Chiar copiii de-s plecați Nu se simte singur cuc Că-l iubesc, sunt devotați ... Câteodată...pe facebook! Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod, --Abia scăpase de năpastă— Trăiește iar un episod ...Că și-a găsit altă nevastă! Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferință M-am simțit deodată cultă, Împlinindu-mi o dorință: Inspirație mai multă. Pensionarii în postul Paștelui Cum
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
nimica, Doar și-atâta e prea mult. -------------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca ... Citește mai mult Pensionarul cu copiii în țări străineChiar copiii de-s plecațiNu se simte singur cucCă-l iubesc, sunt devotați...Câteodată...pe facebook!Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod,--Abia scăpase de năpastă—Trăiește iar un episod...Că și-a găsit altă nevastă!Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferințăM-am simțit deodată cultă,Împlinindu-mi o dorință:Inspirație mai multă.Pensionarii în postul PașteluiCum leurda și
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
sodomit iar minciuna-ți - demâncare!” otravă pe tavă: tot sfințim măscărici și vindem cuvinte pe doi firfirici... „ascultă exultă când geme Golgòta! giuvaier canțonier să-ți fie cocòta!” ...ferește-ne Doamne de profeții schilozi - sfințește iar gura cu mir de rapsozi! VIS NEROD să mergi pe păduri - peste munți - până-n lună să faci a răzbate în aștri - iar - strună: cavalèrii de jar - amânând cavalcada ne-or ierta - i-om jeli - sfârșindu-se sfada poieni iar vor umple-nțelepți inorogi scutieri Preacuratei
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
călăuzit de Clerul evlavios, educat de Mame eroine, artiști de geniu și iluștri dascăli, îndrumat de Voievozi regali ori virtuoși Bărbați de Stat, de Vlădici aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul princiar prin excelență al inegalabilei și inimoasei Regine Maria. Voievozii, Bărbații de Stat, Marii Comandanți, Femeile
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Autorului Luceafărul românilor -odă poetului național- Peste vremuri încercate Stăbate dorul de-un veac, De Luceafărul din carte Ce din cer privește-n lac. Că pe versul său romantic Duce graiul moștenit, Ne-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri I-au pus versurile-n cânt, Din care stăbat ecouri De dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare Îi cântă poezie, Pe codru să-l înfioare Cu tristă nostalgie. Somnoroase păsărele Închid pleoapa nopților, Și străbată
ODĂ POETULUI NAȚIONAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379510_a_380839]
-
de Cultură Prahova pentru recuperarea și conservarea patrimoniului cultural prahovean în anul 2017: Proiectele „Rădăcini”, „Valori de patrimoniu”, „Ethnos”, „Coregrafia, dansul cultural” în cadrul căruia la fiecare ediție a fost prezentat și un dans prahovean și la care au fost invitați rapsozi din zonele din care au venit coregrafii, Simpozionul „Dragoste, opinii, reflecții, ipostaze”, Expoziția cu vânzare de Mărțișor, târguri ale meșteșugarilor, ateliere cu elevii. Finalizarea unor proiecte se va face prin realizarea unei expoziții cu obiecte de patrimoniu la Centrul Județean
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
lumini, catifelând poiana, Noiembrie în glas te strigă, împărțindu-mi ruga mea! Și ai venit în Universul magic...magia ta stelara Îmi tremura divin, pământul de se pierde-n cer, Grăbind secundele, ce curg în vocile din iar și iară, Rapsozi divini mi te vestesc!..Sărutul tău din pântec e mister! Culoarea dorului Nedumerita, urc în podul vechi al casei părintești, E vară și sunt singura în lutul prea uscat, Nu- mi găsesc loc, de dor de- a împleti povești, Genunchii
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Artă Ploiești de către membri ai Cercului de teatru de copii și liceal, ai Clubului “Diana” și ai Cenaclului “Atitudini” ale Casei de Cultură “I.L. Caragiale”, Ploiești, în colaborare cu elevi ai Colegiului Național “Jean Monet”, Ploiești. Invitatul serii a fost rapsodul popular Ion Crețeanu. Au fost recitate poezii și monologuri cu tematică erotică aparținând scriitorilor consacrați: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi etc. Membri ai Cenaclului “Atitudini” au recitat poezii de dragoste, creație proprie. Profesor Niculae Adriana
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
proprie. Profesor Niculae Adriana de la Colegiul “Jean Monet” a prezentat obiecte, precum amfore, desene care au fost realizate de elevi și de părinți în cadrul Proiectului “ Iubirile din vasul de lut” și desene ale elevilor cu tematica “Forme ale iubirii - Copilărie.” Rapsodul Ion Crețeanu, pe lângă dragostea pentru cântecul popular românesc, a adus cu sine și alte semne caracteristice: o ipingea (manta bărbătească) veche de peste 150 de ani și grea de vreo 10 kilograme, o pereche de opinci și o cobză care a
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
1620 din 08 iunie 2015. Dimineață își scrie cu penița de aur O nouă pagină de poveste În jurnalul trecerii mele printr-o lume jucăușa și veselă, Descoperită Acasă, Presărată cu sclipiri solare Și ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
de îngeri cuminți, Pe aripi de pescăruși ... Citește mai mult Dimineață își scrie cu penița de aurO nouă pagină de povesteIn jurnalul trecerii mele printr-olume jucăușa și veselă,Descoperită Acasă,Presărată cu sclipiri solareSi ritmuri electrizante de cântăreți din natură,Rapsozi innascuti.Natura virgina își pictează splendoarea ei salbaticaPe pânză infinită a orizontului,Fremătând de prospețime și culoare.Vantul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi,Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe,Hoinărind printre fluturi și
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
2005 Cenaclu, Sară N. Dan, în Adevărul, 2006 Cenaclul literar Muză, Sară N. Dan, în Adevărul, 2009 Revista Muză - o nouă apariție, Dorin Ocneriu, în Jurnal arădean, 2009 Mulțumiri, Domnica Florescu, în Birchiș, schița monografica, Ed. Mirador, 2009 Culegere text, Rapsozi și rapsodii măcene, Florica R. Cândea, Elenă Feher, Carol Feher, Ed. Caractere, 2009 Pe urmele Cireșarilor, în Universul cărții, Ăn I, nr. 1, p. 36, 2009 Pe urmele Cireșarilor, Vasile Dan, în rev. Arca, nr. 7-8-9, 2009 În căutarea jocului
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alti rapsozi ai locului, pe care le-am înregistrat într-un stil propriu. Aceste cântece au mers repede, vreau să cred, la inima ascultătorilor și sunt fredonate în concertele mele, aceasta-i dovada. În repertoriul meu muzical artistic sunt înscrise o casetă
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier ori un mare dramaturg nu scrie pentru “ținte”, “nișe”, ci trimite în lume cărți, nu “produse”. De aceea, Dan Puric are curajul susținerii discursului ontologic. Rapsod și propovăduitor ori propagator al bucuriei, intelectual ce se poate adresa unui mare număr de oameni, actor care adaugă ingrediențele vocației în mesaj, mărturisitor ortodox și îmbisericit...” - conform remarcilor făcute de către Dan Ciachir în Prefața cărții. Fiecare dintre acestea și
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată creația lui, poetică, dar cea și în proză, va fi străbătută de izul rozmarinului și al muzei înălțătoare de inspirație din doinele create cu suspine de rapsodul popular, în liniile cusăturilor iei strămoșești. Locul nașterii și al copilăriei lui sunt profund marcate de toată istoria Țării de Sus. Un ținut românesc cu vechi datini și conveniențe, cu o concordanță a graiurilor și cântecelor, care au avut în
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
unde cunoaște lagărele germane până la 23 August 1944, când se reîntoarce în țară, pentru a-și urma destinul: calvarul temnițelor comuniste garnisite cu continua supraveghere, desconsiderare și marginalizare. Vasile Hanu nu cedează, nu îngenunchează, nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Valeria Peter Predescu” precum și al concertelor „Lumina Învierii” și „Colinde și cântece străbune”, susținute anual la Bistrița. Cu un repertoriu de peste o sută de cântece din zona năsăudeană în principal, dar și din alte subzone ale județului Bistrița-Năsăud, culese de la rapsozi de prin satele ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România, de cântece religioase, pricesne și colinde românești autentice. Este laureat la șaisprezece concursuri și festivaluri de folclor din România. Căsătorit, din 1989
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
Ed. Edithgraph, Buzău, 2012) - prefațat de exegeta gălățeană Cezarina Victoria Adamescu și o frumoasă carte de versuri, „Umeri de flori” (Ed. Artbook, Bacău, 2012) - prefațată de Cristina Ștefan. Încă de la început, poeta Ana Maria Gîbu se dovedește a fi un rapsod, capabil (încă) să surprindă frumusețea vieții, să se îndrăgostească de sunetele clipelor scurse într-o oarbă inconștiență ( datorită vârstei fără îndoială), într-un joc inocent al cuvintelor, printr-o construcție metaforică naturală, ascunzând prospețime: „am adunat atâtea cuvinte.../ se zbenguiau
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
Eminescu să ne judece De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
de prezentare ale unor mari personalități contemporane, precum: acad. Valeriu D. Cotea, inventatorul Justin Capră, prof. univ. dr. Florentin Smarandache. O rubrică aparte este dedicată tinerelor condeie, pentru debutanți și pentru creatorii populari din zonă. Un exemplu deosebit îl constituie rapsodul popular Costică Beșa din Bârsești, județul Vrancea. Colaboratorii acestei reviste sunt pasionați și consecvenți scriitori, profesori, editori, publiciști, membri ai Uniunii Scriitorilor, Ligii Scriitorilor și ai altor uniuni de creație, artiști care încearcă să mențină vie flacăra culturii române, năzuind
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
există încă- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- număr total de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori- număr de abonați:abonat->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. MĂRITĂ GRIGOR - POET POPULAR - RAPSODUL POPULAR AL JANDARMILOR - ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE, de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Mărită GRIGOR - poet popular Născută la data de: 9 octombrie 1942, în loc. Chiuzbaia; La 7 ani are un accident și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
spre îngeri, cu câteva luni mai devreme de evenimentele din același an - ,,25 iulie 1989, la București”, (pag. 9). Etnologul Pamfil Bilțiu continuă ideea lui Gelu Dragoș, de promovare a valorilor satului românesc, aducând în paginile revistei ,,Figuri de mari rapsozi populari - Ana Dumuță”. ,,Partea reprezentativă a repertoriului ei o constituie lirica, ponderea deținând-o cântecele de oprimare socială, de necaz, de amărăciune, de înstrăinare și însingurare, de nenoroc și urât ... multe dintre ele antologice, alcătuiesc grupele cântecelor de cătănie și
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
intrigă ucigașă. Citind dialogul poetic dintre cei doi autori, ne trezim că, fără să vrem, din simpli spectatori, începem să le trăim noi înșine, în totalitate, sentimentele lor complexe și să privim iubirea prin gratiile de aur transparent ale ambilor rapsozi, admirând frumoasele lor manifeste lirice. În final, ne convingem că, parcurgând toate paginile poemelor în oglindă, am lecturat nu doar niște frumoase poezii de dragoste, dar și multe trepte metaforice de cristal curat care pot sfida prin timp umbrele morții
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]