643 matches
-
am terminat studiile liceale, apoi am urmat alte cursuri postliceale de contabilitate și operator pe calculator. Astăzi îmi desfășor activitatea ca administrator-contabil-casier în cadrul Primăriei. Pe la vârsta de 17 ani, am participat la concursul pentru ocuparea postului de solist-vocal în orchestra „Rapsodia Dunării”. Din comisie făcea parte marele violonist Ionel Budișteanu. Pe la 20 de ani m-am căsătorit, am muncit și mi-am crescut cei cinci copii cu care m-a dăruit Dumnezeu. Nu lipseam însă din sălile de spectacol, atunci când era
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepțional orchestrată dar și cunoscute cântece de pahar precum „fusul ici / fusul colea / fusu-n poală la lela /”. Ar pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
a pus rămășag pe mirajul luminii, ca izvorul de viață zburat în cuib de cuci. Pe covorul răbdării și-a mânat bidivii gândului în trap de chimvale. O dâră de zbor i-a adus un trecut de văpaie, trudit în rapsodiile de veacuri, frământându-i mireasma în pâine și cuvântul în potirul binecuvântării. Safirul bucuriei, înmuiat în Ghiocelul Buneivestiri, i-a odrăslit crucea în Mugurele-nvierii. Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine- aduceți în vasul vechi
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
au căzut cu resemnare pe noua Golgotă. Și-a luat ultimul dor din ruga îndurărilor devenind colindul încătușat. Memoria i-a devenit bocet în Zarcă, fericindu-i dragostea în gândul trecut. Nostalgia de toamnă i-a prefăcut cuvintele într-o rapsodie eminesciană. Peste Cruciații tristelor întoarceri cad consolări și stele. Crezul lor plânge în Golgota iluziilor. Primăvara ca o aducere aminte răspândește mireasma Reginei nopții. Pe cărarea unei ierni ca o cronică rimată, suie Robii la cer în cadență lirică. Fiecare
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și vin, melodioasă chemare și pâine dăruită. Limba dacoromână-protodaca are licență divină. Limba noastră este pâinea sfântă-cea de toate zilele a Neamului dacoromân. Fiecare cuvânt ales al Limbii dacoromâne este un imn liturgic, un psalm de foc și o dulce rapsodie a Milosârdirii Maicii Domnului. Fiecare cuvânt frumos al Limbii noastre dacoromâne este o terapie ortodoxă. Fiecare cuvânt înmiresmat al dulcei Limbi dacoromâne e un psalm aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal simfonic, variete și modern, dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, Rapsodia Primăverii , Concertul Nr.1 în Sol Major, Idila Z , Feerie , Sonata Omagiul lui Mozart , Gloria și Doliul Pământului. Aceste lucrări au fost înregistrate pe discuri Philips și au făcut de mult turul lumii. Sunt ca un balsam pentru sufletul omului
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură „Cronica”din Iași. * Redactor la revista „Intercultural” din Sibiu. *Redactor la revista „Rapsodia” din Sibiu. *Colaborator la revistele de cultură: Tribuna, Cluj-Napoca; Ateneu și Plumb,Bacău; Oglinda Literară, Focșani; Contact Internațional (Iași), Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Iași; precum și la diferite reviste de umor: Epigrama, București; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; UrzicaVieneză
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
editată sub egida LSR. - Revista Totpal’s Daily News - Revista Singur Dandres - Revista Bogdania - Revista Slova creștină - Revista Apolon - Revista Luceafărul Botoșani - Revista MELIDONIUM - Revista Memoria Slovelor - Revista Liter Club - RevistaTaifas Literar - Revista Meridianul Cultural Românesc - Revista Surâsul Bucovinei - Revista Rapsodia - Revista Lohanul - Revista Oglinda Literară - Revista FEED BACK - Săptămânal de opinie informare și cultură Palia Expres În sprijinul culturii: În luna Decembrie 2014 - inițiază și lansează pe internet Campania Copiii din comuna mea doresc să te citească , campanie de colectare
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
să iei din zgura măsurii ce-a rămas, Din timpul meu îți dau, să fii copil-stejar! Te-am rătăcit (R.T.) Te-am auzit și n-am știut în taină să te-ascult Ca pe o frunză tristă dintr-o duioasă rapsodie, Ci m-am închis într-o cascadă de tumult Și te-am crezut arpegiu lipsit de armonie ... Te-am observat și n-am știut cum să te văd Ca pe o lebădă sublimă alunecând suavă, Ci m-am închis în
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
Irlanda, la Dublin, pentru filmul «Armonii și ritmuri milenare», care a impresionat prin ineditul și prospețimea cântecelor și jocurilor noastre populare, ca și prin transpunerea lor cinematografică. Tot la Dublin, în 1973, am obținut «Premiul Special al Juriului» pentru filmul «Rapsodii de iarnă», prezentând datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Paralel cu activitatea de realizator TV am fost referent de specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
de trepte ale disperării până la dorințele mele rupte. Mă credeai începutul durerilor noastre. Nu accept nicicând sfârșitul nu-l știu. Într-o zi ne vor cânta rapsozii curgerea durerilor noastre cu corzile rupte ale lăutei sorții. Ne vor cânta acea rapsodie pe care o așteptam de demult. *************** NE VOR CÂNTA (Ceva era tulbure) Gândeam sinuciderea în acea noapte. Totul îmi era ciudat. Mă tulbura și durerea și bucuria îmi aduceau și-ntuneric și lumină. Doream să mă sinucid cu cuțite de
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeștrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna și Stelele cu podoabele lor și sus de tot, peste toate acestea, ca un rege înveșmântat în splendoarea frumuseții este așezat Omul - chip al lui Dumnezeu. Purtăm în noi această dumnezeiască mirare în fața
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
unde avea concerte , fiind pline sau arhipline. În multe din concertele sale apare alături de nume sonore precum ; Pablo Casals, Alfred Cortot, E. Isaye, Jaques Thibaud, Fritz Kreiler . Paralel cu ascensiunea la vioară, Enescu se afirmă din ce în ce mai puternic cu cele două Rapsodii române scrise în perioada 1901-1902, apoi cu Simfonia I, scrisă în anul 1905. Amintesc că marile lucrări ale sale sunt concepute sau scrise în țară, datate cu numele unor locuri dragi și familiare lui; Carcalia, Sinaia, Tețcani, Făget. La terminarea
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]
-
clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au cuminecat și miruit “. („Rhapsody in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul dintre Poezie și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
noi la vale! -Ne prinde ploaia? Mi-e frică de tunete! -Mergi și nu te mai uita înapoi! Să ajungem acasă odată! Ana s-a lăsat cu vitele ei la poalele pădurii, culegea mure impasibilă și îi auzeam cântecele printre rapsodiile vântului.Apoi liniște.Nici un fir de vânt, nimic.Totul încremenit.Liniștea dinaintea furtunii. Când s-au deschis porțile cerului intram în curte și am răsuflat ușurat.Scăpasem! -Cred că fată vaca la noapte, zise bunica punînd oala la foc pentru
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
elita societății. Ea le povesti despre obiceiurile, tradițiile și folclorul țării sale, despre peisajele oferite de cadrul natural, despre munții și lacurile glaciare, despre râuri, deltă și mare. Dar vienezii cunoșteau câte ceva despre principatele române. Auziseră de Geoge Enescu cu Rapsodia Română, de Ciprian Porumbescu cu Balada și opereta Crai Nou, despre Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale. Aveau cunoștință și despre trecutul istoric al României cu principii Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, dar mai ales se îngrozeau când
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RAPSODIA POEZIEI ROMÂNE - PARTEA I Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: “Sunt suflet din sufletul neamului meu Și-i cant bucuria și-amarul -(...) Sunt inimă-n inima neamului meu Și
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
Blaga, Păunescu, Păunescu, Dumitru Fărcaș x 4............ Florian Pittiș, Minulescu, Minulescu, Dorin Liviu Zaharia, Ioan Alexandru, Radu Stanca, Radu Stanca, Grigore Vieru, Grigore Vieru, Blaga, ANDREI CIURUNGA x 4, Eminescu, Păunescu, Ion Barbu, Eminescu, Eminescu, Minulescu, Ioan Alexandru. Referință Bibliografică: Rapsodia poeziei române - partea I / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră. Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră.Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui, Iubesc... Iubesc tot ce înseamnă artă, muzica și viața. Iubesc marea și vântul, Iubesc munții și cantul, Iubesc câmpia cu grânele ei, Iubesc pictură, sculptură și
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
balada cea tărăgănata,Iubesc Miorița cea mult cântată,Iubesc sârbă, hora și chiar perinița,Iubesc și pe neica Bădița,Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau,Iubesc pe Creangă și pupăza să,Iubesc pe Coșbuc alături de Mama,Iubesc pe Enescu cu rapsodia să,Iubesc pe Brâncuși și opera să,Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui,Iubesc...Iubesc tot ce înseamnă artă, muzica și viață.Iubesc marea și vântul,Iubesc munții și cantul,Iubesc câmpia cu grânele ei,Iubesc pictură, sculptură și
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
în zbor de o pasăre colibri, amândoi înveșmântați în raze de lumini argintii ca în haine de bal, tu purtând la gât o salbă din bătăile inimii mele, eu purtând pe cap o coroană de luceferi încă nenăscuți, tu fredonând rapsodii în cinstea primăverii, eu declamând tăceri impermeabile, de Shakespeare. Urcăm, urcăm și Pământul e tot mai mic. Simt cum în mine se naște și crește un imperiu de cruci, tu ai rămas în urmă, să culegi trandafiri și sentimente însângerate
OMNIA VINCIT AMOR! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373368_a_374697]