374 matches
-
Au făcut cereri și intervenții peste tot, ca să fie scutiți; - Dacă aceste cereri nu li s’au aprobat, atunci au așteptat răspunsul lor și nu s’au prezentat la muncă. Numai măsurile drastice, comunicatele date de Marele Cartier General și raziile i-au silit pe majoritatea să se prezinte la muncă. Totuși, sunt și acum foarte mulți evrei neprezentați și cu situația neclară susceptibili a fi arestați. b). Când s’au prezentat la Cercul de Recrutare: - Au făcut tot posibilul ca să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la chemare (fie că vor fi fost judecați și condamnați în lipsă, fie că vor fi în curs de judecată) Corpurile și Cercurile Teritoriale, vor face apel la organele Comenduirilor de Piață și la cele polițienești, solicitându-le ca în timpul raziilor ce vor efectua, sau cu orice ocazie, să urmărească arestarea evreilor în neregulă cu munca obligatorie. 3. Până la data de 1 Aprilie 1943, Corpurile Teritoriale vor înainta o situație numerică la M.St.M. Secția I-a Bir. 10, după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militare din apropiere; d) Să anunțe prin orice mijloc și în special prin scris Cercul Teritorial, detașamentul, instituția, firma sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive independente de voința sa: prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești sau militare, etc. Această obligațiune incumbă și tuturor organelor care sunt nevoite să rețină pe evrei, pentru motivele arătate în aliniatul precedent. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General de Divizie ss C. PANTAZI Directorul Justiției Militare General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
presă și chiar comunicate amenințătoare din partea Domnului General Rășcanu, Primarul General al Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cercului Terit., în lipsă de medicul oricărei unități militare. Să anunțe în scris Corpul II Terit., detașamentul, instituția sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive indepen dente de voința lui, prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești, militare, etc. Rugăm dispuneți ca aceste dispozițiuni să fie citate tuturor evreilor din detașamentul Dvs. pentru luare de cunoștință și conformare. Totodată vă rugăm a vă conforma întocmai acestor dispozițiuni date de Corpul II Teritorial
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3784, nr. filă ilizibil. Document nr. 235 ARMATA I-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Nr. 21.807 Din 29 Iunie 1944 ARMATA I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Cu onoare vă facem cunoscut că, în ultima vreme, cu ocazia raziilor făcute de către organele polițienești s’au găsit foarte mulți evrei concentrați circulând pe străzile orașelor, în timpul programului, fără acte militare asupra lor. Unii dintre ei nu au livrete militare și poartă asupra lor o simplă dovadă că sunt concentrați, dovadă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
migranți români singuri, Centrale este unul dintre locurile unde pot să lege relații cu femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Pe de altă parte, de multe ori în timpul serii, atmosfera devine riscantă și apar incidente între migranți. Poliția face razii și atunci „ilegalii” pleacă pentru o perioadă, așteptând plecarea poliției pentru a reveni. Dacă la început Centrale era principalul loc de întâlnire a migranților din Milano, în timp, o parte dintre români au plecat din Milano în satele sau în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de colegi, dar și acasă, în familie, unde în mod frecvent, telefoanele cetățenilor obișnuiți erau ascultate. Controlul vieții populației mergea până la controlul îmbrăcămintei oamenilor, în special a tinerilor. în licee, uniformele elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oamenilor, în special a tinerilor. în licee, uniformele elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață cotidiană tot mai severe, numărul celor care încercau să părăsească clandestin țara era tot mai mare. Arhivele Judecătoriei din Timișoara înregistrează între 1980
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
erau destinate militarilor germani care se adăposteau în regiunea montană a Brașovului și încercau să organizeze un centru de rezistență. Sovieticii erau preocupați de asigurarea liniștii în România, care reprezenta spatele frontului lor. De aceea reprezentanții sovietici în teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor. De aceea reprezentanții sovietici în teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale armatei române și sovietice. O asemenea operațiune era în pregătire la începutul lunii aprilie 1945 și viza scotocirea întregului masiv al Munților Apuseni. Legionarii parașutați în Ardeal și Banat erau extrem de interesanți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
efective normale. Documentele interne din ultima parte a războiului conțin numeroase referiri la dezertările masive din unitățile militare românești aflate în drum spre front. Exempli gratia, numai pe raza Legiunii de jandarmi Bihor erau prinși 26 de dezertori în timpul unei razii într-un tren civil de pe ruta Arad-Brad, în noaptea de 30/31 ianuarie 1945. Dezertorii aveau în majoritate asupra lor armament și muniții, fiind reținuți numai în urma amenințării cu folosirea armelor. Nu se înregistrau doar soldați care dezertau din unitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
convingă și pe alți soldați să rămână în localitățile lor, întrucât, susțineau ei, „nu vor avea nimic de suferit, deoarece autoritățile române nu mai au nici o putere”. Această situație alarmase armata și serviciile polițienești din România, soluția găsită fiind aceeași: razii pentru prinderea și trimiterea nesupușilor în fața instanțelor militare. Dezertări numeroase s-au înregistrat până în preajma încheierii războiului, unii dezertori fiind prinși abia după ce tunurile amuțiseră. Grupurile de dezertori din diferite armate - români, germani, sovietici, vlasoviști - au constituit o problemă și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nă. `n mod normal o asemenea informație trebuia transmisă forurilor imediat superioare chiar `n ziua descoperirii ei (ibidem, f. 94). Jandarmii au făcut p`nde și patrulări, au verificat casele izolate, fermele, conacele, st`nele, cabanele etc. și au organizat razii cu efective importante (spre exemplu, la cea din 2-4 ianuarie 1945 au participat 340 de jandarmi, 38 de alți militari, 850 de premilitari și 2.550 de membri ai gărzilor cetățenești, adică un total de 3.778 de oameni) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XE "Chirilovici" . Curtea Chesturii era deja plină de populația evreiască adusă de către patrulele române și nemțești. Apropiindu-se ora apelului gardienilor din schimbul de zi, aceștia cum veneau erau repartizați de către domnul comisar șef Iancu XE "Iancu (comisar-șef)" , pentru razie În oraș, primind ordin să ridice absolut pe toți evreii din sectoarele Încredințate lor. Gardienii Poliției Iași au fost Încadrați de soldați nemți și români precum și de gardieni ai Chesturilor Chișinău XE "Chișinău" , Cernăuți XE "Cernăuți" și Bălți XE "Bălți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
adus grupuri de evrei, bărbați, femei și copii”10. Chestorul Poliției, Chirilovici, XE "Chirilovici" a telefonat dimineață că „armata șromânăț și detașamentul de polițiști veniți la Iași pentru șa reveni Înț Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" execută o razie pe teren”11. Sensul anunțului era că cei care fac razia nu trebuie deranjați. Tot ce fac, o fac din ordin - așa cum inspectorul Leahu XE "Leahu, Gheorghe" i-a anunțat pe polițiști, cu o zi Înainte, să nu se intervină
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Chirilovici, XE "Chirilovici" a telefonat dimineață că „armata șromânăț și detașamentul de polițiști veniți la Iași pentru șa reveni Înț Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" execută o razie pe teren”11. Sensul anunțului era că cei care fac razia nu trebuie deranjați. Tot ce fac, o fac din ordin - așa cum inspectorul Leahu XE "Leahu, Gheorghe" i-a anunțat pe polițiști, cu o zi Înainte, să nu se intervină În tot ce vor face soldații, „În bine și În rău
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ore. La 8 dimineața, cu o asemenea patrulă a ieșit și un polițist care făcuse de gardă la clădirea Siguranței: „Din ordinul comisarului Iancu, șeful biroului judiciar... s’au format patrule compuse din gardieni publici, militari români și germani pentru razie În oraș”. Comandantul patrulei era un comisar din Poliția Cernăuți XE "Cernăuți" , iar ei au plecat În cartierele evreilor În urma unei informații deținute de comisar, „că se trage șde acoloț cu armele”12. Acest polițist a afirmat că a primit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
zilele premergătoare pogromului și ținuți În beciurile Poliției, precum și supraviețuitorii măcelului de pe strada Alecsandri - cei care au fost duși În curtea Legiunii de jandarmi a județului și nu la Chestură - și evrei arestați chiar În cursul nopții sau la ultimele razii făcute În orele dimineții, cu câteva ore Înainte de plecarea trenului, și transportați apoi cu camioane direct la gară29. Evreii scoși noaptea din curtea Chesturii au fost aranjați În rânduri de câte șase - și ei s-au lovit de numeroasele cadavre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca urmare a zvonurilor privitoare la "acțiunile subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între orele 17-21, razii și percheziții la casele locuite de evrei în urma cărora s-au confiscat "lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
populației ucrainene, respectiv măsurile de arestare ale comuniștilor și evreilor în Bacău, Moinești, Tg. Ocna, etc. 11. 27 iunie 1941. Darea de seamă nr. 77/1941 înaintată Diviziei 14 Infanterie de chestorul Poliției Iași, locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici, cu privire la raziile și perchezițiile efectuate în orașul Iași în seara zilei de 26 iunie 1941. 12. 28 iunie 1941. Nota nr. 206.623 adresată de Armata a 4-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, prin care comunică propunerea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Moghilev. 232. 7 aprilie 1942. Raportul contrainformativ nr. 20.217 adresat de Armata a 3-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, referitor la diverse chestiuni, inclusiv numărul persoanelor arestate în Odessa (evrei și ruși) în urma raziilor efectuate în perioada 22-30 martie 1942. 233. 9 aprilie 1942. Nota nr. 603 adresată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează tabloul cu situația numerică pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai 1942. Nota nr. 202.565 înaintată de Cercul de Recrutare București Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la sustragerea evreilor concentrați pentru munca de folos obștesc, respectiv solicitarea organizării de către Prefectura Poliției Capitalei a unor razii în vederea identificării și reținerii evreilor care se sustrag de la munca de folos obștesc. 255. 17 mai 1942. Nota nr. 39.966 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la sustragerea evreilor concentrați pentru munca de folos obștesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru prestarea muncii de folos obștesc, datele fiind necesare realizării recensământului locuitorilor cu sânge evreiesc. 267. 11 iunie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se solicită aprobarea forurilor superioare în vederea efectuării unor razii de către armată în colaborare cu organele de poliție, în scopul identificării evreilor care se sustrag de la munca de folos obștesc. 268. 11 iunie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la rezultatele inspecției efectuate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dosar 212". AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349, f. 232-234. Documentul nr. 11 Nr. 77/1941157 1941 Iunie 27 Către Comandamentul Divizia 14 Stat Major Biroul 2 Am onoare a înainta aci alăturat Darea de seamă relativ la rezultatul raziilor și perchezițiilor efectuate în ziua de 26 iunie a.c. între orele 17-21. Rugându-vă să binevoiți a aprecia asupra propunerilor făcute și dispune. Chestorul Poliției Iași Lt. Col. ss. Chirilovici C. Chirilovici 158 DARE DE SEAMĂ relativ la raziile și perchezițiile efectuate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]