KorAP: Find »[drukola/base=reîncarnare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...33 >

817 matches

Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075

raționali cu putință, evitând/ încercând a evita atât excesele materialiste cât și pe cele idealiste și, mai mult, a căutat să fie nepărtinitori atunci când erau nevoiți a căuta corespondențe ale subiectului în diverse religii, actuale ori trecute. II.2. Scopul reîncarnării Considerăm existența a două Universuri, demonstrată teoretic.</footnote> paralele, adică suprapuse/interpătrunse: unul material, altul spiritual. Presupunând că după moarte ceea ce se cheamă suflet nu se disipă, ci populează acel Univers spiritual, ar însemna că, creșterea de entropie din Universul

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
pe care l’a părăsit. Este vorba deci de un șir de salturi informaționale, din ce în ce mai ample, sfârșind prin a atinge acest ultim plan, când informația acumulată va rămâne definitiv în segmentul spiritual al Universului, sărăcindu-l pe cel material. Scopul reîncarnării apare, zicem noi, foarte limpede în relatările subiecților unor stări limită investigați de R. Moody care, referindu-se la “lumina clară”, care nu reprezintă nimic altceva decât propria lor conștiință, amintesc de acumularea de cunoaștere din timpul vieții terestre ca

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
fapt ce ni se pare firesc dacă luăm în considerare faptul că planele transcendente constituie puncte de plecare într’o evoluție − ce presupune, de asemenea, acumularea de informație − de caracter superior (v. §II.4.3). De regulă, lucrările care abordează reîncarnarea tratează acest fenomen într’un proces global în care spiritul condensează în material după care tinde, prin “purificarea” în cursul unui lung șir de reîn“carnări” în diferite regnuri, începând cu cel mineral, spre sfera spiritualului din care s’a

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
existența vreodată. Realitatea nu are început sau sfârșit. Ea există.”. Suntem obligați însă să subliniem logica în acest punct de vedere - islamului care, conform nu acceptă că divinitatea poate cădea în natura umană “păcătoasă”. Sensul pe care-l dăm noi reîncarnării, acela de transformare a materiei în informație, o “materie” deosebită de aceea la care face apel știința pozitivă, caracterizată de massă, greutate și inerție; această “materie”, subtilă, are deci alte proprietăți, dar aceasta nu înseamnă că ea nu ar avea

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
sec. VI. Manas superior nu mai este abandonat în timpul tranziției omului din lumea fizică în cea spirituală. De altfel, cele patru corpuri din care două fizice (grosier și eteric) și două hiperfizice (astral și intelectual) găzduiesc personalitatea, unică în șirul reîncarnărilor, iar al cincilea, Manas superior sau sufletul este prima și cea mai rudimentară caracteristică a individualității, în accepțiunea hindusă. Ne vom referi deci, în continuare, doar la cele două corpuri “abandonabile”. Putem adăuga că șamanismul consideră că “oasele sunt receptacole

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
Dacă corpul grosier și cel eteric depind în primul rând de mediu, respectiv de specie, corpul astral depinde de activitatea individualității; rezistența, și ca atare durata de existență, devine ca atare proporțională cu activitatea pasională a individului (de aceea, la reîncarnare, el va fi adus în lumea fizică de către corpul cauzal (v. §II.4) conform karmei și suprapus peste corpurile materiale - lipsite de karmă - oferite de părinți, grosier și eteric). Durata, variabilă deci, dependentă de fiecare individualitate în parte, se situează

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
unor droguri; pentru detașarea corpului eteric este necesară o acțiune mult mai dură, anume anestezia. II.3.1.2.3. Corpul sufletesc Următorul principiu, găzduit desigur de un corp neabandonabil (cel puțin la nivelul evolutiv prezent) în cursul șirului de reîncarnări este, în același timp, ultimul aparținând factorului mental, anume Manas superior sau sufletul. El este acela care nu raționează, nu calculează, nu compară, ci are convingerea unui adevăr , mai mult sau mai puțin relativ, după cât de evoluat este individul căruia

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
evolutiv al Universului nu permite apariția premiselor altor principii, superioare. A accepta însă doar aceste principii, este un nonsens, întrucăt am accepta un Univers mărginit, fie măcar din punct de vedere evolutiv. II.3.1.4. Relațiile “nutriționale” Pentru că la reîncarnare(-a omului) corpul cauzal se “îmbracă” succesiv cu un corp intelectual, apoi astral, eteric și, în sfârșit, unul grosier, dar care e doar o celulă (zigotul), cel mult o gastrulă (v. §II.4.2.1), urmând creșterea (ulterioară) concomitentă a

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
II.21 - direcția a 6-a). De subliniat că regnul uman abia își construiește un corp sufletesc, el fiind definitivat abia odată cu saltul calitativ spre regnul inițiaților (v. §II.4.3) (până la acest salt calitativ, principiul sufletesc se manifestă la reîncarnare doar ca germeni ai corpului cauzal (v. §II.4.2)); abia în regnul inițiaților se poate vorbi de un corp sufletesc în adevăratul sens al cuvântului și ca urmare de chakrele corespunzătoare. Nu considerăm util scopului secțiunii de față a

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
corpului cauzal, ca și capacitatea sa de a memoriza, face să fie păstrată o amintire sintetică a experiențelor tuturor vieților; vocea conștiinței nu este altceva. Iar dacă putem să facem din corpul cauzal sediul activității noastre conștiente, amintirea șirului de reîncarnări devine conștientă/operantă . Devenim atunci conștienți de o viață lungă, petrecută în etape succesive atât în segmentul material cât și în cel spiritual al Universului. Evident, acest nivel îl putem atinge abia în regnurile superioare, atunci când nu mai “valorificăm” planul

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
fost saltul calitativ al Universului, ce a generat diviziunea în segmentul material și cel spiritual, fapt ce se menține și în segmentele următoare, ne punem retoric întrebarea: care este natura saltului calitativ dintre segmentul spiritual și cel “supraspiritual”? II.4. Reîncarnarea Poate cea mai primitivă concepție privind reîncarnarea este cea pe care ne-o imaginasem (CVZ) atunci când în liceu (1968), am aflat (doar) că există unii care iau în considerare un astfel de fenomen; ea era, în primul rând un semn

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
generat diviziunea în segmentul material și cel spiritual, fapt ce se menține și în segmentele următoare, ne punem retoric întrebarea: care este natura saltului calitativ dintre segmentul spiritual și cel “supraspiritual”? II.4. Reîncarnarea Poate cea mai primitivă concepție privind reîncarnarea este cea pe care ne-o imaginasem (CVZ) atunci când în liceu (1968), am aflat (doar) că există unii care iau în considerare un astfel de fenomen; ea era, în primul rând un semn de întrebare ce excludea, fie și din

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
acela al combinațiilor posibile −, ceva apropiat de o sferă. Cu siguranță va apărea, înainte de a se fi epuizat toate variantele, o variantă care a mai apărut. Adică o copie a unui om ce a mai existat. Sau, cu alte cuvinte, reîncarnarea, căci un suflet îl va regăsi ca fiind “al lui”. Nimic mai simplu decât a verifica experimental; putem utiliza un zar obișnuit și să simplificăm intuitiv problema până la a considera doar 6 variante posibile (efectuată de autor, experiența, repetată de

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
6 6 4; repetițiile sunt evidente). Este evident că un astfel de scenariu, care doar repetă, din punct de vedere fizic/substanțial, o personalitate (în sensul folosit în secțiunea de față), are doar menirea de a sublinia o posibilitate a reîncarnării chiar fără o finalitate. Or, în lumea asta nimic nu există, lucru sau fenomen, care să nu fie determinat de o cauză și să determine un efect, cu alte cuvinte să fie încadrat într’un sistem mai larg. Omul este

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
fie determinat de o cauză și să determine un efect, cu alte cuvinte să fie încadrat într’un sistem mai larg. Omul este însă cu mult mai complex alcătuit, desigur pentru că rolul său în Univers o cere. Și, ca urmare, reîncarnarea decurge în realitate după un alt scenariu, mult mai complex, pe care-l vom analiza în continuare. “Nu există Moarte, există Viață. Viața constă din numeroase faze și forme, iar oamenii ignoranți denumesc unele dintre acestea “moarte”. În esență nimic

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
care-l vom analiza în continuare. “Nu există Moarte, există Viață. Viața constă din numeroase faze și forme, iar oamenii ignoranți denumesc unele dintre acestea “moarte”. În esență nimic nu moare, ci totul este supus transformării formelor și acțiunilor”. Ideea reîncarnării apare destul de timpuriu la hinduși, fiind reflectată în Legile lui Manu (sec. XIII î.e.n., dar nu mai târziu decât sec. VI î.e.n. ). Câteva exemple în acest sens: “Suveranul Stăpân (Brahma, n.n.) a hotărât de la început fiecărei ființe o îndeletnicire oarecare

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
reproducând un pasaj din Universului, reproducând un pasaj Bhagavad-gita (8.19): “Ziua vine din nou și din nou, iar această mulțime de ființe este activă; și din nou cade noaptea, o Partha, și ființele vii sunt nimicite”. În această premisă, reîncarnarea înseamnă de fapt derularea viețuirii omului pe plane succesive ale Universului, conform calităților sale; acumularea de informație înseamnă trecerea pe un plan superior, respectiv pierderea de informație trecerea pe un plan inferior. Așa privind, moartea înseamnă saltul calitativ ce urmează

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
fapt determină saltul calitativ al morții? Omul poate muri și mai devreme și mai târziu, întrucât funcțiile biologice sunt încă normale în acel moment și nici n’au dispărut dinainte. Desigur, este vorba de îndeplinirea karmei 9519. Pentru că procesul de reîncarnare este, ca parte a Universului, dinamic, supus el însuși evoluției, vom urma, în cele ce urmează, drumul omului mediu actual, rămânând ca apoi să discutăm aspectele de nuanță. Moartea omului, în accepțiunea curentă a termenului, pentru că moartea nu există de

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
rezultă din karmă, iar nu aceea pe care și-ar dori-o omul dacă ar fi conștient; e vorba deci de o “premoniție”, nu de o dorință. Ea este similară viziunii pe care, conform Bardo-Thödol, o are corpul cauzal înaintea reîncarnării, deci într’o situație inversă, dar tot limită. Desprinderea ansamblului corpurilor subtile de cel grosier ce are loc acum, în mod irevocabil, dar și în cazul stărilor de extracorporalizare temporară se referă atât la subiecți ce au parcurs o experiență

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
sale constitutive fiind ulterior folosite de toate regnurile, ele putând intra în minerale, în plante sau animale (v. fig. II.10). Însă, planul fizic rămâne sărăcit, prin plecarea rezultatului transformării materie→informație realizat în timpul vieții, adică a corpurilor subtile (la reîncarnare, toate corpurile pot fi cuprinse doar într’o celulă). Reintrarea în circuitul natural (disiparea) corpului grosier se poate face prin descompunere lentă în cazul înhumării sau rapidă în cazul incinerării cadavrului, ceea ce nu reprezintă mare diferență. Dar, în afara faptului că

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
singur orificiu uro-genital, ci două, distincte? n.n.) . Se afirmă adesea că, cea mai bună cale de părăsire a corpului grosier este aceea prin deschiderea lui Brahma (fapt ce necesită fie starea evolutivă deosebită ori exerciții speciale), celelalte conducând la o reîncarnare nonumană. Aici, am încerca o similitudine: Anume, tot arată că este injustă teoria populară a posibilității reîncarnării sub/nonumane a principiului conștient (corp cauzal) uman; cu alte cuvinte, este vorba de o contradicție. În ceea ce ne privește, considerăm că nu

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
a corpului grosier este aceea prin deschiderea lui Brahma (fapt ce necesită fie starea evolutivă deosebită ori exerciții speciale), celelalte conducând la o reîncarnare nonumană. Aici, am încerca o similitudine: Anume, tot arată că este injustă teoria populară a posibilității reîncarnării sub/nonumane a principiului conștient (corp cauzal) uman; cu alte cuvinte, este vorba de o contradicție. În ceea ce ne privește, considerăm că nu pe unde este părăsit corpul grosier contează, ci ce și câtă informație poartă principiul conștient. Aceasta va

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
principiului conștient (corp cauzal) uman; cu alte cuvinte, este vorba de o contradicție. În ceea ce ne privește, considerăm că nu pe unde este părăsit corpul grosier contează, ci ce și câtă informație poartă principiul conștient. Aceasta va da calitatea viitoarei reîncarnări, evident cel puțin umană. </footnote>, fără legătură cu creierul, este firesc ca “filmul” să nu fie perceput în aceste cazuri, de unde lipsa acestui episod în unele dintre relatările subiecților unor experiențe temporare de extracorporalizare . “Filmul” vieții, de fapt doar al

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
fig. II.10) și folosit în dezvoltarea altor corpuri (știind că prana este recirculată, nu produsă de organismele vii ), în reînnoirea. La fel, în corpul eteric, fiecare “particulă” constitutivă este, periodic, înlocuită .</footnote> acestora sau în formarea învelișului eteric la reîncarnarea altor indivizi (v. §II.4.3.7). Disiparea treptată și succesivă, post mortem, a corpurilor subtile în general, poate fi susținută de informațiile apocrife conform cărora manifestarea fantomelor (corpuri astrale) se diminuează treptat până la dispariție . Debarasat și de balastul reprezentat

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
de această activitate (fig. II.10 − C). Și acest plan se îmbogățește, urmare a disipării amintite, pe seama planului fizic; “materialul” astral intră și el într’un circuit în acest plan (v. fig. II.10), fiind între altele folosit în procesul reîncarnării; totuși, bilanțul este pozitiv, având în vedere faptul că reîncarnarea folosește mai puțin “material” astral decât se eliberează prin disiparea post mortem, acest plan fiind astfel îmbogățit continuu. “Vehicul exterior” devine acum corpul intelectual. asimilează această etapă, parcursă de “călător

Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]