1,510 matches
-
poate ajunge într-un spațiu deschis, lipsit de exercițiul critic, dar în măsură să ne conducă spre mirarea originară. Filosofia renăscută prin această mirare poate să-și reia propriul parcurs, propunând noi forme teoretice, pentru a elucida semnificațiile implicite acestei reînnoite mirări și scoțând din ea norme reînnoite pentru viața morală. Poate că rezultatul final va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de exercițiul critic, dar în măsură să ne conducă spre mirarea originară. Filosofia renăscută prin această mirare poate să-și reia propriul parcurs, propunând noi forme teoretice, pentru a elucida semnificațiile implicite acestei reînnoite mirări și scoțând din ea norme reînnoite pentru viața morală. Poate că rezultatul final va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a metodologiilor neatinse încă de uzura timpului. Descoperirea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
precis, vorbim despre o complicare socială radicală a sexualității. Feminismul, eliberarea sexuală, acceptarea sau trecerea peste ceea ce este diferit, programarea politică a procreației sau a sterilizării, constituie un cumul de probleme tulburătoare și complexe pentru filosofia morală dedusă din această reînnoită perspectivă semantică. În același timp, este ceva paradoxal, se deschid noi căi de argumentare cu privire la spiritualitatea umană, la perfecțiunea în raport cu sensul castității și deci al motivațiilor ei. Plecând chiar de la exercitarea fizică a sexualității, sensul ei fundamental, eidos-ul ei, se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o formație. Și acum, în pauză, vorbeau despre o pedală "oa-oa" pe care voiau s-o adapteze la chitara solo a lui Radu. Profesoara de chimie ne-a întrerupt discuția, la care eu asistasem cu destulă invidie și cu sentimentul, reînnoit, că nu sânt bun de nimic, că nu pricep nimic din viață. Aproape în același timp cu profesoara s-a strecurat pe ușă, ca un șoricel, și Gina, zâmbind cu gura până la urechi. Era atât de amuzată, încît unul dintre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zodiac, dar altele nu mi s-ar potrivi în nici un fel. Renunți și ne apucăm să facem patul. Apoi ne dezbrăcăm (tu, ca întotdeauna, te schimbi în baie și apari, pudică, în capotul cu flori stacojii pe sub care, spre mereu reînnoita mea dezamăgire, nu mai porți nimic). Eu sânt de mult sub imensa pilotă când intri și tu în pat și te lipești imediat de mine. Aici, drag cititor, mă tem că, fără să vreau, îți voi da o grea lovitură
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a epidermei. Omniprezența unui fantomatic simț al palpării, al nevoii de a atinge. Alerta tuturor organelor. Necesitatea stringentă a prezenței celui iubit, nevoia inexorabilă de a-l avea aproape, dorința obsesivă de celălalt. Focul care scapără, soarele care expandează, frumusețea reînnoită a tuturor lucrurilor. Certitudinea; și, odată cu ea, marea, trista, recea cunoaștere a ineluctabilei schimbări, a declinului. Emma nu ajunsese niciodată să-și accepte sentimentele mai puternice și, pe jumătate, era hotărât să nu-l iubească pe Tom deloc, din moment ce încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ideilor heterodoxe; ciudată și îngrijorătoare, dar nu mai puțin prezentă în viața obișnuită. Tocmai această (re)emergență a paradoxului trimite la o heterodoxie îndrăzneață. Nesupunerea gândirii în acord cu o trăire nesupusă, vita ipse, viața însăși, sursă a tuturor generozităților reînnoite care, oricât de ciudate sau de îngrijorătoare ar fi, sunt acolo ca tot atâtea "etici imorale", asigurând fundamentul unei ființe-împreună în gestație. "Buna guvernare a spiritelor" ne impune să fim atenți la o asemenea gestație. Altfel riscăm să fim în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
parte "în mod real" din comunitatea virtuală. Astfel, rememorarea figurilor excesive este anticipare. Acestea par a aminti un "timp integral" (Schelling) în care trecutul și viitorul se conjugă în prezent. Și este vorba aici de o experiență "în fiecare zi" reînnoită. Adevărată căutare a Graalului mereu și din nou actuală. Printr-o adevărată "copulație vizuală", aceea a lumii traversate de o proliferare a imaginilor, suntem confruntați cu o adevărată smulgere din sine. Figurile excesului sunt ejectate în alteritate. În acest sens
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
negru" stranie și străină de valorile stabilite. În acest sens, religiozitatea, sincretismele religioase sau filosofice constituie ceea ce am numit firul roșu: stricto sensu, el este în centrul legăturii, și când apare este indiciul că aceasta este uzată și că trebuie reînnoită. În același timp, aceasta înseamnă că dorința de uniune rămâne întreagă și că se presupune învestirea unei noi "forme". A fi în uniune rămâne o preocupare pregnantă. Trebuie să-i urmăm misterioasele meandre. Aceste comuniuni "ideale", această dilatare a sinelui
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
I, 22, 8-11 imbres qui extra latera terrae defluunt non in terram sed in caelum caderent, quod vilitatem ioci scurrilis excedit). Un corp aflat în echilibru în centrul Universului nu s-ar putea îndrepta spre nicio extremitate, este un raționament reînnoit al lui Anaximandru (De caelo II, 13, 295b, 10; Tim. 62d-63c) care dorește să precizeze pentru Pământ că poziția centrală este de ajuns să-i garanteze imobilitatea; toate explicațiile astronomice se fondează pe ipoteza imobilității Pământului în jurul căruia se deplasează
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ei de trei ori sfânt, care poruncește să fim sfinți pentru că El este sfânt (cfr. 1Pt 1,15-16). Este o vocație primordială vocația la sfințenie, care precede creația însăși (cfr. Ef 1,4). Biserica este chemată să corespundă chemării mereu reînnoite a lui Dumnezeu, care a hotărât că vrea „o împărăție de preoți, o națiune sfântă” (Ex 19,6). Ea, mai înainte de a învăța lumea ce este sfințenia, trebuie să se angajeze s-o trăiască în casa ei (credincioși și păstori
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cântul liturgic, de acum devenit „gregorian” și intangibil: nu era altceva decât o amplificare verticală a monodiei gregoriene. Dar reforma carolingiană nu a însemnat numai selectarea, unificarea și codificarea repertoriului. Între secolele IX și XII, va prinde viață și o reînnoită fervoare creativă, ceea ce va duce la reelaborarea și dezvoltarea melodiilor precedente și la crearea a noi forme literare-muzicale, precum tropul, secvența sau proza. La originea acestui fenomen stă dubla exigență de a lărgi repertoriul scholei și de a adapta liturgia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
interpretarea făcută de Biserica noastră. Dacă citim frecvent și cu atenție Biblia, învățăm să-l cunoaștem mai bine pe Dumnezeu, și să-l iubim. Și astăzi, Dumnezeu dorește să ne vorbească prin cuvântul Bibliei. Dorește să acordăm o ascultare mereu reînnoită Cuvântului său; El este cu noi prin Cuvânt. CREZUL Profesiunea de credință se referă la acela în care credem, și căruia îi încredințăm întreaga noastră viață. Există diferite profesiuni de credință. Aceea care urmează este numită “apostolică”, pentru că datează încă
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
reușită, cu atât mai mult, cu cât soții vor rămâne alături de Dumnezeu, în ascultarea Cuvântului său și în rugăciune, cultivând viața lor spirituală și înserându-se tot mai mult în viața comunității ecleziale. Sacramentul căsătoriei este asemănător sacramentului botezului: trebuie reînnoit în fiecare zi. Întrucât Biserica catolică crede cuvântul lui Isus: «Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă», ea nu cunoaște divorțul. Desigur, este posibil ca soții să se separe din motive grave, rămânând legătura conjugală anterioară. Atâta timp cât unul dintre
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
transforme pentru totdeauna timpul nostru. Dimensiunile liturghiei Prin ea, Biserica împlinește misiunea memorialului veșnic, în toate locurile și în toate timpurile. Centrul celebrării liturgice nu este doar un fel de amintire pioasă (un suvenir). Este un eveniment istoric de mântuire reînnoit, pentru a deveni imediat folositor celor care participă la celebrare. Astfel, credincioșii pot să-l întâlnească cu adevărat pe Isus Cristos, și vor fi umpluți cu harul mântuirii. Domnul prezent, aici și acum, în liturghie călăuzește privirea noastră către toate
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
ca pe un bufet pentru farfuriile și tăvile care nu mai aveau loc pe masă. — E minunat că aveți amândouă aceeași vârstă, și-a Încheiat mătușa Banu monologul. O să vă Împrieteniți. Asya s-a holbat la mătușa Banu cu interes reînnoit, Întrebându-se dacă va Înceta vreodată să o considere un copil. Când era mică, ori de câte ori venea vreun alt copil la ele acasă, mătușile ei Îi așezau pe cei doi unul lângă altul și le ordonau: „Jucați-vă! Împrieteniți-vă!“. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi putut lăuda că a capturat un djinn, iar mătușa Banu era orice altceva, numai asta nu. Deși domnul Bitter o slujea acum de mai bine de șase ani, ea privea relația lor ca pe un contract temporar, care trebuia reînnoit destul de des. Niciodată nu Îl tratase cu asprime sau de sus fiindcă știa că djinnii, spre deosebire de oameni, păstrau veșnic amintirea răului ce li se făcuse. Nu uitau niciodată vreo nedreptate. Ca un funcționar devotat ce nota orice incident până În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca să nu uităm cât de nebună și periculoasă e lumea. Fiindcă nu o auzise niciodată pe mătușa ei Încercând să-și explice rațional comportamentul Înainte, Asya nu s-a putut abține să nu se uite la ea cu un interes reînnoit. Stăteau acolo, În bucătărie, În mijlocul mirosurilor apetisante, În timp ce soarele de martie strălucea prin fereastră. Au rămas Împreună până când mătușa Feride a plecat auzindu-l pe VJ-ul ei preferat anunțând video clip-urile unei noi formații, iar Asyei i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pentru o clipă În apatie, pălăvrăgind leneș Între ei și agitând din când În când câte o eșarfă de la ferestrele deschise. Totuși, când traficul a Început să se miște iarăși greoi, și-au reluat cântecele și strigătele cu o forță reînnoită. Curând, un taxi galben cu zeci de autocolante lipite pe el s-a strecurat imprudent În spațiul strâmt dintre dric și camioneta Coca-Cola din față. Șoferul de lângă Asya a Înjurat furios Încetinind. În timp ce acesta mormăia printre dinți alte Înjurături, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
le jucau. Mâinile lui Porfiri tremurau, iar palmele începeau să-i transpire. Cu toate acestea nu dorea ca jocul să se termine. Cu fiecare carte pe care o întorcea simțea bătăile grele de ciocan ale inimii, amintindu-i cu insistență reînnoită că era încă în viață. Oricare ar fi rezulatul jocului, știa că va duce lipsa acestui sentiment. Abia după vreo alte zece cărți Porfiri întoarse un șapte de inima neagră, pereche a șaptelui de inimă roșie de pe grămada din partea stângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mai mult decît dublul anilor lui, chiar dacă ea nu și-i arăta pe ai ei, era prea mult, mult prea mult. Momentul acela de rătăcire nu trebuia să se mai repete. Erau deja trei luni de cînd hotărîrea asta, necontenit reînnoită, se topea de Îndată ce el Își făcea apariția. O dată mai mult magia acționă, iar Chantal se lăsă dusă spre camera ei. Nici nu Închiseră bine ușa În urma lor, cînd ea Începu să-l dezbrace și, lăsîndu-se să alunece la picioarele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Niels Bohr Între 1924 și 1927, Comte, sublinia Djerzinski, și-ar fi menținut opțiunea pentru pozitivismul intransigent și ar fi aderat la școala de la Copenhaga. Totuși, insistența cu care filozoful francez afirma realitatea stărilor sociale În raport cu ficțiunea existențelor individuale, interesul reînnoit constant pentru procesele istorice și curentele de conștiință, dar mai ales sentimentalismul său exacerbat lăsau să se creadă că poate nu ar fi respins un proiect de revizuire ontologică mai recent, conturat după lucrările lui Zurek, Zeh și Hardcastle: Înlocuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ȘI ÎNLUMIRE Cei mai în vârstă își amintesc destul de bine și, poate, cu durere, marea revoluție ce s-a produs înăuntrul vieții consacrate în timpul și imediat după conciliul Vatican al II-lea. Unul dintre numeroasele aspecte care a zguduit și reînnoit, oarecum în mod magnific, sensibilitatea și traiul consacraților, este ceea ce am putea defini: nevoia de-monahizării vieții religioase. Până la Conciliu, modelul de discernământ și de evaluare al diferitor forme de viață consacrată era reprezentat de viața monastică, a cărei formă «pură
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și acum al multor situații pe care persoana le trăiește: în nevoi, în relații, în opere, în carismă. În același timp, există o fericire ce se referă la acel nu încă și care ne deschide spre o prospectivă a darului reînnoită continuu prin voința celui care îl dăruiește, adică prin voința lui Dumnezeu, și care orientează sufletul spre lucrurile ce vor veni. „Totuși știm bine că trebuie să existe ceva ce noi nu cunoaștem și spre care ne simțim împinși”. În
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
a fost puțin mai lung. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Strategia Europeană de Securitate trebuie să țină cont și de noile perspective de extindere. Conform consensului reînnoit privind extinderea, aprobat de Consiliul European din 14-15 decembrie 2006 și a concluziilor Consiliului U.E. din 8 decembrie 2008, Comisia a prezentat la 14 octombrie 2009 o comunicare referitoare la strategia de extindere și a principalelor provocări pentru perioada 2009-2010
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]