741 matches
-
INFINIT SAU POATE MAI DEPARTE”... - Ne puteți da o definiție proprie a poeziei? - Poezia e o formă de exprimare, de comunicare, poate fi un manifest, poate fi zbor sau cădere..., poate fi totul. Poezia pentru mine este o formă de reînviere, de retrăire a iubirii pierdute, moarte sau regăsite. Ea poate fi lumină sau întuneric, viață sau moarte. Poezia e iubire și speranță. Și eu mă identific cu ea. „Rădăcinile sunt cele care își pun amprenta pe toată viața” - Ce ați
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
numără „Să ne prețuim strămoșii”, „La izvoarele Milcovului”, „Îmbrățișarea Basarabiei”, „O lacrimă pe cer”, „Prima ninsoare”, „Ce-i omul?”. De profesie inginer chimist, Camelia Tripon este căsătorită cu Conf. Dr. Ing. Avram Tripon și locuiește la Târgu Mureș. Primul eseu - „Reînvierea cuvintelor” - Cum a apărat Camelia Tripon trecutul, în vara lui 2002? - Vara lui 2002, mai precis 10 iulie, a fost momentul în care pentru prima dată, am luat cuvântul în Palatul Culturii din Târgu Mureș pentru a apăra valorile trecutului
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
în cele două eseuri ale mele ceva ce a făcut-o să ia decizia să mi le publice. Așa se face că în 9 noiembrie 2002, a apărut în pagina de „Cultură și artă” a ziarului „Cuvântul liber”, primul eseu - „Reînvierea cuvintelor”. Totuși, adevăratul debut a fost în 2 mai 2002, în volumul de grup „Viitorul ne preocupă” cu eseul „Ne preocupă viitorul familiei și al țării”. „Sunt uluită de cunoașterea celor care au creat cuvintele indoeuropene” - Pasiunea ta pentru istorie
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
ajurul, punctul românesc, punctul evreiesc (cusut de mama pe o jachetă din stofă albă cu mătase neagră). În acest periplu printre termeni din tradiția noastră, se poate enumera și macrameul, la care mama a fost pricepută încă din școala primară. Reînvierea tradiției nu înseamnă doar portul popular, ci ar însemna să învățăm semnificația fiecărui motiv stilizat de pe ie. Ar fi momentul ca femeile să se mândrească și cu zestrea familiei, aceea de a ști să coasă și chiar să păstreze un
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
Acasa > Poezie > Imagini > JOCURI DE CULORI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului JOCURI DE CULORI Privesc din curiozitate, Reînvierea din natură, Se îmbină culorile toate, Verdele privirea îți fură. Roșul buzelor îl sorb mereu, Albastrul infinit al ochilor, Reflectând culoarea irișilor, Totul e un superb curcubeu. Și iată a venit o nouă primăvară, Cu inocența ținându-se de braț
JOCURI DE CULORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344007_a_345336]
-
Horus - fiul și succesorul său. Numele de faraon este de origine greacă, însemnând casă mare sau palatul și apare din secolul XVI î.e.n. În templul lui Isis, unde se află și capul lui Horus se celebra mitul morții și al reînvierii lui Osiris. Dar orașul sfânt al lui Osiris rămâne Abydos, unde se află mormântul fictiv al acestuia. La Philae se află și un templu dedicat zeului Horus. Din cauza apelor barajului, templele din insula au fost salvate de la scufundare prin demontare
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
poeziei și tradiției se împletesc, descoperind istoria și cultura ținuturilor care își au rădăcinile încă din timpuri străvechi ale omenirii. Aici aflăm despre locuri noi și minunate, descoperind fapte și evenimente desfășurate de-a lungul veacurilor. Prin îmbinarea culturii si reînvierea istoriei este imposibil să nu te îndrăgostești de aceste locuri virgine. Tainele și secretele acestor ținuturi sunt păstrate în „chivoturi de aur” pe înălțimile dealurilor, ascunse în albiile râurilor sau sădite cu fiecare brad care formează frumosul lanț al Pădurii
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
spiritualității strămoșești prin cultură și artă, ceea ce duce, implicit la edificarea omului zilelor noastre în drumul lui spre mântuire. Îmbucurător este și faptul că atâția poeți cunoscuți și mai puțin cunoscuți, continuă tradiția creației literare cu tematică religioasă, contribuind la reînvierea credinței poporului român, atât de încercată. Prin structurarea lui, volumul are o anumită coerență și puncte forte care desemnează idei creștine legate de Sfintele Sacramente, de sărbători și ritualuri, de viețile sfinților, despre trup și spirit și legătura dintre ele
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
loc”: definesc pasul/ în timpul războiului/ nuanțelor oglinzii/ îl readuc la viață/ fără reticențe/ / cu zgomot cadențat pierd speranța/ fluturelui/ clipind mereu aceleași secunde (pag. 27). Poeta nu pierde speranța întocmai ca fluturele, ce iese din crisalidă, simbol al metamorfozei, al reînvierii, folosit și în mitul lui Psyche, care, pe frescele de la Pompei e reprezentată de o fetiță cu aripi de fluture: ”mi se răscolesc aripile/ zbaterea-și reia răsuflarea/ agonizând/ prin cenușile clipelor/ ...zbor din nou/ mușcând ușor/ din singurătate/ cu
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă este aceea a amestecului dintre mitologia Greciei antice și credința populară românească, având
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
și ispite și greutăți care ne fură de la adevăratele țeluri ale trăirii noastre. Acestea aduc la zero, viața duhovnicească - Sfințite Părinte, cum vedeți reînvirea duhovnicească a monahismului, astăzi? - Cu telefon mobil și cu mașini luxoase... Aceasta se va petrece o dată cu reînvierea creștinismului. Monahismul este un mădular al creștinismului, care slăbește o dată cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au făcut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creștinătatea este foarte slăbită și nu știu dacă se va mai îndrepta. - Nici măcar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
de cărți, CD, filme, între care spectacolele jubiliare ale maestrului Eugen Doga „ În oglinda clipelor” și „Toamna romantică” la Ateneul Român și Lumină din LUMINĂ, „Taina care mă apără”, În memoriam Grigore Vieru la Sala Palatului, București, Medalion regizoral „Clopotul reînvierii” la Muzeul Țăranului Român, Concursul literar de poezie și eseuri „Limba română este patria mea, proiecția de filme „La izvoarele sărbătorii Zilei Limbii române”, la cinematograful Patria din București, „Să ne cunoaștem Patria”, proiect pentru copiii și veteranii de război
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
Sa Regele Mihai înseamnă victoria asupra divizării populației românești, din patrie și din lume, o curmare a haosului interior din oameni, un drum drept și sigur spre suprema armonie, o îndreptare a irealităților proliferate de securisto-comuniști, recâștigarea demnității în lume, reînvierea speranțelor. Invariabil, complet și necontroversat, patriotismul Majestății Sale Regelui, întreaga Sa viață, impun respectul tuturor, în orice colț din lume! În capitol reapare un fragment de prezentare a evenimentului „Garden Party” de la Palatul Elisabeta, din 10 Mai și este descris
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
pură, de tânăr adolescent, Sorbeam sărutul tău ca valurile necuprinse, Ne simțeam inimile cum bat consecvent, Plutind cu atâta dragoste prin infinite vise. Gura ta îmi e havuzul cu miere, Sânii tăi buchete din albii crini, Trăim amândoi o nouă reînviere, Ne mișcăm de iubire prea plini. Îmbrățișarea ta ca adierea de Zefir, Mă cuprindea cu farmecul iubirii, Mirosul firului de înflorit trandafir, Mergem la braț prin tărâmul nemuririi. Vreau să mă îmbăt din al ochilor senin, Căci stăteam lângă tine
FARMECUL IUBIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379944_a_381273]
-
zarea toată.De-aceea-i trist pământul și haina lui e neagră,Fiindcă amărăciunea e greu să i se șteargă.Atunci iar mă întorc la întrebarea veche:De ce pământul, zarea formează o pereche? Și își împart frățește întreaga mea ... XIV. ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE), de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Armindeni, (ziua reînvierii noastre) Prieteni de pretutindeni Vă dau astăzi o-nștiințare, Fiindcă-n ziua de armindeni Va fi mare sărbătoare. Pân-atunci m-am gândit bine
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
se șteargă.Atunci iar mă întorc la întrebarea veche:De ce pământul, zarea formează o pereche? Și își împart frățește întreaga mea ... XIV. ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE), de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Armindeni, (ziua reînvierii noastre) Prieteni de pretutindeni Vă dau astăzi o-nștiințare, Fiindcă-n ziua de armindeni Va fi mare sărbătoare. Pân-atunci m-am gândit bine Pentru sufletele voastre Îngropați orice suspine În pământul pus în glastre, Și udați-le cu gânduri
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
pâmânt va zace. Din belșug de-i inundată Putrezi-va pe vecie Să nu poată niciodată Din moarte să reînvie. Numai dragostea renască Din pământul unde morții Pot să mai călătorească Doar prin tenebrele sorții. Citește mai mult Armindeni, (ziua reînvierii noastre)Prieteni de pretutindeniVă dau astăzi o-nștiințare,Fiindcă-n ziua de armindeniVa fi mare sărbătoare.Pân-atunci m-am gândit binePentru sufletele voastreîngropați orice suspineîn pământul pus în glastre,Și udați-le cu gânduriDe iubire și de pace,Din
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
a definit neîntrerupt destinul său măreț și biruitor. Din Octombrie 1917, Basarabia creștină entuziasmată și-a croit singură soarta ei firească, ortodoxă, alergând spre îmbrățișarea caldă la sânul Mamei sfinte, aducând regelui Ferdinand și iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a reînvierii Țării lui Mihai Vodă Viteazul. Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au întrupat în aurele Eroilor, Mucenicilor și Sfinților. Puterea de cremene a rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
se va putea clădi acea împreunare a tot ce este Românesc împrejurul năzuințelor nemuritoare ale Neamului; împreunare care ne-a dat Descălicările, minunea Dăinuirii Voevodatelor, Unirea, Neatârnarea și Întregirea, singura Putere care cu Mila lui Dumnezeu, ne va putea da Reînvierea”. (ibid., p. 47) *** Mihai Buracu - deținut politic naționalist, senator de Mehedinți, poet mistic-creștin s-a născut în numeroasa familie-11 copiii a preotului militar Coriolan Iosif Buracu, la Turnu Severin în anul 1930. La 7 Iunie 1949, pe când era licean a
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
să se îndrepte, trecând pe una din gurile Dunării, spre Galați, unde avea să debarce cu numeroasa lui suită, la fel de avidă de tărire și de bani, ca și cea care fusese nevoită să se retragă...» - p. 6), Priveghiul (cu o „reînviere“ a atmosferei de „priveghi-petrecere“ cu cartofori-băutori, adică, în litera romanului, cu «jocul de cărți, înjurături fără adresă, bârfă măruntă [...], cești de porțelan, chinezești, cu cafea aburindă, stacane din sticlă de Murano, pline cu vin de Bordeaux, scrumiere de argint, farfurii
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
religioasă) adică să reconsidere modelul femeilor creștine, specific României deoarece prin „Crăciunarea” Fecioarei Maria și transformarea ei în Maică a Luminii, nu vine doar izbavirea ci și schimbarea condiției femeii pierdută prin păcat, o ridicare cu ochii spre cer, o reînviere prin credință „Căci e Crăciunarea Luminii, tăria / Cea dar hotărâtă, din bun început, / Ce astăzi pătrunde pământul durut / În pas ascultării Măicuței Maria.” O altă cântare de dragoste își va mai face loc în carte, mai târziu, de data aceasta
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
sale atunci cand contrapune etosul uman, născut din tradiția creștină și lipsa oricărui etos în tradiția postmodernă sau existența unui etos uman distorsionat, cu efecte dezastruoase pentru condiția umană. O altă contribuție originală a prezentului tratat de teologie este pledoaria pentru reînvierea și revitalizarea etosului creștin orthodox, într-o lume din ce in ce mai desacralizata și mai secularizata. Domnul Stelian Gomboș nu doar că strigă sau clamează, si nu se lamentează doar în mod livresc sau cu iz ceremonial, ci și propune idei noi pentru
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
lumea se cufundă tot mai adânc în mlaștina descompunerii fizice și morale: Bat clopotele ploii în turla necredinței/ În lumea noastră falsă - un rai închipuit...” („Ne-mbracă toamna...”), și pare că singura cale de salvare este reîntoarcerea la natură, la reînvierea acesteia în fiecare primăvară („Simfonie de aprilie”), iar poeta vibrează la unison cu toate energiile pozitive ale renașterii. Dar și aici: La granița sorții stă ura/ Și-arogă secundele vii...”, dovedind, o dată în plus, că binele nu poate exista fără
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
din semințele căzute vor răsări alte flori, în altă primăvară: „În fructe stropi de soare cad / Mișcarea vremii ne-nfioară! / Semințele căzute-n nou răsad / Cresc alte flori, în altă primăvară...” (Trecere). O dată cu căderea razelor în fiecare suflet, renaște și Speranța Reînvierii. Anișoara Vleju dedică versuri minunate celei mai mari sărbători a creștinătății: Învierea: „E seara Învierii / în care se așează / câte două mâini în rugăciune, / Dumnezeu coboară / în casa sfințeniei mele. // (...) // Îl primesc pe Iisus / În casa plină cu iarbă, / Dumnezeu
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
mă veșnicesc spre altă galaxie să reînvii credința căci alte paradisuri încerc să le trăiesc. Cu viața merg de mână spre alte începuturi în lumile bizare din vastul infinit să întâlnesc în ceruri fantastice trecuturi să retrăiesc un mit al reînvierii Sălbatică genune astăzi din nou mă cucerește ca un ecou mă cheamă: vino, te veșnicește, frumoasă hologramă. Referință Bibliografică: Un mit / Marioara Vișan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
UN MIT de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371810_a_373139]