3,026 matches
-
a Îngrijorat postura În care am găsit-o (oare de ce am spus asta!), că... Mi-a cerut să-i arăt unde este baia și a dispărut repede Întracolo, lăsându-mă cu vorbele prinse de gură. După un timp nesfârșit a reapărut și m-a surprins cu o Întrebare totală, formulată pe un ton neutru, cu pauze: ai putea să mă ajuți cu o găzduire la dumneata... pentru un timp... nu foarte mult...? Plătesc cât Îmi ceri... nu rămân niciodată datoare. Fâstâceala
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
trecut, e bine! Ne-a promis că în curând ne aduce băiețelul la geam... Poți să mai rămâi? - Cum să nu, dar alerg până la colțul străzii să iau un buchet de flori! - Bine, mamă, te aștept... Peste zece minute, Alex reapăru cu un buchet enorm de trandafiri albi, superbi, pe care mai stăruiau picături de apă proaspătă întocmai unor perle. Olga făcu mai multe drumuri, vădit surescitată, de la saloane la oficiu, de la oficiu la camera copiilor... Voia probabil să-și liniștească
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ultima de hărțuire Autoritățile de înalt rang, instituțiile de informații și ordine, serviciile secrete au ciulit urechile, brusc, de parcă le-ar fi înțepat un țânțar imens, în vârful nasului: intens căutatul și înfricoșătorul dat în urmărire generală, Mogulu Moni, a reapărut. În țară. A intrat, în chip triumfalist, pe la vama... fără să se ferească, fără să arate o cât de palidă frică, ci, dimpotrivă, arborând un curaj și o alură de vendetă, de necrezut, față de toată lumea. Pe unde o fi hălăduind
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să le crape obrazul de rușine. Cum stăteau la coadă la lapte, acum douăzeci și ceva de ani, noaptea, În frig, cîte 5-6 ore, puteau să stea la căldură, o oră, ascultînd un celebru actor și regizor... Dar ideea a reapărut În mintea-mi, cam În aceeași perioadă, cînd s-a Întîmplat incidentul de la Scala din Milano. Da, acela cu tenorul Roberto Alagna care a părăsit scena, În timp ce interpreta o arie din Aida. Conducerea operei l-a acuzat pe cîntăreț de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ochi. Îi privi doar mâna ce ținea paharul și întoarse conținutul de coniac pe gât în jos. Ochii înlăcrimați de tăria lichidului îi licăreau parcă forțat, ca și cum ar fi căutat cu sete, mai multă lumină. Cercul se închide - zise Valy reapărut de după paravan, gata îmbrăcat pentru plecare. Cercul nu se mai închide - replică gratuit Gerard. De fapt prin definiție cercul e o curbă care merge până la capăt. Dacă acea curbă nu se închide, nu devine cerc. Nu se mai închide - repetă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cap un car sau altul!... Dar cărăușii, cu chipurile de piatră, struneau boii, strângeau frânele și totul părea firesc și la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
setoase de sânge, aveam timp să ne strecurăm, cel puțin până când cele două reșouri ocupate cu perpelirea spetelor aveau să-și ducă la bun sfârșit minuțioasa activitate. Am țâșnit În sus pe scări, aruncând o ultimă privire Înapoi, unde drujba reapăruse și, cu o mișcare expertă, ca și cum nu trunchiuri de copaci ar fi retezat toată viața, ci gâturi, i-a eliberat capul lui Guido de posesor. Astfel a pierit bietul vânzător de electrocasnice, ce tristă ironie!, tocmai din pricina aparatelor pe care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de omenească de a face față unei situații... ...pe care a provocat-o singur... ...dar este și întâlnirea cu o condamnare de clasă. Într-un fel Waligny era condamnat înainte de a face orice doar pentru că era un aristocrat. Și stânga reapare! Nu de data asta chiar nu m-am gândit la clasa. I-am înnegrit trăsăturile, dar am procedat la fel și cu oamenii modești. Pe cei doi țărani care asistă la ultima vânătoare i-am luat dintr-o realitate pe
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Pruritanal. — Nicidecum. Voiam doar să spun că mai mult de atîta nu-s În stare să afle. În schimb - mă scuzați: ssssrrrrssss! - consumă o mulțime de bani de la buget. Acum anchetează condițiile În care dispar capacele de canal, pentru a reapărea apoi, sparte, În depozitele de fier vechi. — Mi se pare un caz evident de teleportare. — Nicidecum, domnule colonel. Le cară noaptea cu căruțele. În același mod, recent a dispărut o porțiune de cale ferată. A fost de-ajuns ca unul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ai masturbat cu gîndul la ea. Oricît ai fi Încercat să nu te mai gîndești la proteza ei, oricît ai fi Încercat s-o ștergi din imaginea pe care ți-o formaseși despre ea În capul tău, aproape Întotdeauna categoric reapărea. În toată splendoarea ei rece, strălucitoare, metalică și tare. Tu te simțeai vinovat după aia, dar de ce? Toți tinerii se masturbează. Însă voiai s-o săruți Bruce, voiai atît de mult s-o săruți. A doua zi te-ai dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
servitor, afirma Winkler, care știa din surse sigure (tatăl lui era abonat la Brockhaus), „sau, mai bine spus: un rob“. Dar asta numai până la asediul turcilor din 1683. De atunci, au dispărut de pe scena istoriei - până când Într-o zi au reapărut. Fischl adăugă pe un ton pedagogic, Înlăturând un fir invizibil de praf de pe mânecă, „așa cum reapar păduchii În șifoniere. “ Dar, bineînțeles, un knisch putea să fie și un fel de mâncare, mi-am spus, o unealtă, o marcă de biciclete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bine spus: un rob“. Dar asta numai până la asediul turcilor din 1683. De atunci, au dispărut de pe scena istoriei - până când Într-o zi au reapărut. Fischl adăugă pe un ton pedagogic, Înlăturând un fir invizibil de praf de pe mânecă, „așa cum reapar păduchii În șifoniere. “ Dar, bineînțeles, un knisch putea să fie și un fel de mâncare, mi-am spus, o unealtă, o marcă de biciclete. Sau poate fi un fel anume de a te uita cruciș și mirat la cineva: „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
stă lângă chiuvetă și sărează carnea, ca să scoată sângele din ea, când accesul de „necazuri femeiești“ o face să zbughească, cu un geamăt de-a dreptul alarmant, în dormitor. N-aveam mai mult de patru-cinci ani, dar până azi îmi reapar dinaintea ochilor cei doi stropi de sânge pe care i-am zărit pe podeaua bucătăriei... ca, de altfel, și cutia de tampoane... ca, de altfel, și ciorapii lungi, urcându-i pe picioare... ca, de altfel - mai e nevoie să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca aceasta să se asigure că la eveniment nu avea să fie adus nici un soț. Fiecare invitată trebuia să aducă un bărbat eligibil, așa cum era specificat pe invitație, dar unul bun, adică nicidecum vreunul dintre cunoscuții Însoțitori de plimbări care reapăreau an după an În circuitul petrecerilor tocmai deoarece erau genul de tipi care nu se puteau căsători. Unul bun Însemna un tip cu o carieră interesantă și de pe urma căreia se câștigau bani frumoși, deși, la o adică, nu era nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Doamne, tocmai mi-am adus aminte că trebuie să sun pe cineva. Ieși din cameră, iar prin ușă l-am auzit murmurând, ca și cum ar fi conspirat. În mod evident, vreun telefon legat de serviciu. Într-un târziu, la ora 7, reapăruse În salon, unde tocmai legam ultima fundă În brad; ținând În mână o jachetă, Îmi spuse: Știi, Sylvie, a intervenit ceva. Trebuie să ies În oraș În seara asta. — Și emisiunea Barbarei Walters? am răspuns dezamăgită, căci noi plănuiserăm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
foarte romantic și când Giles mi-a spus că inima albastră din diamant era destinată viitoarei sale soții, care nu eram eu. M-am Îndrăgostit de el imediat. Hunter avea dreptate. Era o poveste frumoasă de dragoste. Tocmai atunci Giles reapăru cu tava cu băuturi. —Lămâile sunt din zonă, de undeva de pe aici, spuse Lauren, luând un pahar de limonadă. În timp ce Giles Împărțea băuturile celor de față, adăugă: — Nu m-aș fi căsătorit cu tine niciodată dacă aș fi știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mult, s-a jurat că indiferent ce era în realitate, va trăi cu ea până la adânci bătrânețe. Cei doi s-au întors acasă. Peste puțin timp, Bai Suzhen a născut un băiat, iar când acesta a împlinit un an, a reapărut și Fa Hai. Cu toate că l-au implorat, Fa Hai a chemat oastea din cer să o aresteze pe Bai și a închis-o sub pagoda Leifeng, de pe malul Lacului de Vest. Xiao Qing a fugit în munții Emei unde s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu un șobolan În brațe. Am dansat timp Îndelungat, am dansat tot mai repede, muzica se auzea tot mai tare, era nebunie și frenezie. Apoi totul s-a oprit brusc. Liniștea s-a pogorît violent peste lume și pereții au reapărut, Înconjurîndu-ne. Ea s-a lăsat spre spate, pe pat. RÎdea, Încă ținîndu-mă strîns. Îi simțeam pieptul ridicîndu-i-se și coborînd. Și i-am simțit degetele cu care mă strîngea de spate relaxîndu-i-se și, cînd am ridicat privirea, am văzut că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nemăsuratei lui ambiții), pentru că el totdeauna stă la pândă și, când partidul politic trece prin anumite clipe critice, îl vezi că dispare subit de pe arena politică, devine invizibil, pe motiv că îl rețin ocupațiile ori se află în călătorie, și reapare numai când situația s-a clarificat în favoarea unui anumit partid (optând pentru el). [...] Este concentrată multă doză de șiretenie, de perfidie și de «inteligență» politică. În acest tip care stă foarte bine cu toate partidele, așa că deși este înregimentat într
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
voiam să ne lămurim, să confruntăm traducerea cu originalul. Ce descoperim? Nu era nici măcar Bazakbal, era un roman tradus din franceză, de un autor belgian puțin cunoscut, Bertrand Vandervelde, intitulat... Așteptați să vi-l arăt. Cavedagna se îndepărtează și când reapare îți întinde un fascicul de fotocopii: - Iată, se; cheamă Privește în jos unde umbrele se-ndesesc. Avem aici textul francez al primelor pagini. Vedeți cu ochii dumneavoastră, judecați ce escrocherie ! Ermes Marana traducea un roman de doi bani, cuvânt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
finit și definitiv, la care nu e nimic de adăugat și nimic de omis. Dar te încurajează încrederea pe care Cavedagna continuă s-o nutrească în posibilitatea unei lecturi sincere, chiar și aici, în editură. Iată-l pe bătrânul redactor reapărând prin ușile de sticlă. Apucă-l de o mânecă, spune-i că vrei să citești mai departe Privește în jos unde umbrele se-ndesesc. — Ah, cine știe unde e... toate hârtiile afacerii Marana au dispărut. Paginile lui dactilografiate, textele originale, cimbric, polonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cămăruța asta? Așteaptă să revină? — Ludmila era nefericită când era el aici... Nu mai citea... Apoi a fugit... Ea a fost prima care a plecat... Apoi a plecat el... Umbra se-ndepărtează. Respiri. Trecutul e închis. — Dar dacă el ar reapărea? — Ea ar pleca din nou... — Unde? — Ei... În Elveția... Ce știu eu... — Are pe altcineva în Elveția? Instinctiv te-ai gândit la scriitorul cu ocheanul. — Să zicem că e altcineva, dar e o poveste cu totul diferită... Bătrânul cu romanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
povestit. Mă întreb dacă volumele pe care le citește sunt liniștitoare sau alarmante. — Cum vă pare femeia? Liniștită sau alarmată? — Liniștită. — Atunci citește cărți alarmante. I-am povestit Ludmilei ideile stranii pe care le am despre manuscrisele mele: că dispar, reapar, nu mai sunt la fel ca înainte. Mi-a spus să fiu foarte atent: există un complot al apocrifilor care-și întinde pretutindeni ramificațiile. Am întrebat-o dacă în fruntea complotului se află fostul ei prieten. — Comploturile scapă întotdeauna din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
una. IX Îți prinzi centura de siguranță. Avionul aterizează. Zborul e contrariul călătoriei: traversezi o discontinuitate a spațiului, dispari în gol, accepți să nu fii în nici un loc pentru o durată care e un fel de gol în timp; apoi reapari, într-un loc și într-un moment fără legătură cu „unde“ și „când“ al momentului în care ai dispărut. Ce faci între timp? Cum îți ocupi absența din lume și a lumii din tine? Citești; nu-ți desprinzi ochii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fâlfâind în cerul întunecat și le vedeam umbra întunecând stelele verzi. Era un zbor chinuit, întârziind să se desprindă de pământ, din umbra tufișurilor, de parcă numai zburând penele se convingeau că sunt pene și nu frunze spinoase. Îndepărtându-se răpitoarele, reapăreau stelele cenușii și cerul verde. Se iveau zorile, iar eu călăream pe drumurile pustii în direcția satului Oquedal. — Nacho - îmi spusese tatăl meu -, după ce voi muri, ia calul meu, carabina mea, de-ale gurii pentru trei zile, și apuc-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]