412 matches
-
mâna pe crucea aia și având, făcând așa ceva, zice că, gata!, se-apropie și el de Domnul și-l iartă. Cacaia cultura! Rebusul, după Vincze Acum am mâncat, am primit ziarul în maghiară și m-am apucat de rebus. La rebus, definiția e importantă și încerci s-o rezolvi și, când o rezolvi, îți rămâne ceva și în minte, nu doar pe hârtie. E vorba de puțin calm după zilele astea, te simți bine după ce faci un rebus. Simți că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de rebus. La rebus, definiția e importantă și încerci s-o rezolvi și, când o rezolvi, îți rămâne ceva și în minte, nu doar pe hârtie. E vorba de puțin calm după zilele astea, te simți bine după ce faci un rebus. Simți că ai făcut ceva și ai succesul ăla că a ieșit ceva, din ce trebuia să iasă. Fac și pe A5 și pe A0, dar pe A0 e destul de mare și complicat. Dar totuși le fac. Completez cu creionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din ce trebuia să iasă. Fac și pe A5 și pe A0, dar pe A0 e destul de mare și complicat. Dar totuși le fac. Completez cu creionul, cu pixul înseamnă că trebuie să fii un om hotărât. Fiind vorba de rebusuri, nu poți fi așa hotărât, trebuie să știi foarte multe și omul și greșește, mai sunt și cuvinte care se scriu diferit, se mai și greșesc. Când nu mai știu să continui pe unul, mă apuc de altul, dar întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
își este suficientă sieși, avînd caracterul unei construcții intelectuale subiective, ideale și autonome, marcată de adîncirea în interioritate și de refuzul programatic al oricărei referențialități „exterioare”: „Dificultatea stă în deprinderea publicului de a considera lucrările pictorilor noi ca pe un rebus de descifrat, în loc de a le lua drept ceea ce sînt: creațiuni strict subiective, construcțiuni intelectuale în care nu intră mai nimic din realitatea exterioară”. Termenul de „natură nouă”, atribuit de Iancu, vine să precizeze caracterul nonreferențial, nonfigurativ și organic al abstracționismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
revistă. Ridic ochii spre Lissy, Însă ea privește undeva În gol, cu o expresie de concentrare maximă pe față. — Condițional ! zice brusc. Normal ! Cum am putut să fiu atît de proastă ? Caută sub canapea, scoate mai multe ziare vechi cu rebusuri și Începe să se uite peste ele În diagonală. Pe bune acum. Ca și cum n-ar fi destul cît Își bate capul ca avocat, În timpul liber Lissy face cuvinte Încrucișate, joacă șah prin corespondență și rezolvă tot felul de jocuri superinteligente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
a găsit și ultimul cuvînt care lipsea din tabel sau așa ceva. Lissy e cea mai veche prietenă a mea și o iubesc sincer. Dar cîteodată pur și simplu nu o Înțeleg deloc. — Ce-i asta ? zic, În timp ce scrie răspunsul. Un rebus din 1993 ? — Ha ha, spune absentă. Ce faci În seara asta ? — M-am gîndit să rămîn cuminte acasă, zic, răsfoind rapid revista. Poate-mi fac puțină ordine În șifonier, adaug, În clipa În care Îmi cad ochii pe un articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
știm ? Glasgow... plan B... transfer... — Panther Corporation n-are filială În Scoția, nu ? spune Lissy meditativă. Întorc capul și mă uit la ea uluită. Notează ceva, foarte concentrată, Într-un bloc notes, cu exact aceeași concentrare cu care-și rezolvă rebusurile alea ale ei demente. Văd că scrie „Glasgow“, „tranfer“ și „plan B“ și un colț al foii pe care a Încercat diverse anagrame la cuvîntul Scoția. Pentru numele lui Dumnezeu. — Ce faci, Lissy ? — Mă... joc și eu, spune și i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sus, cap. 1 n, 8), 235 (4 august 1501). 124 Acesta era scopul declarat a două planuri (Sommarii) pentru Pistoia întocmite în martie 1502. Greșit atribuite lui Machiavelli, care într-adevăr a scris o scurtă relatare despre Chestiunile Pistoiei (De rebus pistoriensibus) publicat în Niccolò Machiavelli, Tutte le opere, ed. M. Martelli (Florența, 1971), 6-8. J.-J. Marchand , Niccolò Machiavelli. I primi scritti politici (1499-1512), Medioevo e umanesimo 23 (Padova, 1975), 45 n. 9 și 48 n. 18, a respins atribuirea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
jocuri video, care, în opinia ei, duc la o ameliorare a prelucrării informației în imagini și a succesiunilor mentale. Am putea adăuga jocurile educative, revistele pentru copii (Mickey Jeux etc.) care conțin jocuri inspirate direct din teste, cum ar fi rebusuri, jocuri de comparație, labirinturi, ghicitori etc. Concluzie În fine, trebuie menționată extinderea domeniului cultural, datorită dezvoltării extraordinare a mass-media, a televiziunii, a cărților etc. altădată, programele școlare corespundeau culturii unei țări: departamentele franceze, Ludovic al XIV-lea și Napoleon, Molière
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
primul rând, a eșantioanelor de activități intelectuale; în al doilea rând, a eșantioanelor de câteva sute de subiecți, pentru a stabili referințele. A priori, am putea utiliza nenumărate activități intelectuale pentru a realiza un test, cuvinte încrucișate, labirinturi, puzzle-uri, rebusuri sau ghicitori. De altminteri, așa au procedat psihologii, întrucît există în jur de 5 000 de teste de inteligență. Acestea se bazează pe labirinturi, figuri, căutarea figurilor ascunse, puzzle-uri, punerea în ordine a imaginilor unei benzi desenate, găsirea părții
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ordin; O3. să rezolve Înmulțiri/Împărțiri prin adunare/ scădere repetată; O4. să rezolve probleme care presupun o singură operație de adunare sau scădere. Strategia didactică: Metode și procedee: conversația, exercițiul, munca independentă, explicația, algoritmizarea, problematizarea. Materiale didactice: fișe de lucru, rebus. Forme de evaluare: frontal, individual, pe grupe, echipe. Resurse informaționale: Neacșu I. (coord.) Metodica predării matematicii clasele II-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 Neagu M., Petrovici C. Elemente de didactica matematicii În grădiniță și Învățământ primar, Editura Pim, Iași
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
iar în dreapta "Externe"; deasupra acestui cuvânt se citea "...teme", probabil, hârtia fiind sfâșiată, fusese "Interne". Orice alte elemente cădeau în hârtiuțele vârâte în buzunar de Doru. În rezumat, foița conținea această notație: "T.I., Externe." Ioanide, obișnuit pe vremuri să dezlege rebusuri, încercă să puna metodă și căută o serie de cuvinte pentru fiecare inițială. În cele din urmă, avu o lumină: "T.I." putea să însemne "Tudorel Ioanide". Așadar, nota ar fi sunat: "Tudorel Ioanide, Externe". De aci încolo arhitectul nu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
devii onest și econom. Pozitivism! Al treilea e că: văzând răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și cel de al treilea sânt cele obicinuite în România, cel de al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a lumei, mai cuminți. Atât scepticul cât și optimistul se opresc la îndoială însăși și nu merg mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Casată - Căință - Câinos - Spinos - Spinoza. Golful de cuvinte al lui George Topârceanu rămâne o capodoperă enigmistică și rebusistă fără pereche de frumoasă, încearcă să ne convingă domnul purtător de ecouri, precizându-ne: lucrarea a fost publicată prima dată în revista “Rebus” nr.4 (820) din 15 februarie 1979, coperta 2, “Tribuna noastră”, sub titlul “Invitație la un golf de cuvinte”; a doua oară a fost publicat în “Viața noastră”,revistă a Casei de ajutor reciproc a pensionarilor, Bârlad, 1 octombrie 2004
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ș.a. MANEA, Constantin n. 26 mai 1958, Vaslui (Roșiești): jurist, epigramist. A urmat Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează literar în revista Urzica (1975). Colaborează la Urzica, Albina, Papagalul, Scaiul, Vremea nouă, Flacăra Iașului, Adevărul, Rebus, Oferta, Jurnalul vasluian, Meridianul. A obținut numeroase premii la concursurile de creație și la Festivalul Umorului de la Vaslui. Tip. în mai multe volume colective. MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Bacău (Giurgiuoana, comuna Podu Turcului): profesor, doctor în filologie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lui Constantius II (337-361) adorau zeii. Începând din secolul III, a crescut progresiv procentajul barbar, iar acestui fenomen îi răspundea renunțarea elementului roman din serviciul militar. Preocupările derivate din sfera climatului imperial în fața acestei situații sunt cunoscute. Anonimul scrierii De rebus bellicis descrie preocuparea iuliană pentru apărarea frontierelor și crearea unei armate care să nu depindă de țărănime și nici de barbari. Renumita lege a lui Valens (364-378) din 375 care reglementa complexa materie a recrutării, trebuie să fie înțeleasă în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
caracteristici ale problemei militare sunt diferite: sălbăticirea, absența culturii și a eficienței îndeosebi în Occident erau tot atâtea tematici prezente și în considerațiile istoriografice păgâne, străine prezenței creștine ori influenței sale (de ex. la Ammianus, Vegetius și anonimul operei De rebus bellicis). O situație diferită întâlnim în Orient unde sensul și validitatea statului sunt majore, iar numărul martirilor militari predomină, obiecția față de serviciul militar nemaiavându-și locul. În Occident apare o neîncredere tot mai difuză în Imperiu și în capacitatea acestuia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Women through Time and Space", în Doina Cmeciu & Ștefan Avădanei (editori), Cultural Perspectives. Journal for Literary and British Cultural Studies în România, 10, pp. 269-282 Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în Rebus în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza" Cmeciu, Camelia (2006), "Iconic Faces of Corruption", în Proceedings of the
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Space", în Doina Cmeciu & Ștefan Avădanei (editori), Cultural Perspectives. Journal for Literary and British Cultural Studies în România, 10, pp. 269-282 Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în Rebus în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza" Cmeciu, Camelia (2006), "Iconic Faces of Corruption", în Proceedings of the 1st ROASS Conference Semiotics
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ed) (1993), Encyclopedia of Contemporary Literary Theory: Approaches, Scholars, Terms, University of Toronto Press, p. 574. 51 O parte din acest subcapitol a apărut în Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza". 51 "The test of literature is, I suppose, whether we ourselves live more intensely for
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Bârlădene”, cartea este o reușită. O reușită căreia Serghei Coloșenco redactorul șef al revistei „Academia Bârlădeană”, editată de Societatea literar-culturală cu același nume (președinte de onoare C.D. Zeletin, președinte executiv Elena Monu), îi alătură și un... Alex. Vlahuță, în Biblioteca „Rebus” nr.29, Editura Sfera Bârlad cu oameni și întâmplări din opera diversă a celui pe care mereu trebuie să-l aprofundăm, cunoscându-l, transmițând asemenea foame spre îndestularea minții și a sufletului și tinerilor zilelor n oast re. Întocmai cum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
măsură sau ale unor figuri geometrice (inteligența logică/matematică); realizarea unui desen pentru ambalajul unei jucării, care să cuprindă și informații specifice (inteligența spațială/vizuală). Evaluarea unui asemenea conținut (textul nonliterar) se poate realiza prin conceperea de către elevi a unor rebusuri pe domenii diferite, potrivit Înclinațiilor lor. La obiectul Științe, evaluarea lecțiilor la unitatea de Învățare Caracteristici ale corpurilor cu viață a fost făcută prin realizarea unui portofoliu - Aceste uimitoare plante și animale. S-au format grupe de câte patru elevi
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
imagini însoțite de comentarii, cu plante, animale, diferite colțuri din natură; scurte eseuri, compuneri, poezii; tabele, fișe de observații (De exemplu: “Cum se dezvoltă o plantă ?”, “Calendarul păsărilor călătoare”, etc.); colecție de articole din ziare, reviste pe teme ecologice; desene; rebusuri; chestionare; tabele cu plantele / animalele ocrotite din țara noastră / județul nostru; harta cu rezervațiile naturale din județ / țară; impresii din excursiile, drumețiile, efectuate; colecție de frunze / flori presate, vederi; sfaturi practice; poezii, proverbe, ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător; probe de evaluare, etc. Fiecare elev a avut libertatea să-și prezinte în fața colegilor fișele, desenele, conspectele ori de câte ori a dorit. Am observat că ei preferă anumite conținuturi (curiozități, proverbe, ghicitori) și activități (desene, rebusuri, jocuri) și mai puțin să realizeze compuneri sau să-și aștearnă pe hârtie impresiile. Se știe că multe dintre activitățile școlare și extrașcolare se împletesc în mod fericit cu jocul. Pedagogul elvețian Eduard Claparede afirma că “pentru a-l face
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ale părților. În această situație contractul nu mai este legitim 169 și reclamă intervenția instanței. 4.1.4.1. Impreviziunea cauză de reevaluare judiciară a contractului profesional Teoria generală a impreviziunii constă în recunoașterea, ca subînțeleasă, în contracte a clauzei rebus sic stantibus conform căreia, dacă între momentul încheierii contractului și cel al executării acestuia au apărut evenimente imprevizibile, care au schimbat fundamental condițiile economice sau de altă natură existente în momentul acordului de voință al părților, făcând sensibil anevoioasă prestația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]