2,414 matches
-
am adresat telefonic comandantului unității de chimie rugându-l sămi transmită urgent un document scris pentru de măsurile care urmau în derularea evenimentelor. Mi-a spus că nu are nici-un document de transmis și să procedez conform ordinelor transmise și receptate prin postul de televiziune național. Nu i-am pomenit de ordinul lui Nicolae Militaru pe care-l aveam, căci nu voiam să-l execut, știind cine este Militaru, agent K.G.B. Întrucât nu dădusem nici o semnătură de primire l-am ars
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
toate alegerile din România postdecembristă au evidențiat fără putință de tăgadă, lipsa unei culturi politice minime din partea majorității cetățenilor chemați la vot. Informația corectă a ajuns foarte greu în mediul rural, unde TVR și Radiodifuziunea dețin monopolul și a fost receptată greșit sau a fost respinsă de categoriile defavorizate (săracii ajunși la limita suportabilității, pensionarii în general tributari educației din perioada comunistă). Măcar dacă n-ar fi existat cenzura din TVR și din Radio, care abia acum iese mai pregnant la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de 17-18 decembrie agențiile de presă străine, îndeosebi cele ungare și iugoslave, au început să transmită relatări despre evenimentele de la Timișoara, cifrând la mii de morți victimele represiunii. «Măcelul» de la Timișoara, astfel cum era prezentat de radiourile și televiziunile străine, receptate în România, a jucat un rol hotărâtor în «demonizarea» imaginii lui Ceaușescu și în crearea curentului de revoltă în rândurile populației din întreaga țară. Merită subliniat de asemenea că „replica lui Ceaușescu a fost total inadecvată”. La întoarcerea din vizita
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
totul instruirii clasice. Taine a arătat lucrul acesta foarte bine în rândurile care urmează: Ideile nu se formează decât în mediul lor natural și normal; ceea ce face să se dezvolte germenul lor sunt nenumăratele impresii sensibile pe care tânărul le receptează zi de zi...» Indiscutabil „învățătura dată tineretului dintr-o țară permite să se prevadă întrucâtva destinele acelei țări. Educația generației actuale justifică previziunile cele mai sumbre. Școala formează astăzi nemulțumiți și anarhiști și pregătește pentru popoarele latine timpurile decadenței. [...] Mulțimile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
limbaj corporal rămânea indescifrabil pentru oricine altcineva. Aplica acele cunoștințe cu mare succes oriunde În Indonezia, chiar și În orașul acesta cu trei milioane de locuitori. În America și În Europa n-avusese Însă prea mare succes; antenele ei nu receptau corect semnalele primite de la occidentali. La drept vorbind, nici pe părinții ei nu fusese În stare să-i Înțeleagă. — Cine-i amicul cu care-ai vorbit adineauri? a Întrebat-o Din după ce s-a așezat. — Care amic? — Americanul acela. — Cine
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu degetul mic în sus, s-a grăbit să-și aleagă o plăcintă. Pe ea discuția dintre cei doi bărbați o măgulea pentru ca era Ștefan la mijloc, dar o irita în aceeași măsură, prea i se părea neatractivă. Niciodată nu receptase cu plăcere datele informaționale, seci, în miezul cărora nu exista pic de dramă. Așa cum își ținea plăcinta, Carmina putea să-i admire inelușul de aur cu o împletitură bombată. Și Ștefan purta pe deget un ghiul mare, pătrat, dar, prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fundul de plastic lănțișorul de aur care face un cu totul alt zgomot decât inelul, un zgomot prelins, poate surâdea încântată înainte de a fixa capacul și scăpați de țoalele bune și de bijuterii, eliberați ca dintr-o armură, începeau să recepteze cu ușurință grohăitul porcului, cotcodăcelile găinilor, scârțâitul porții, vântul care trântea oblonul de lemn uitat deschis... Carmina se întrebă dacă acest mod de viață se potrivea cu visurile acelei Elene de odinioară, ce se maimuțărea în fața oglinzii, în cămașă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
specifice: evaluarea volumului de cunoștințe însușit, gradul de formare intelectuală dobândită într-un anumit domeniu, modul de exprimare, respectarea normelor ortografice etc. Asemenea lucrări sunt tot niște compoziții, fiecare constituind în fond o comunicare de la elevulemițător la profesorul care o receptează și o evaluează potrivit unor criterii. Facem de la bun început precizarea că acestea nu sunt compuneri libere, ci au un pronunțat caracter științific, elevul având libertatea să dezvolte o temă într-un mod personal, să-și expună preferințele, aprecierile sau
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rezultă că și în cazul expunerilor orale este solicitată puterea de creație a elevului, deoarece rezumatul sau povestirea unui text nu se poate limita la reproducerea acestuia. Fiecare elev are un stil propriu de exprimare, o modalitate sui-ge-neris de a recepta un text literar. Concluzionând, vom arăta că etapele unei ore de compoziție orală sunt: a) enunțarea obiectivelor operaționale; b) citirea textului; c) discuții în legătură cu conținutul textului, explicarea cuvintelor noi și a expresiilor necunoscute; d) citirea pe fragmente și alcătuirea planului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
având o accentuată notă de respect. În cadrul conținutului, se transmit de obicei informații din cele mai diverse. Finalul scrisorii poate avea forme diferite, în concordanță cu natura mesajului (mulțumire, regret, revenire asupra unor probleme importante, asigurare că mesajul a fost receptat, anticipare a răspunsului așteptată. Elaborarea unei astfel de compoziții scrise începe prin oferirea unui model. Scrisoarea-model va fi realizată împreună cu elevii, insistându-se asupra formei acesteia, conținutului, formelor de adresare și încheiere. Totodată se vor face referințe la stil, la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dat mașina lui personală, pentru a putea ajunge la timp, la noua destinație." În cadrul sus-amintitei întrevederi, pe lângă disponibilitatea exprimată, fără echivoc, de către președintele sirian, de a sprijini ideea utilității menținerii și a dezvoltării relațiilor țărilor arabe cu România, acesta a receptat cu atenție sugestia părții române ca, pentru detensionarea situației de pe linia de separare a forțelor aflate față în față, să se accepte dezangajarea acestora, pentru a se evita posibile provocări ce ar putea avea grave consecințe. După cum se știe, părțile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și tehnică. Invitat, în 1998, de către M.A.E. marocan, în calitate de fost ambasador în acea țară, a avut posibilitatea să rememoreze, cu oficialitățile marocane, cele întreprinse împreună, în anii mandatului său, pentru bunul mers al colaborării bilaterale, prilej de a recepta numeroase aprecieri foarte favorabile la adresa întreprinderilor românești și a specialiștilor acestora, care au lucrat în Maroc, în anii sus-amintiți. Concomitent cu misiunea sa în Maroc, în perioada 1980-1990, a fost acreditat și în Senegal, în calitatea de ambasador nerezident. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dovedit a fi deosebit de utilă în depășirea unui detaliu necesar materializării vizitei președintelui de Gaulle în România. Exprimându-i nedumerirea că partea română nu primește un răspuns precis în legătură cu data vizitei, deși ministrul de externe, precum și primul ministru român au receptat un răspuns pozitiv la invitația făcută verbal, Gilbert Perol l-a întrebat pe Dumitru Mihail dacă invitația a fost făcută și în scris. Evident această scăpare protocolară a părții române a fost urgent soluționată, dându-se curs invitației la scurt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
toată ființa. Să ne întoarcem, îmi strigă Hipogriful, gândul tău a luat-o razna, iar eu sunt deja foarte obosit! Era atâta liniște acolo sus, nu se auzea decât din când în când nechezatul catartic al Hipogrifului, pe care îl receptam aproape vizual cum spărgea atmosfera ca un fulger. Coborârea pe verticală, mai rapidă decât schimbarea gândului a fost sublimă; când am ajuns la plafonul de nori, am încetinit brusc. S-a pornit o ninsoare cu fulgi uriași ce la atingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și se întoarce pe celălalt vârf, puțin mai în față sau mai în spate, după modelul și legănarea Țestoasei. Iar Floarea-Soarelui execută o reverență din gâtul ei unduit de lebădă, lent și imperceptibil, la fel cum se îndoaie lumina. Țestoasa receptează trecătorii ca pe niște statui, ce o ocolesc din toate direcțiile. Masa lor omogenă o disturbă emoțional, fără însă a-i afecta mișcarea. Mamele. Tabloul Mama trece la fel de nepăsătoare, precum cuplurile de îndrăgostiți, alături de prietenele ei de școală, excesiv de exuberante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
limba. Poate, tocmai de aceea, mitosul sau simbolistica obiectelor diferă de la un popor la altul. Tocmai numele, cu care a fost inițial numit un obiect, a construit în timp în jurul lui această încărcătură emoțională. De ce oare marea, pe care o receptăm ca pe un principiu feminin, ca matrice a creației universale, are în spaniolă genul masculin? Creatorul primordial este în cele mai multe mitologii de gen masculin. Primul fruct al creației este Adam, Eva se desprinde ca o anexă din coasta sa. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cadențelor ritmate și a magiei incantației. Cu timpul, am cunoscut marea ca "El Mar": agresivă, năprasnică, dezlănțuită și nestăpânită sau clară, introspectivă și carteziană cu cele două dimensiuni infinite ale ei. Dar în visele mele, ea a rămas așa cum am receptat-o în copilărie, în limba maternă: nostalgică, misterioasă și legănătoare, adică esențialmente feminină, erotomorfă. O părăseam în fiecare an cu durerea sfârșitului de vacanță. Prietena mea. "Structura noastră ca materie a viselor" Și în amintirea mea, eu survolam nevăzută, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
capătul unui gât foarte lung ar avea poate foarte multe să ne spună, dacă am putea sta cu orele înțepeniți și am privi în ochii lui laterali și oblici. Grimasele sau mișcările noastre prea rapide nu pot fi sesizate și receptate de George, pentru că ne mișcăm într-un timp paralel cu el. Nu putem comunica cu el, după cum nici el nu mai poate comunica, la rându-i, cu cei aidoma lui. Pentru că "Lonely George" poate a suferit cândva, prin nesăbuința oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
De spaimă, aproape că nu mai respir, dar ceva gâfâie în spatele meu... mă înconjoară, mă strânge, mă înglobează. Vreau să strig, dar nu-mi pot dezlipi buzele. În fața mea, fereastra cu perdeaua trasă lasă să pătrundă lumina surdă a zorilor. Receptez carapacea din spatele meu ca pe o farsă a nopții, nădăjduiesc că odată cu zorii vraja să se desfacă; doresc cât mai multă lumină să intre în cameră, pentru ca ea să se destrame . Știu cu certitudine că nu visez, de altfel nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fiecare an vizitam femeile acelea grase, cu obraji rumeni, fiecare din ele cu alt miros; le ascultam sporovăiala și mă "țucau" foarte zgomotos la sosire și la plecare. În timp ce ele trăncăneau cu bunica, repetam în gând graiul, pe care-l receptam din conversația lor, fără prea mare greutate. Încercam să le deslușesc sensul din context, fără ca să mă intereseze topica conversației sau să pricep ceva din ea: "peșchir", "părădaisă", "crumpiri", "cindă", "șpohert", "firang, "chiscant" (pentru: ștergar, roșii, cartofi, sufragerie, mașină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de școală, lungă cât școala, noaptea visărilor, lungă cât neantul în care s-au dus și pe care acum le vedem reîncarnate pe filmul Magiștrilor cu măști de lup. Nu era necesar ca noi să înțelegem, era destul că puteam recepta, pentru ca aceste ecuații să nu fie rezolvabile niciodată. Mereu calculate într-un coșmar al revenirii, iar și iar. Sigur că mereu se iveau din necunoscut. Terfelea toată munca devenită zadarnică într-o alta, cognoscibilă, care trebuia integrată, schimbând datele problemei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu mare viteză, privirea sa era lăsată și În jos față de Ghirghi a dascălu’, cu care purtase niște discuții finalizate cu oarece nițuieli, așa ca de la profesor la Învățăcel!, dar privea și către În sus, acolo unde ochii lui Va recepta privirea intensă ca lumina unui cartuș trasor. Niță, Niță a lu’ moș Sava... nu era. Deloc! Nici tu nu l-ai văzut, Anetă? Deloc?! Aneta, destul de liniștită, dar nu de tot, și bucuroasă de modul cum o ascultase nepotul său
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de turte coapte În ulei, Va adormea și se făcea că Mamaia l-a luat În brațe, l-a așezat pe patul din odaie, i-a pus o pernă sub cap, apoi l-a Închinat și prin ușa Întredeschisă, Va recepta difuz și confuz secvențe din ordinele date de către vrednica sa bunică, Ochenoaia: Doriță, Didiță, aveți grjă ca de icoană! Ochii șă băiatu’ că vă belește Victor iar eu ... vă omor, ați Înțeles, toantelor? Aveți grijă să aibă de toate că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
venea cu mâinile la spate și câinele nu știa dacă Îi aduce ceva de mâncare pentru că a păzit-o toată noaptea sau vine cu o jordie să-l pedepsească pentru că iar s-a repezit la cloșca cu puișori. Victor a receptat semnalul diamantului său ca pe o nedumerire și a spus: Știi unde ne aflăm, mânzule? Pe Zare, dar mai Încolo nu mai știu. Ne apropiem de Blanaru, mai precis de satul Fântâna Blanarului, aici pe râpele acestea este Șapte draci
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
renascentist, spirit transdisciplinar și artă în a descoperi muzicalitatea romanului metacritic, adică permanentul flux și reflux al ideilor, o anume dinamică a stărilor, o legătură organică între trecut, prezent și viitor.“ „... îi doresc eventualului meu cititor voință poetică pentru a recepta acest experiment literar de ficțiune critică nonreprezentativă ce trădează situarea în non istorie.“ Tare mi-e teamă că sutele de mii de oameni nerăbdători să citească studiul lui Petre Isachi se vor descuraja aflând ce condiții trebuie să îndeplinească. Drept urmare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]