5,656 matches
-
cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean, într-un gest de receptare firesc, perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care la București să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care la București să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit nivel, receptarea este viciată printr-un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Andrei Terian Printr-o ironie a istoriei literare, drumul "mulcom" al receptării liricii lui Blaga pare să se fi proiectat asupra operei înseși. Poezia blagiană nu a zdruncinat orizontul de așteptare interbelic, dar a convins progresiv, iar contestările au fost pe cât de puține, pe atât de puțin inteligente (cazul Beniuc). Astfel încât, cu excepția
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
primele sale încercări literare (1940) și până la debutul literar-publicistic din ziarul Timpul, numerele 1771 și 1772 din 15-16 aprilie 1942, când la rubrica "Popasuri" M.R. Paraschivescu îi tipărește schița Pârlitu, Marin Preda a fost frustrat de o înțelegere adecvată în receptarea scrierilor sale. Privite peste ani cu o detașată ironie, fără să le fi deformat sensul prin supralicitări forțate, pentru ca întâmplările să nu capete proporțiile unei "ostracizări", prozatorul va aminti de erorile de diagnostic sau de opțiuni ezitante în folosul altor
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
șosetele închiriate și Doamna Untură), volumul de proze scurte al Aglajei Veteranyi mărește golul lăsat de dispariția prematură a atît de talentatei scriitoare originare din România. Nu e mai puțin adevărat că sinuciderea autoarei la nici 40 de ani - influențează receptarea scrierilor ei. Actul lecturii este însoțit de un fel de sacralizare a textelor, favorizată evident de originalitatea și valoarea lor literară. Citindu-i acum ultimul volum de proze scurte sau poeme în proză (precizările generice au prea puțină importanță), mi-
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
în lotul primelor zece romane românești din toate timpurile, potrivit rezultatelor unei faimoase anchete inițiate de revista ,Observator cultural". Oricât de relative, de ,neserioase" ar fi asemenea clasamente și ierarhizări, stabilite prin plebiscitare, ele spun totuși ceva despre cota de receptare a unui scriitor, despre locul pe care îl ocupă, la un moment dat, în percepția publică. în prezent constatăm, în ce-l privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare. Cândva prozatorul era în atenția tuturor pe când azi
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
plebiscitare, ele spun totuși ceva despre cota de receptare a unui scriitor, despre locul pe care îl ocupă, la un moment dat, în percepția publică. în prezent constatăm, în ce-l privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare. Cândva prozatorul era în atenția tuturor pe când azi, iată, o carte nouă a sa rămâne atâta vreme necomentată. Ce se întâmplă? Implică și o judecată estetică această dezinteresare a noilor critici de literatura lui Breban? Nu scriu despre ultimele lui
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a-l substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte atent la receptarea operei sale, pe toate laturile acesteia, autorul forțează regulile jocului literar și ale bunei cuviințe sociale, efectuând asupra potențialilor comentatori o presiune constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
această pictură încearcă să rememoreze trecutul sau intră mai degrabă în zona anticipației, dacă este un sondaj al originilor ori o provocare a viitorului? Pentru că oricîtă detașare estetică ne-ar însoți privirea și oricît scepticism ne-ar clătina permanent conștiința receptării, un lucru este sigur: un asemenea discurs obligă la reconsiderarea mesajului, la efortul de a pătrunde sensul, la transgresarea limbajului ca realitate în sine și la readucerea lui la condiția de vehicul, de purtător al unei informații de dincolo de propria
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
asumarea experienței pe cont propriu. Însoțitorii pot deveni, la un moment dat, datorită acestei calități, personaje fabuloase și în existență. în realitatea cea mai pură, concretă și palpabilă. Ca și întîlnirile semnificative. Construcția formidabilă a poveștilor are multiple trepte de receptare. Pe măsură ce urci scara. Textele se desfac altfel în copilărie sau în adolescență, altfel la maturitate și cu totul modificate atunci cînd le citești celor mici, încercînd, de fapt, contaminat de ipocrizii, să te prefaci că nu știi ceea ce ai descoperit
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
dimensiunea filosofică, renunță la multe din cuvintele ciudate, de neînțeles pentru cei mici, intraductibile fără să gonească, însă, personaje importante sau întîmplări semnificative. Formula acesta de scenariu păstrează și fabulosul, cultivă și spectaculosul, menținînd într-un echilibru interesant nivelele de receptare pomenite mai devreme. Cu alte cuvinte, spectacolul este captivant și pentru copii, pe care îi scoate din clasicul punerilor în scenă și îi provoacă să privească altfel, să descopere mai multe nuclee, mai multe amplasamente, relații, în același timp, dar
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
atâtea și atâtea apariții într-un gen care ar trebui să fie cel mai restrictiv, mai elitist, mai ferit de veleitari, încât titlurile realmente importante riscă să se piardă în mare: sticle cu manuscrise rătăcind în larg, departe de țărmul receptării. Eroarea pe care o fac chiar și unii dintre poeții înzestrați este așa numita ripostă editorială. Își tipăresc multe, prea multe volume într-un interval scurt, căutând calea mai ușoară a publicării la edituri obscure, fericite să-i aibă în
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
Elvira Sorohan Receptarea corectă a creațiilor artistice, indiferent de arta care le încape, a fost dintotdeauna, mai ales la noi, întârziații, o obsesie a creatorilor. ,Priviți statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
pildă, un veritabil Aufklärer, ,semnează" 154 de note filologice și istorice. încât, fiecare pagină dă spectacolul lansării textului, conceput alegoric, într-un mediu și într-un timp în care literatura, deja întârziată trebuia, în fine, să se nască, totodată cu receptarea ei critică. Privindu-și opera dinafară, cu ochi de Argus, scriitorul îi dramatizează destinul, imaginând amuzat de ceea ce se poate spune în marginea ei, într-o vreme când nu se putea vorbi încă de sensibilitate artistică a cititorului și nici
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Ana-Maria (1983), Mama-Mare - profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989) etc. Cele mai bune pagini sunt selectate în antologiile de autor Scrieri alese (1986), cu o prefață de Mihai Cimpoi, și Surâsul lui Vishnu (2003), cu un dosar al receptării critice. După părerea mea, cele mai interesante și viabile scrieri ale sale sunt nuvelele Elegie pentru Ana-Maria, o povestire despre consecințele războiului, o compătimire reflectată sadovenian într-o comuniune cu natura, prea filosofardă pe alocuri din dorința de a depăși
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
majusculă înainte de 1989, dar ele sunt valoroase și actuale, ,continuă să ne spună ceva" în măsura în care satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și falsificând cu voioșie datele interne ale chestiunii. Căci este suficientă o primă lectură, nu neapărat empatică, dar deschisă, onestă, pentru a vedea ce e de văzut și a recunoaște ce e de
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
și ocolișuri de tot felul menite să ascundă adevărul crud. Din păcate, tot analogii cu filme îmi vin în minte: La Vita č bella sau mai recentul Good bye Lenin! Cred că formula asta e cea mai convenabilă sub aspectul receptării de către un public larg, în care s-ar putea amesteca, cine știe, gusturi, principii și valori dintre cele mai diferite. Între momentul morții și cel al nașterii, pe firul cronologic parcurs invers, povestea medicului care are cîte o identitate pentru
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
ani etc.). Dacă fără primul volum, folosit ca ghid și bază de date, nu se mai poate alcătui de acum încolo o ediție de opere complete Arghezi, fără cel de-al doilea nu se mai poate scrie o istorie a receptării operei argheziene, în toate compartimentele ei și în toate secvențele temporale. Numai cine a făcut investigații de istorie literară e în măsură să aprecieze acest extraordinar instrument de lucru, de care am avea nevoie în cazul oricărui scriitor. Altfel riscăm
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
acceptat așa cum e - scriitorul are dreptul să se arate oricum -, altfel mai bine nu-l citești. Or, curajul lui Mircea Cărtărescu de a se dezvălui chiar și în ipostaze mai puțin glorioase a rămas același în ciuda riscului ridicat (dovedit) al receptării. Cu atît mai bine pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie a jurnalului, mișcările intime chiar și parțiale ale acestui extraordinar scriitor! Jurnalul cuprinde perioada anilor 1997-2003, perioada în care Mircea Cărtărescu a scris
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
capodoperei, ("nu mai pot spune decît ceea ce știu deja că voi spune", dar "cînd nu scriu, iadul din mine se umflă și dă pe dinafară"); nevoia confirmării valorii prin interesul și succesul în străinătate ale cărților sale, pe fondul unei receptări tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e ideologizat, dar al confirmării succesului prin cîștigul financiar și, în fine, melanjul de apatie existențială
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Ion Simuț Viitorul imediat al receptării lui Tudor Arghezi depinde de imaginația criticii și a istoriei literare. La 23 mai a.c. s-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi. Constatând obiectiv o anumită blazare, am impresia că preocuparea pentru Arghezi se află astăzi
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
1961), din care citez patru versuri provocatoare: Sunt, poate, desfăcut, sunt, poate, ostenit, Câlcând pe aripi și pe punți de iască? Nu! Insul meu se cere însutit. Dați-i răgazul să renască." Acest început de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi învinse.
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
de formare, din ce în ce mai îmbîcsit în deceniul "impunerii" lor ca alternativă, extremele "întîmpinărilor", toate, prinse de Chioaru într-un argument mai lung decît se obișnuiește, cu iz de mărturisire, par detalii dintr-un atac de noapte. Între critică aproape sincronă a receptărilor, mai detașate ori mai pătimașe, datorate, deopotrivă, "observatorilor" și "beligeranților" și creionare cu mînă/mină moale a unor frotaje după efigii în curs de fixare, preliminariile lui Chioaru ascund, nu suficient de abil, manifestele de altădată, îmbătrînite cu douăzeci de
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]