386 matches
-
de anumite vehicule, cum sunt speciile, pentru a pu tea afecta simtu rile, după cum se întâmplă în cazul văzu lui sau al auzului. Până acum am văzut că diferența dintre o calitate și o specie este că una poate fi receptata direct, pe când cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc atunci când specia este receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc atunci când specia este receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că, în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea are loc natural; răcirea sau încălzirea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre speciile sensibile și formele accidentale ale obiectelor materiale, voi clarifica ce anume sunt aceste specii sensibile. Când spuneam că o calitate a unui obiect extern, o culoare de pildă, traversează me diul intermediar, provocând o schimbare spirituală, fiind apoi receptata de ochi, unde, de asemenea, produce o schimbare spirituală, vorbeam de fapt despre speciile sensibile, fără a le numi astfel, întotdeauna, în chip explicit. Așadar, speciile sensibile sunt cele prin care (id quo) conținutul informațional accidental al obiectelor, formele accidentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care este înțeleasă. Cum toate artele și științele sunt despre cele care sunt înțelese, rezultă că toate științele sunt despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea prin care înțelege, nu drept cea pe care [intelectul posibil] o înțelege, la fel cum specia culorii în ochi nu este cea care este văzută, ci cea prin care vedem. Însă ceea ce cunoaștem este natura
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afectări, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le întele gem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are dispoziția de a fi formă acestui corp. Luând în calcul principiul individuației, constatăm că X și Y diferă, printre altele, și datorită materiei din care sunt alcătuiți, ceea ce mai departe înseamnă că, în momentul în care roșeața cubului este receptata de X, SX va fi automat individualizata de materia lui X. Același lucru se va întâmpla, în mod evident, si in cazul lui Y, unde roșeața va fi individualizata de materia lui Y, specia devenind astfel SY. În acest nou
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece puterea senzorială se raportează la el ca la o rădăcină și la ceva puțin divizat. Nu este necesar să se considere că specia care este receptata în organ ajunge în simțul co mun printr-un act al acestuia, căci toate puterile senzo riale sunt pasive, si nu este posibil ca o putere să fie și activă, si pasivă. Trebuie considerat că simțul propriu poate dis tinge
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alias formare possunt. Sicut imaginatio ex praeconceptis speciebus montis et auri, format speciem montis aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că sunt anumite puteri cognitive care pot forma din speciile receptate înainte [specii] noi. În acest fel este imaginația, care, din speciile muntelui și aurului concepute înainte, formează specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă, din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le înțelegem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
state. Influența deosebit de puternică a acestor corelații asupra ISD pe plan mondial se explică prin faptul că cea mai mare parte a capitalului investițional Își are originea În țările dezvoltate, la fel precum cea mai mare parte a capitalului investițional receptat se regăsește, de asemenea, În statele dezvoltate. Schimbări intervenite În politicile economice ale statelor. Concretizarea premiselor favorabile create de creșterea economică a fost posibilă pe fondul schimbării de atitudine a statelor față de ISD și de operațiunile firmelor transnaționale. De la tendința
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de umbră spații și procese esențiale pentru devenirea civilizației actuale. Cartea de față vine să ne ajute să îndepărtăm o parte din acest văl de ceață și să recadrăm problematica lumii arabe care, după 11 septembrie 2001, nu mai este receptată decât ca un fel de liant agresiv al construcției instabile care pare să fie lumea actuală. Spațiu intermediar, aflat între civilizații euro-asiatice și africane, între un trecut mondial energofag și un viitor energetic incert, între sfere de influență și poli
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
rizibile, stereotipii de limbaj, discrepanțe lingvistice. Folosește aforismul ca formă de spirit, "moftul", ca emblemă a suficienței, figurile retorice pentru a intensifica tensiunea comică. Formele comice ale absurdului sunt reliefate printr-o expresivă antimetateză. Perceput ca "nonsens", absurdul declanșează comicul. Receptat ca "ilogic" și "irațional", comicul generează absurdul. Caragiale și Eugen Ionescu au explorat deopotrivă sugestiile comice ale metabolei, prin care absurdul și comicul se pun deopotrivă în valoare. Atracția dintre comic și absurd îi permite autoarei să demonstreze, convingător, "nonaristotelismul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
obiect poeziile lui Macedonski. Critica lui Caragiale reflecta Șerban Cioculescu dezvăluie "opacitatea parodistului față de un fenomen liric". În realitate intervine Loredana Ilie -, parodiile incriminate au fost publicate în anul 1893, "anul de vârf al conștiinței artistice caragialiene" și ar trebui receptate ca expresie a unei "înțelepciuni estetice care ar presupune rezistența la lectură nu din conservatorism anacronic, ci dintr-un cult al armoniei, asociat cu simțul măsurii". Remarc structura documentată a volumului, calitatea cercetării, modalitatea de integrare în text a surselor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o categorie anume a rizibilului absurd generată de contradicțiile discursurilor și acțiunilor, de ceea ce este neadevărat sau incomplet, de absurda utilizare a sensului unui cuvânt sau de comparația lucrurilor care nu prezintă elemente comparabile.12 Așadar, în cele mai multe cazuri, absurdul receptat conduce la comic. Însă acesta, la rândul său, creat sau nu pornind de la reperarea unei absurdități ca revers al logicului pragmatic sau al simțului comun, poate constitui declicul unei epifanii a absurdului de tip existențial. Un exemplu la îndemână este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne spune unde ne aflăm din punct de vedere cultural, dar nu ne spune unde să mergem, nici ce e bine ori greșit, până când nu s-a scurs el însuși în trecut pentru a deveni, oficial ori prin consens, mit receptat".373 Sentențios, Ellwood conchide că "mitologia nu este o jucărie pentru copii", fiindcă are o putere explozivă atât în vremea noastră precum în oricare alta, iar "lumea este actualmente de departe prea mică și miza omului în sănătatea mentală prea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
narative moderne, pentru a nu se angaja În producerea unei scrieri „naive“. Romanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984) vine mai ales după șocul semiotic resimțit din plin În unele poeme sau În eseul dedicat textualizării poetice la Ion Barbu. Cartea trebuie receptată exact În prelungirea acestei convertiri, poate cu o ușoară deplasare de accent: de la „pradă realului“ la „pradă textului“. Romanul unește, Într-adevăr, ideea programatică de text și notația confesivă, prelucrată sub formă de jurnal. Confesivă, dar nu sentimentală. De la Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avut loc evenimentul constatat; e) data întocmirii anul, luna, ziua când s-a încheiat raportul; f) numele și prenumele celor identificați și care au comis fapta ilicită; g) la mențiunea „au fost surprinși în timp ce“ se vor consemna faptele comise, bunurile receptate și măsurile luate; h) la mențiunea „cazul a fost sesizat la“ se va preciza numele agentului competent sau persoana care a fost sesizată cu cazul respectiv; i) semnătura celui care a constatat evenimentul și a încheiat raportul. Acest document trebuie
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
nivelul social imediat în care discursul s-a instanțiat, nivelul instituțional care a fost matricea discursului și nivelul societății în ansamblu. Așadar, textul, ca parte a acestui ansamblu dinamic, va păstra urmele procesului de producere și cheile prin care trebuie receptat. Analizând intensional elementele care dau unitate textului, putem considera, pe urmele lui Adam, că textele sunt "obiectele concrete, materiale, empirice, dar care prezintă și o gramatică transfrastică"23. Acest lucru relevă nu doar structuri organizatorice de ordin gramatical, care se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strâmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, într-un decor citadin modelat în câteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, până la identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
adevărat globală, ceea ce, astăzi, îi lipsește. Ironia e că lipsește Americii "oficiale" un ethos transmodern în politica de "jandarm mondial", acum mai ales în cea din Orientul Mijlociu. Acolo, reperele transmoderniste enunțate de Ziauddin Sardar încă nu se fac auzite și receptate. Estimp, Uniunea Europeană continuă să se extindă. După opinia mea, ca să-l parafrazez de André Malraux, Uniunea Europeană, în secolul al XXI-lea, va fi transmodernă sau nu va fi deloc. Cred că Europa intră în cea mai importantă eră a evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pătrunde în tainele microfizicii, purtându-ne spre o poezie "cuantică". Spre deosebire de înaintașii săi și spre deosebire de colegul său de generație, Nichita Stănescu, C. D. Zeletin are o mai acută conștiință a zării transdisciplinare a propriei personalități și în acest mod trebuie receptată afirmația sa că poezia îi este risipită peste tot în operă, fie ea de medic biofizician, de traducător, de prozator, de gânditor aforistic, de eseist și chiar de istoric literar. Această conștiință a interferențelor este prin excelență transdisciplinară și nemodernistă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
apariția interesului pentru ceea ce am numit „Italia turistică”, un alt rezultat al acestei evoluții Îl va constitui concentrarea atenției asupra civilizației materiale și a economiei. Acesta va fi un mesaj extrem de semnificativ, privit prin prisma nevoilor concrete ale societății ardelene, receptat și propagat mai departe În intenția de a servi ca model, prefigurând În acest fel atenția pentru aspectele politice. Descinși, de regulă, În perimetrul de o densă civilizație al Italiei nordice, toți ardelenii trecători pe aici remarcă Înaltul indice de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
directe ale acestui impact nu au fost deloc spectaculare și nu se poate spune că lecția politică italiană ar fi modificat În chip notabil evoluția militantismului național românesc din Ardeal. Cu toate acestea, dacă este să urmărim traiectoria ideilor politice receptate acum În conștiința publică ardeleană, putem delimita cel puțin trei rezultate ale asimilării mesajului ideologic italian: a) imaginarea demersului risorgimental ca un model practic de acțiune pentru românii din Ardeal (componenta cea mai fragilă a lecției italiene); b) solidarizarea panlatină
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]