1,317 matches
-
idei, a greutății și a capacității lor de acțiune. Care a fost compoziția și rolul elitelor în progres? Care este rolul Bisericii ortodoxe, al marilor proprietari și al categoriilor pe care istoriografia marxistă le-a definit ca burgheze? Care este receptivitatea țărănimii față de noile proiecte și măsuri ce vor răsturna relațiile feudale de muncă? Aceste tulburări ideologice și politice se realizează în ritmul evoluției conjuncturii revoluționare și europene, în vreme ce raporturile dintre Imperiul otoman, Rusia și puterile Europei occidentale Franța și Marea Britanie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
francez al veacului al XVIII-lea celorlalte națiuni din Sud-Estul european". Această interpretare nu este fără rost; în logica rolului jucat de Franța și în privința deschiderii proromâne a francezilor cu prilejul Congresului de pace, ea însoțește și însuflețește o reală receptivitate la influențele universitare franceze. În 1919, o misiune condusă de Lucian Poincare, rectorul Universității din Paris, efectuează o vizită în România. Proiectul fondării unui Institut francez de înalte studii este lansat și va vedea lumina zilei în 1924, fiind condus
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ritmul respirației și pe cel al bătăilor inimii, având un efect benefic asupra sănătății celor care o ascultă. Muzica clasică, și cea a lui Mozart în special, nu dă numai o stare de bine ci s-a observat că stimulează receptivitatea. Iată de ce înainte de a citi sau chiar și în timp ce citim o putem asculta pe fundal, dată la volumul care să nu ne distragă din citit, dar suficient încât să-i auzim ritmurile armonioase. Muzica clasică se descoperă și gustul pentru
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2989]
-
și executarea lui în cele mai bune condiții; b. tangibilitatea, reprezentată de părțile vizibile ale serviciului, care trebuie să fie cât mai atractive (săli de așteptare confortabile, aparatură modernă, personal îngrijit îmbrăcat etc.) c. responsabilitatea maximă din partea prestatorilor exprimată prin receptivitate și dorința de a răspunde solicitărilor consumatorilor; d. amabilitatea, caracterizată prin politețe, respect, considerație și prietenie; e. înțelegerea nevoilor specifice consumatorilor, care presupune atât personalizarea nevoilor, cât și personalizarea relațiilor. Dintre cele cinci dimensiuni, credibilitatea este cea mai importantă. Clienții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
care o frecventează copilul lor; sunt interesați nu numai de progresul general al copiilor din aceeași clasă sau același grup de vârstă. Părinții au dreptul să știe dacă școala este potrivită pentru copilul lor. b) Experiența arată că există o receptivitate mai mare a copiilor față de probleme școlii, atunci când li se acordă mai multă încredere, libertate și responsabilități suplimentare, și adesea sunt capabili să înțeleagă probleme pe care adulții le consideră ca fiind peste puterile lor. 55 O bună circulație a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
aceștia relații pe termen lung, de pe urma cărora să beneficieze organizația și acționarii ei.” Marketing-ul educațional reprezintă un ansamblu de metode și tehnici utilizate de către un ofertant de programe educaționale, o organizație sau un sistem de educație pentru a determina: * receptivitatea adică nevoile și motivațiile, potențialilor clienți față de un anumit produs sau serviciu educațional. Această investigație și/sau promovare se poate referi atât la o ofertă educațională existentă cât și la una nouă. Apărut în economie, marketing-ul s-a extins
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
profesorului, asupra prietenilor acestora. Din această cauză se întâmplă ca un punct de vedere just să fie respins (direct sau indirectă că aparține unei persoane față de care avem o atitudine negativă. Evident, aceasta va depinde și de maturitatea subiectului, de receptivitatea sa față de sugestiile noi. Atitudinile sunt mai mult sau mai puțin durabile, mai mult sau mai puțin temeinic organizate. Atitudinile mai bine organizate, mai solid construite au o forță de rezistență mai îndelungată, în raport cu presiunile din exterior în timp ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
eficientă.” A include eseul, referatul, recenzia, proiectul de cercetare sau portofoliul în categoria instrumentelor de evaluare a elevilor are o dublă semnificație. În primul rând, este dovada certă a modernizării metodelor de învățământ prin multiplicare cantitativă și calitativă. Deschiderea și receptivitatea manifestată de știința pedagogică în plin proces de globalizare nu trebuie privită cu rezerve. Existența alternativelor de instruire, care asigură realizarea obiectivelor procesului de învățământ nu poate să fie decât benefică atâta timp cât modalitățile de aplicare pot fi adaptate și redimensionate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun, explică, analizează și concluzionează. Pentru că părerile sunt subiective prin natura lor, în cadrul dezbaterii punctele de vedere nu se impun. O discuție optimă este centrată pe capacitatea de a accepta părerile celorlalți, de a manifesta receptivitate față de opiniile contrare, calm și principalitate. În ultimă instanță, a discuta este o artă pentru care nu există rețete universal valabile, este sinteza capacității de a exprima idei și experiențe. Având rol integrator, cadrul didactic mediază discuția fără o formula
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
la nivelul II) etc.; a se vedea, în acest sens, anumite sugestii pentru selectarea și structurarea conținuturilor educației intelectuale 137 guvernate de principiul ,,a învăța să înveți", în asociere cu ceea ce George Văideanu viza prin ,,formarea unei gândiri caracterizate prin receptivitate, flexibilitate, creativitate", iar G. G. Antonescu, prin ideea de a spori ,,energia intelectuală"138 a subiectului educației; criteriul contextual: prin prisma căruia se disting, de exemplu, conținuturi asociate anumitor evenimente 139 (1/8 Martie, serbarea de Crăciun, de 1 Iunie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
altuia informări scrise; * Coordonarea. La fel, oamenilor le este mai ușor să obțină în cadrul unui comitet acordul comun asupra unor probleme controversate. * Participarea. Dacă se oferă tuturor posibilitatea de a fi ascultați atunci când problemele sunt încă neclare, se asigură o receptivitate mai mare față de ideile propuse. În afară de unele excepții, comitetul nu trebuie să ia decizii, să dea ordine sau să spună cuiva ce are de făcut. Comitetul trebuie să facă numai recomandări. Alte persoane din întreprindere, inclusiv membri ai comitetului (dar
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
la nevoile pieței muncii la nivel local; contribuie la creșterea ratei de inserție socio-profesională; extinde orizontul ocupațional al elevilor precum și, aprofundarea competențelor cheie alături de competențele tehnice generale și specializate; contribuie la creșterea flexibilității ofertei educaționale; contribuie la o mai mare receptivitate a școlii cu privire la nevoile comunității locale; creează oportunități pentru formarea relațiilor dintre școală și piața locală a muncii;
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Asistăm la o criză a culturii din perspectiva receptării ei, și nu a producerii de noi fapte de cultură. Dacă există o criză a culturii, aceasta se datorează poziționării noastre proaste față de ea. Nu cultura este În criză, ci noi. Receptivitatea noastră față de faptul cultural devine deseori inadecvată, anacronică. Avem numeroși stimuli culturali În preajmă, dar trebuie să-i distingem pe cei valizi de cei nonvaloroși. Educația (printre altele) trebuie să ne Învețe să ne orientăm autonom În peisajul nostru spiritual
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ritmicități interne, noi modalități de raportare la cunoaștere, la sine și la alții. Gradul de absorbție a acestora În cazul tinerilor este sensibil mai mare comparativ cu restul populației. Acest fapt este explicabil, pe de o parte, prin permisivitatea și receptivitatea tinerilor față de ceea ce este nou, iar, pe de altă parte, datorită coextensivității imaginative și identificării care se realizează Între tânăr și „puterea” (efectivă sau simbolică) a „mașinii”. Apariția unui construct nou afectează Într-un fel stabilitatea intrapsihică, panoplia abilităților și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
primul rând, pentru că multe persoane nu sunt Încă „fixate” religios, nu au ajuns la o anumită maturitate și la un nivel al edificării (aspect până la un punct absolut normal și de Înțeles) și așteaptă Încă „marea” iluminare. Există deja o receptivitate avidă față de adevărul Întors pe dos, un orizont de așteptare ce concordă tocmai cu ceea ce este oferit de către aceste elemente ce relativizează sau contestă: mulți tineri, indiferenți sau insensibili față de religie, așteaptă acest „semn” și se iau după sugestiile lui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată de un ierarh este o altă ipostază a discursivității religioase care va „afecta” alte niveluri psihocomportamentale sau straturi ale receptivității credincioșilor. Comentariile, luările de poziție, digresiunile purtate pe marginea fenomenelor de credință În ziare, la radio și televiziune, postate pe site-uri mai mult sau mai puțin specializate sunt alte prezențe ale acestei discursivități. Cărțile și tratatele de teologie sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la nivelul practicii religioase ca atare. În conformitate cu teoriile generale ale limbajului, putem sesiza mai multe funcții ale discursivității religioase: funcția de comunicare (de transmitere a unor informații specifice), funcția de apel (ce-l vizează pe destinatar), funcția expresivă (centrată pe receptivitatea locutorului), funcția metalingvistică (orientată spre cod), funcția poetică (ce are ca obiect enunțul) și funcția fatică (ce vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare simbolică a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tehnică, inclusiv prin participarea României la identificarea unor zăcăminte de cărbune cocsificabil, ce prezenta un interes deosebit și pentru țara noastră, care importa în acea perioadă cărbune cocsificabil. Ca urmare a tratativelor desfășurate într-o atmosferă de deplină înțelegere și receptivitate reciprocă, s-au convenit un Acord comercial și de plăți și un Acord de cooperare economică și tehnică, între România și Columbia, documente ce au fost semnate de șeful delegației guvernamentale române, Gheorghe Rădulescu și ministrul relațiilor externe, Alfonso Lopez
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu șefii diferitelor întreprinderi de stat și particulare, între care cu Întreprinderea Națională a Petrolului (ENAP), cu Întreprinderea de Stat Minieră (ENAMI) și cu unele cooperative regionale din industria minieră. În cadrul tuturor acestor convorbiri a existat o atmosferă prietenească de receptivitate reciprocă, fiind evident interesul deosebit al ambelor părți de a stabili și dezvolta relațiile economice dintre România și Republica Chile în diferite domenii, cu un accent deosebit pe industria minieră. Astfel, la Ministerul Minelor, au avut loc tratative îndelungate privind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Los Angeles (1995). Proiectul s-a bazat pe o metodologie complexă: analiza de conținut a unui eșantion de 2.500 ore de programe (ficțiuni, reality show-uri, clipuri muzicale); analize ale impactului (anchete, focus grupuri) programelor violente asupra tinerilor; măsurarea receptivității și eficienței sistemelor de avertizare (a signaleticii antiviolență); receptarea acțiunilor sociale și educative antiviolență; analiza statisticilor privind violența din orașele și comunitățile americane (între 15-24 de ani, omuciderea este a doua cauză a mortalității la această vârstă în SUA; pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să concilieze studiul filologic cu istoria și critica literară. Studiile cele mai substanțiale rămân cele consacrate romanelor lui Gib I. Mihăescu, în care A. practică „o critică de interpretare, constructivă, nespectaculoasă, ce se impune prin rigoare și echilibru, limpezime și receptivitate” (G. Dimisianu), dovedind o admirație reținută, ce va conduce la editarea, în cinci volume, a operei complete a acestui autor (1976-1995). A. este de asemenea coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
profilul acesteia, a fost deja asimilată și Înrădăcinată În mecanismul de funcționare al acesteia, neglijând concurența, care ar trebui să devină ținta principală a viitoarelor politici și strategii de marketing. Marketingul la nivel organizațional (Întreprinderi, instituții etc.) presupune o Înaltă receptivitate față de cerințele pieței, o cunoaștere, urmărire și anticipare a evoluției mediului, o capacitate de adaptare la condițiile mediului, inventivitate, viziune unitară și eficiența maximă În activitățile desfășurate. 1.2. Domeniile și specializarea marketingului Sfera de aplicare a științei și practicii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
scuzabil la gândul că sportul i-a împiedicat să învețe, dar contactul cu personajul menționat mi-a oferit o sugestie despre locul unde trebuie căutată o explicație a dramei turismului românesc. Dată fiind calitatea mea de cadru didactic, am testat receptivitatea firmelor față de subiectul generic „studenți”. Am făcut acest lucru pentru că particip frecvent la fel de fel de manifestări în care firmele încearcă să recruteze ieftin studenți potriviți pentru activitățile lor. În plus, găsesc că este îngrijorătoare lipsa de la cursuri ca să devii angajat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
omenești, va trece la un registru care îi convine, acela de parodist: persiflează scrierile moderniste, „decadente”, face schime de amuzament citind stanțele macedonskiene. Oricum, C., care avea să-l prefere, ca poet, pe G. Coșbuc lui M. Eminescu, manifestă o receptivitate insuficientă față de lirism. Mai e și ostilitatea lui dintotdeauna în fața inovației, fie ea în literatură, pictură sau muzică. Altfel, pastișele după Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, G. Coșbuc fac dovada unei virtuozități de netăgăduit. Și tot așa, ciclul de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]