361 matches
-
Odată cu bunurile rechiziționate se predau și echipamentele aferente, fără de care nu pot fi utilizate. ... (6) Nimeni nu poate fi obligat a da un bun, dacă în momentul cererii nu îl are în posesie sau în folosință legală. ... Articolul 6 (1) Rechiziționarea bunurilor și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, în situațiile prevăzute de prezenta lege, se fac de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război, precum și de către prefect, pentru prevenirea, localizarea și înlăturarea urmărilor unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, în situațiile prevăzute de prezenta lege, se fac de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război, precum și de către prefect, pentru prevenirea, localizarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre. ... (2) Rechiziționarea navelor, a mijloacelor plutitoare și portuare se face de către Statul Major al Forțelor Navale. ... (3) Rechiziționarea aeronavelor, instalațiilor și tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al Forțelor Aeriene. ... (4) În mod excepțional, în timp de război, orice comandant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
se fac de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război, precum și de către prefect, pentru prevenirea, localizarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre. ... (2) Rechiziționarea navelor, a mijloacelor plutitoare și portuare se face de către Statul Major al Forțelor Navale. ... (3) Rechiziționarea aeronavelor, instalațiilor și tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al Forțelor Aeriene. ... (4) În mod excepțional, în timp de război, orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului, care, în luptă, acționează independent, este autorizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
și tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al Forțelor Aeriene. ... (4) În mod excepțional, în timp de război, orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului, care, în luptă, acționează independent, este autorizat să hotărască rechiziționarea de bunuri ori chemarea persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public, numai prin autoritățile administrației publice locale și cu asumarea răspunderii proprii. ... Articolul 7 (1) Stabilirea imobilelor necesare pentru cartiruire sau cazare se face, în comun, de către autoritățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
necesare pentru cartiruire sau cazare se face, în comun, de către autoritățile administrației publice locale și de către reprezentanții beneficiarilor. ... (2) Proprietarii sau deținătorii cu orice titlu ai imobilelor sunt obligați să le pună la dispoziția beneficiarilor cu utilitățile existente la data rechiziționării. ... Articolul 8 (1) Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16-60 de ani bărbații și de 16-55 de ani femeile. ... (2) Unii specialiști, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economiști, farmaciști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
hotărâre a Guvernului; ... b) prin acordarea diferenței de valoare corespunzătoare, pentru bunurile care se restituie cu degradări majore; c) prin acordarea unui bun similar sau prin plata contravalorii bunului, stabilită în funcție de starea tehnică și de gradul de uzură la momentul rechiziționării, în cazul în care, din motive obiective, acesta nu mai poate fi restituit. ... (2) Despăgubirile pentru bunurile consumptibile se acordă prin achitarea la prețul pieței în momentul preluării, conform măsurilor dispuse în împrejurări excepționale de către Guvern, potrivit legii. ... (3) Evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
justiție, în cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. ... (4) Termenul prevăzut la alin. (3) este termen de decădere. ... Capitolul V Scutiri de rechiziții de bunuri și de prestări de servicii în interes public Articolul 30 Nu sunt supuse rechiziționării următoarele categorii de bunuri: a) obiectele de uz personal și de gospodărie casnică; ... b) bunurile personale strict necesare exercitării profesiei sau ocupației, prin care persoana respectivă își asigură existența; ... c) vehiculele cu tracțiune animală sau mecanică aparținând invalizilor, văduvelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
alin. (1) lit. a), b), c) și d) se certifică de către organele sanitare competente. Capitolul VI Sancțiuni Articolul 32 Refuzul de a pune la dispoziție bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații ori nedeclararea la recensământ a bunurilor supuse rechiziționării se pedepsește potrivit legii penale. Articolul 33 (1) Următoarele fapte constituie contravenții: a) necomunicarea de către persoanele fizice și juridice, la cererea și la termenul solicitat de autoritățile administrației publice implicate, a datelor de evidență privind bunurile rechiziționabile, precum și a schimbărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
alin. (1) lit. b), săvârșite în timpul stării de urgență, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 35 Cantitățile de bunuri și durata rechiziției, procedura rechiziționării și a chemării pentru prestări de servicii în interes public, în scopul prevenirii, localizării și înlăturării urmărilor unor dezastre, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordine ale prefecților. Articolul 36 Statul Major General și Administrația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
neprezentare la mobilizare, iar absența nemotivată de la serviciu se va considera act de sabotaj și pedepsit după legile militare, pentru timp de război”. În 1940, ordinele au devenit mai drastice, inclusiv pentru personalul nemobilizabil. Ele erau ordine de mobilizare sau rechiziționare la lucru. Cel vizat era mobilizat, în conformitate cu legislația de război în vigoare, în instituția în care era angajat - în cazul de față, Atelierele Nicolina - și obligat să respecte prevederile până la emiterea unor alte reglementări. Textele ordinelor de rechiziție din anul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Persista aceeași credință În reforma făcută de sus și În marile ferme mecanizate moderne ca o cheie a agriculturii productive. Din păcate, același era și nivelul de necunoaștere a unei economii rurale foarte complexe, ignoranță Însoțită de brutale raiduri de rechiziționare a cerealelor. Deși asemănările au persistat și după 1930, ceea ce a adus nou dorința de colectivizare totală a fost voința revoluționară a statului de a reface Întregul peisaj instituțional al sectorului agricol, indiferent de preț. Noul stat bolșevic avea de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Întotdeauna din inițiativă locală, de la micii și mari moșieri și adăugați la proprietățile țăranilor, acestea ajungând acum la o suprafață medie de 70 de acri per gospodărie. Din punctul de vedere al perceptorului sau al unităților de militare responsabile cu rechiziționarea, situația era aproape ininteligibilă. Statutul proprietăților funciare din fiecare stat se schimbase dramatic. Registrele anterioare, acolo unde existase așa ceva, nu puteau fi deloc folosite pentru rezolvarea pretențiilor curente asupra terenurilor. Fiecare sat avea propriile particularități În multe privințe și, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de grâne pentru export necesară finanțării tehnologiei importate pentru a susține dezvoltarea industrială. Țăranii bogați și cei medii, mulți dintre aceștia datorând-și prosperitatea Noii Politici Economice, aveau cerealele de care avea nevoie Stalin. Începând cu 1928, politica oficială de rechiziționare a declanșat ciocniri continue Între stat și țărănime. Prețul fix oferit producătorilor pentru grâne reprezenta o cincime din cel de pe piață și, când rezistența a devenit mai fermă, regimul a Început să recurgă la metode polițienești. Când cantitățile colectate scădeau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
primeau salariile și cartelele pentru alimente, indiferent dacă fabrica realiza sau nu cotele impuse. În schimb, pentru colhoznici, obținerea cantităților ordonate putea Însemna Înfometarea. și, Într-adevăr, marea foamete din 1933-1934 nu poate fi numită decât una a colectivizării și rechiziționării. Cei care erau tentați să se revolte riscau să li se impună o cotă cu mult mai sinistră: cea pentru culaci și dușmani ai statului. Pentru o mare parte dintre țărani, regimul de muncă autoritar din colhozuri părea să reprezinte
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Brasília; Chandigarh Cetățenie Clark, T.J. Claveria y Zaldu, Narciso Clay, Jason Colbert, Jean-Baptiste Cooperative limita recoltelor potrivite pentru cooperativele Potemkin În satele tanzaniene Colectivizare atracția americanilor față de restructurarea zonelor rurale de către bolșevici victimele ca sfârșit al țărănimii eșecurile foametea cauzată rechiziționarea cerealelor comuna țărănească distrusă de economia parcelelor privată În timpul ca formă de șerbie sădirea plantelor ca mod eficient de apropriere și control de către stat ca război Împotriva țărănimii Collins, James Modernismul extrem colonial și agricultura din Africa de Est Rețele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și ordine ministeriale. În această perioadă au fost emise șapte reglementări importante: Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (decembrie 1940), Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei (ianuarie 1941), Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei (ianuarie 1941), Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale (mai 1941), Decretul-lege nr. 2030, Regulamentul asupra Decretului-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (iulie 1941), Decretul-lege nr. 3205 privind înființarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor” erau definite și categoriile de evrei care nu aveau obligația muncii forțate: „a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la întreprinderile ce au contracte sau comenzi de la armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
locuitorilor evrei din România. 2. 4 decembrie 1940. Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor. 3. 20 ianuarie 1941. Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei. 4. 27 ianuarie 1941. Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei. 5. 30 martie 1941. Decretul-lege nr. 882 privind majorarea taxelor militare datorate de evrei. 6. 14 mai 1941. Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale. 7. 14 iulie 1941. Decretul-lege nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8 din prezentul decret-lege. Art. 14. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute de mobilizarea teritoriului pot fi rechiziționați pentru lucru, fiind scutiți de muncile de interes obștesc, atât pe timp de concentrări, cât și pe timp de mobilizare sau război. Pe timpul rechiziționării pentru lucru, ei vor continua sa plătească taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de evrei. Art. 15. Un regulament va dezvolta dispozițiunile prezentului decret-lege. Dat în București, la 4 decembrie 1940. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fizice și cu pregătirea profesională. 1. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la întreprinderile ce au contracte sau comenzi dela armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerului Economiei Naționale; - delegatul Ministerului Muncii; d) Banca Națională a României pentru cei de la punctul f. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f, (art. 2, de mai sus), propunerile nominale se înaintează Comandamentului Teritorial respectiv, pentru aprobare și emiterea ordinelor de rechiziționare. Cei aflați în lagărele de internare nu vor fi chemați de cercurile de recrutare sau Comandamentele Teritoriale și nici nu vor intra în excepțiunile stabilite la punctul 2, întrucât aceștia sunt folosiți la munca de interes obștesc după dispozițiunile date
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
are răspunderea lui și dacă s-au asigurat uneltele de lucru, hrană și cazare. f. - Excepțiunile constatate de comisiuni, vor fi comunicate Comandamentului Teritorial, pentru a dispune de urgență asupra lor. Orice cerere de acordare de trupă românească, precum și de rechiziționare de evrei, făcută de autoritățile sau armata germană, se aprobă numai de marele Stat Major P.S. Aceste cereri se vor trimite în original Marelui Stat Major P.S., Secția 7-a (Legături cu armatele aliate). g. - Clarificarea situației evreilor din lagărele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei rechiziționați pentru lucru, sau cei ce au adeverințe de la autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate, în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: - La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru lucru, li se pune ștampila pe livret: „exceptat dela munca de interes obștesc până la 31 Decem brie 1941”. - La cei cu diverse adeverințe, conform acordului încheiat cu autoritățile germane, se face aceeași mențiune, numai în cazul când aprobarea de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la fabricile cari figurează sau nu în planul de mobilizare industrială, nu trebue să mai fie prezentați la comisie, ei fiind considerați de drept scutiți de munca de folos obștesc. 2) Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare nu pot aproba rechiziționări pentru lucru, la întreprinderi, instituțiuni, etc., ci numai exceptări dela muncă de folos obștesc, pe baza propunerilor făcute de către comisiunile județene, asupra celor ce nu sunt rechiziționați pentru lucru. p. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, ss N. Mazarini Șeful Secției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
determină după majoritatea capitalului aparținând evreilor. Acțiunile se nominalizează. Societățile în nume colectiv sunt evreești, când au un singur asociat evreu. 15/. Decizia M.A.N. No. 23.325(Monitorul Oficial No. 37 din 13 Februarie 1941) fixează norme pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. Nu se arată cine sunt considerați evrei și nu se face nici o excepție. 16/. Decretul-Lege No. 377 (Monitorul Oficial No. 43 din 20 Februarie 1941) cuprinde dispozițiuni relative la învățământul particular. Școlile confesionale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]