672 matches
-
cam a doua în importanță pe scena berlineză) și-a dezvăluit potențialul în Simfonia a VI-a de Ceaikovski. Nu mi-am putut opri impulsul de a o compara cu Filarmonica bucureșteană: nu are suflătorii acesteia, mulți dintre ei soliști recognoscibili după timbru, după intervențiile cu adevărat artistice, dar este mai disciplinată, în ansamblul său mai profesionistă. Probabil că un rol important l-a avut dirijorul Lan Shui, care a imprimat spiritul patetic ceaikovskian unor tempi deloc trenanți, a construit cu
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
și un viitor incert. Atitudinea moromețiană a personajului, echivalentă simbolic a unui tragic quo vadis, „Niculae, unde mergem noi, domnule?”, face vizibilă înrudirea cu ecranizarea lui Stere Gulea a celebrului roman al lui Marin Preda, Moromeții, relevându-se într-un recognoscibil aer de familie care probează afinități profunde. Ca și originalul Moromete, Costache este un reflexiv, un sucit, un viclean, temperamental, mirosind capcana întinsă de autoritățile locale pentru a-i cumpăra cu un preț foarte ieftin pământul pe care-l păstrează
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
celelalte organe sunt inversate, ca într-o oglindă. Foarte rară, boala anatomiei inversate există și se numește Situs inversus totalis. Cărtărescu transformă problema congenitală într-una multiplă literar-simbolic: a dublului/ geamănului, a androginului, a întregului și așa mai departe; teme recognoscibile din textele mai vechi, doar că lipsite de angajamentul științific. Iată că nu e cu totul întâmplător faptul că cele două proze sunt emblematice pentru volum; ele devin esențiale pentru armonizarea întregului din literatura lui Mircea Cărtărescu. Autoficțiunea cărtăresciană trece
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
devenind un trade-mark al felului în care erau percepute chiar Statele Unite. Narațiunea obișnuită e una care combină literatura și imagologia: „În cele din urmă, această viziune - o viziune întunecată - a felului în care e condusă țara noastră a devenit marca recognoscibilă a romanului detectiv american. Ceea ce au făcut Hammett și autorii hard-boiled care l-au urmat a fost să introducă actul detecției între elementele distructive, ceea ce a creat marea diferență.” (Van Dover, 2010: 18). Strălucită confirmare a faptului că „hard-boiled America
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
Ignorând culoarea, expoziția de la Guggenheim pune mai clar în valoare trăsături esențiale ale creației artistului spaniol... Preocuparea sa constantă pentru reprezentarea volumelor... Dorința de a reda în paralel, dacă nu chiar simultan, realul și posibilul, de a prelungi o imagine recognoscibilă până la limita abstractului - „Bucătăria” (1948), „Studioul din La Californie” (1956) - fără a depăși însă o graniță invizibilă... O forță proteică pe care o recunoști mereu în pofida unor stiluri aparent atât de disparate. Indiferent dacă includ forme convenționale sau nu, picturi
Picasso în alb și negru by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3969_a_5294]
-
ceea ce am realizat e un spectacol direct, inteligibil, menit să-i apropie pe spectatorii de-o șchioapă de lumea lui Creangă. De aceea, n-am operat modificări în poveste, am apelat la efecte de culoare, la păpuși deloc avangardiste, ușor recognoscibile“. „De data aceasta, decorul și costumele sunt vii, multicrome, nu ne-am axat pe simboluri, ci pe imagini care să se imprime în memoria proaspătă a copiilor, iar ca să fac asta a trebuit să... dau în mintea lor“, a mărturisit
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
eu! Faptele ce mi se atribuie aparțin unui cîrpaci care ne dezonorează breasla." O poveste de-a dreptul uluitoare, vizînd aceleași preocupări, îl are ca erou pe scriitorul Mihail Avramescu, cunoscut îndeosebi sub pseudonimul Ionatharn X. Uranus. El apare, perfect recognoscibil, sub masca unui personaj dintr-o nuvelă a lui Radu Albala (La Paleologu): ,semnase, cu pseudonimul Jeremias Z. Saturninus, percutante versuri și proze în ŤFaclať, ŤBilete de papagalť și în revistele de avangardă". Iată acum pasajul în relație cu plastografia
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
acumulez "experiența" necesară pentru transformarea mea eventual într-un "poet al poporului." Acest proiect a eșuat lamentabil, cum se vede, și nu ar fi reușit nici dacă aș fi devenit "perforator," cum spune cam ambiguu poezioara cu "perforatoare". Primele poezii recognoscibile (de mine) ar fi grupajul din Steaua, cu acel vânt care "bate din Ave Maria," poezii din al doilea carnet, pline de vuietul Sibiului si de fiori mistici. Copilăria poetică mă emoționează. Simt cu simpatie gingășia turmentatului tânăr care le-
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
de pildă. Revenind la discuția tinerilor, cred că, manieristă, minoră (în sensul tipologic, și nu axiologic), retorică, mai exact exclamativă, mizând pe rafinamentul lexical și prozodic, poezia lui Brumaru a ieșit dintr-un parcurs obișnuit al literaturii contextualizate, păstrând semnele recognoscibile ale traseului și momentului respectiv, și a deviat undeva într-un spațiu paralel unde nu mai contează nimic altceva decât plăcerea în sine a lecturii. De la primul volum, până la Infernala comedie, poezia lui E.Brumaru este la fel de matură, își păstrează
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
Lutz) nu e interesant doar ca text final, dar și ca mărturie textuală despre cum niște individualități poetice, în primul rând, se străduiesc să consoneze expresiv și ideatic, în ciuda diferențelor culturale, de stil etc. Fiecare dintre cei cinci poeți este recognoscibil în contribuția sa, textele ar fi putut apărea, la fel de bine, nesemnate. Aebli e cel mai concentrat ca formulă poetică, Lutz e cumva mai conceptual și la fel de concis, Nora Iuga confesivă și deschisă cum o știm și cea mai biografică, cu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
de a supraviețui în forme mai puțin sau mai mult sublimate, în literatura unor mari scriitori, atunci când aceștia văd în ele o posibilitate de a-și deghiza discursul. Din modelul primitiv comun se păstrează câteva asemănări dominante care îl fac recognoscibil sub orice prelucrare târzie. Însă, după diseminare, înnoirile determinate de mentalitatea timpului, locului și, în consecință, a personalității artistice, produc acomodarea motivului într-o anume literatură, astfel apar divergențele. Funcționează aici principiul intertextualității, idem et alter, cu un înțeles destul de
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
Simona Tache Preiau o distracție de pe Twitter, că mi se pare simpatică: să-i facem loc lui “decât” în replici și citate celebre. Din filme, din cărți, din viață, de la TV, de unde vreți voi, important e să fie formule recognoscibile și să-l introduceți în ele pe minunatul, inegalabilul și superbul nostru “decât”. Încep decât eu, continuați voi: Un fleac! Decât m-au ciuruit! Nimeni nu e decât perfect. Decât Partidul! Decât Ceaușescu! Decât România! Să-mi numărați decât ouăle
Decât să ne jucăm un pic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19585_a_20910]
-
de reproduceri color. Celălalt volum al nostru pentru marele târg, o carte aparte prin scriitura ludică, esoterică și filosofică, lucrarea «Comedia Infra-Umană», recuperează un autor, Mihail Avramescu, cu o însemnată cotă în perioada interbelică. Eseul este activat de personaje, unele recognoscibile, altele doar... stranii: Sultan Cioculescu, Profesorul Artur Dinamit, Poetul Barbă Crâncen, Mircea Eliade, Vicarul Patriarhiei ș. a.“, precizează poetul Robert Șerban, directorul Editurii Brumar. S. POPOVICI Concursul de creație l Pentru tineri poeți Autorii de versuri care încă n-au
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
costumele (excelente) Adrianei Popa și pe muzica lui George Marcu, vreme de aproape două ceasuri publicul asistă fascinat/amuzat/înduioșat la un recital Mălăele: nu Mălăele „în Cehov“, ci Cehov pentru Mălăele, plus o întreagă lume, de la Moliere... la Băsescu, recognoscibile în inconfundabila manieră Mălăele. „Măscăriciul“ a fost prezentat cu mare succes la Arad, ca spectacol de gală la finalul Festivalului de Teatru Clasic. La Timișoara, biletele costă pentru matineu 15, 10 și 8 RON, iar pentru seara, 35, 25 și
Agenda2005-43-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284319_a_285648]
-
aerului foarte uscat, fiind acum asiduu cercetate de arheologi. Aceste pânze, fie că sunt brodate, pictate, sau țesute, sunt decorate cu motive zoomorfe, cel mai adesea cu reprezentări de feline, amintind de cultura Chavin de pe înălțimile Anzilor. Ceramica Paracas este recognoscibilă după pictura cu pigmenți minerali și vegetali realizată după ardere, prin incizările policrome geometrice, prin formele globulare. Cultura Nazca (400 î.Hr. - 600 d. Hr.) s-a dezvoltat pe coasta sudică a Peru și este considerată descendenta culturii Paracas. În Nazca
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură și se găsește doar implicată în emoție. Conștientul neactualizat nu este omologabil cu inconștientul, structura lui rămâne una conștientă, implicit
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
recoltele cetățenilor. Proiectul a fost reluat după al romanilor. Împărații lor s-au Îngrijit mereu să nu se piardă nimic. Iar noi, florentinii, acum vom face același lucru. Poetul rămăsese cu ochii asupra planului. Desigur, galeria de acces era perfect recognoscibilă. Și trebuie să fi fost impunătoare, judecând după numărul sălilor care se deschideau dinspre ea. Poate că mai exista o speranță pentru acest oraș. Doar În Franța mai văzuse așa ceva. Acolo, de ceva vreme, regii se apucaseră să Își expună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
despre copilărie, școală, tinerețe, căsătorie, relații cu turcii etc. Nu e cazul. Căci biografia esențială a viitorului boier Radu a început și s-a sfârșit la cinci luni. Atunci, la cinci luni, trăsăturile sugarului se limpezesc, se clarifică, primesc forma recognoscibilă a gingașului chip definitiv, iar părinții palpitând de emoție și fericire asistă la primele gângurituri mai lungi. N-a fost cazul. Căci la cinci luni părinții lui Radu au observat cu uimire, la început, apoi cu stupoare, și în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fără ea. Zăboviră doar câteva minute. Iat-o, spuse bărbatul. Comisarul se apropie de o fereastră ca să vadă mai bine. În rând, unii lângă alții, se alăturau cei șase adulți, cuplu lângă cuplu. La dreapta se afla stăpânul casei, perfect recognoscibil și fosta soție, la stânga, fără umbră de îndoială, bătrânul cu legătura neagră și prostituata, la mijloc, prin excludere, unii care nu puteau fi decât soția medicului și soțul ei. În față, îngenuncheat ca un jucător de fotbal, băiețașul cu strabism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
răscolind cu atenție prin farfurie - pe ce bază e făcută? — Cum pe ce bază? spuse ușor contrariată tânăra. Pe bază de rețetă. Comandantul Aciobăniței mai învârti de vreo două-trei ori prin farfurie, căutând un semn caracteristic, vreun morcov, o legumă recognoscibilă, ceva. — Dar rețeta propriu-zisă - întrebă el - pe ce se bazează în principiu? La auzul acestor cuvinte, lingurile câtorva mediocri care erau așezați în apropierea pământenilor încremeniră în aer. Tânăra comeseană de vizavi, fără să ridice ochii din farfurie, spuse încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
taumaturgic?!... Este o întrebare care lasă loc de variate răspunsuri și nenumărate interpretări. Există, însă, în lumea postmodernă a momentului (cea care fuge inexplicabil de mult de sine însăși, afundându-se, practic, în nimic), un artist singular, cu identitate ușor recognoscibilă, care a oferit constant nu unul, ci mai multe asemenea mărturii precise de-a lungul vremii cu întreg harul și puterile lui la un loc - George Goldhammer * SCHOR Dorel - Banca de amintiri a lui George Goldhammer (Revista „Confluente Literare”, 27
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
toate acestea, exercită fascinația necunoscutului. Poetul se închipuie mort în vădit contrast cu voluptatea de a trăi și de a se exprima pe sine, în timp ce toate din jur înfloresc, respiră, de manifestă într-un fel sau altul: “moartea mea este recognoscibilă numai / prin gestul mâinilor mele / - mâni îndreptate spre eternitate - / și prin ușoara / înfiorare din buzele mele / când peste ele cade / ploaia / făcând să / înflorească / arborii-flacără / meri / palmierii / da / pe acest pământ de sare / peste acest rescumpărat trup de sare” (Prolog
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură și se găsește doar implicată în emoție. Conștientul neactualizat nu este omologabil cu inconștientul, structura lui rămâne una conștientă, implicit
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
aripile inefabile ale visului, poezia Luminiței Zaharia câștigă din ce în ce mai mult teren, în primul rând prin varietatea compozițională, ideatica extinsă, dar și datorită acurateței prin care poeta împărtășește curgerile line din izvorul nesecat al muzei, ori modestiei sale mai mult decât recognoscibile. Planuri ideatice multiple, forme de expresie pornind aproape din nimic și construind o asimptotică a iubirii, descriu o cale corectă și surprinzătoare, ce nu se măsoară decât în pași înainte și nu în regresii absurde. E greu să califici poezia
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale,la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă.Este acelaș peisaj care,în realitate poetul și-l creiază,prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura un discurs poetic adecvat,uneori ironic,fiindcă la poet iluzia de eden se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]