7,235 matches
-
care conta. Nego devenise marele estet, expertul suprem al literelor noastre, într-o semiclandestinitate dătătoare de nădejdi, întrucît reprezenta o formă a luptei neîncetate pentru adevăr și valoare. Iată peisajul în care era silit a-și înscrie activitatea, așa cum îl reconstituie S. Damian, în amplă prefață la volumul ce întrunește scrisorile pe care i le-a adresat mai vîrstnicului sau confrate, între 1980 și 1992: "Desfășurarea producției scriitoricești în anii dictaturii îngloba straturi paralele, etajate. Undeva, deasupra, la vedere, guvernau exponenții
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
tabloul vieții politice interbelice, ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu primele alegeri pe baza votului universal, din noiembrie 1919 și încheind cu instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, în februarie 1938. Principala observație
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
mod similar, de suferit din cauza politicianismului. Și totuși, Z. Ornea se gândește cu nostalgie la trecut. Perioada interbelică i se pare demnă de admirație în comparație nu numai cu lungă noapte a comunismului, ci și cu democrația improvizată de dupa 1989. Reconstituind viața politică românească "de altădată", istoricul literar se lansează la un moment dat în exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea introdus pentru bunul motiv că guvernele lucrau cu majorități confortabile în Parlament. Dar ce dezbateri
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
reflector care scoate din întunericul amneziei generale biografii și momente istorice. La fel procedează când cercetează culegeri de documente, memorii, monografii sau chiar simple broșuri editate de câte o bibliotecă județeană. Se simte ca nu s-ar satura niciodată să reconstituie lumea de altădată. Z. Ornea este un sentimental, dar nu un sentimental naiv. El refuză să idealizeze trecutul, la care totuși se intoarce adesea, cu pasiune, ca la al doilea prezent al său. Z. Ornea, Glose despre altădată, prefață de
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
le telefonează familiilor răniților din spitale, se află în impasul recomandării, pe care il rezolva prezentîndu-se simplu: Domnită Ileana, uneori spre stupoarea sau chiar neîncrederea celui de la capătul firului. Întîmplările istorisite în acest volum nu au nimic spectaculos, ele nu reconstituie o lume fastuoasa, nu dezvăluie amănunte senzaționale despre personalități din înaltă societate, nu evocă o viață de lux, nici măcar una de tihna și elegantă. Sînt însemnări de război, despre întîmplări tragice, încercări grele la care e supusă autoarea, ca femeie
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
în digresiuni. O evocare a lui G. Călinescu este, de exemplu, o adevărată opera literară creată în joacă și publicată risipitor în spațiul unei rubrici săptămânale. Costache Olăreanu și-l amintește pe G. Călinescu ca profesor la facultate, în 1949,reconstituind biografia lui Mihail Kogălniceanu în fața studenților din anul întâi: "Dar partea la care am tremurat de emoție a fost cea în care se descria moșia de la Râpi, din județul Fălciu, adică din chiar județul meu, unde, pe lângă diverse acareturi, avea
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
-l împiedica să vorbească cu fiul, bruscarea vecinilor binevoitori, urmărirea insolenta a agenților ș.a.) au menirea de a-l împiedica să ajungă în planul memoriei interioare, adică al unei așa-zise revelații, un revelator fotografic mai degrabă pe care se reconstituie, cu mare efort și cu concursul unui mare număr de personaje episodice, piese dintr-un imens puzzle, trecutul, istoria adevărată, începînd cu tinerețea părinților săi, traiectoria singulară a celui care poate să spună nu (Horia, care dezertează în 1941 după ce
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
etc.) vorbesc de "dreptul istoric al Moldovei", ca țară independentă, ignoră, cu bună știință, faptul că nu au parte în întregime nici de acel ținut denumit din 1812 de ruși Basarabia sau, cum preferă ei, "Moldova istorică". Dl Michael Bruchis reconstituie, în studiile sale, chiar dacă nu sistematic, luptele duse cu curaj și abnegație de filoromânii consecvenți din Basarabia. S-a cucerit desprinderea Basarabiei din țară Moloh, în 1991, cînd s-a desființat URSS, s-a cucerit dreptul de a avea un
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
anticipativa a ceea ce se va întîmpla. Fiecare personaj știe exact cînd l-a văzut ultima oară pe Santiago, pentru ca, odată anunțată moartea, nimic nu se mai face întîmplător în această lume înlemnita în așteptare. Ca atare, nu numai că putem reconstitui cu detalii uluitor de precise ultimele ore din viața celui ce va fi ucis, dar putem, totodată, să refacem tot atît de amănunțit, acel segment din viața fiecărui personaj, pe durata scursa între vestea crimei ce va fi comisă și
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
iubit timp de două luni", ne spune la un moment dat Alecsandri, direct și apropiat, fără a se pune la adăpostul metaforelor convenționale. Cei doi se exilează benevol în orașele Italiei, Bavariei, Franței pentru a-și putea trăi dragostea și reconstitui intimitatea ("noi doi ne ținem loc unul altuia de tot: lume, familie și patrie"), intimitate amenințată în țara de varii obstacole sociale. Jurnalul este redactat în franceză (ediția de față este bilingva, traducerea românească aparținând Martei Anineanu), limba preferată de
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
precis, ce fel de tinere de minte merită a fi socotita importantă? Cu siguranță nu aceea echivalentă cu simple depozitari de informații, de genul celor care exasperează orice școlar fără prea multa tragere de inimă pentru carte. Gramaticul latin Varro reconstituia etimologia cuvîntului "recordari" invocînd verbul "revocare" (a aduce înapoi) și substantivul "cor" (inima), ceea ce a dus la o asociere îndelungată între memorie și inima, încă înainte de a fi vorba de o conexiune între memorie și creier. După Aristotel, memoria are
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
cercetarea lingvistică un domeniu pasionant pentru orice cititor: printr-un discurs a cărui valoare e dată de o profundă implicare intelectuală și chiar existențiala. Faptele devin totdeauna relevante pentru ceva mai adînc, uman semnificativ; aproape din fiecare detaliu se poate reconstitui complexul dinamic al istoriei culturale românești. În această formulă personală intra mai ales refuzul clișeelor, al ideilor gata făcute - deci pasiunea de a provoca, de a contrazice ceea ce pare dat, stabilit, obiect de consens - și nevoia de a aduce mereu
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
totul alte motive m-am apucat să aștern pe hârtie această poveste. Bănuiesc, încă nu sunt convins, că operațiunea această ține de literatură și, deopotrivă, de geologie. De aceea, n-am avut altă soluție decât aceea de a încerca să reconstitui, în secțiune, straturile depuse de-a lungul unei vieți, de la suprafața către adâncime. Nu în mod științific, ci asigurându-mi libertatea de a circula printre zonele diferit colorate, de diverse densități. De a le modifică ordinea temporală, de a le
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
răpind-o dintre noi pe Nora, iar pe noi ne-au însemnat cu urme dureroase... Biografia unui best-seller - Domnule Ion Ioanid, sînteți autorul unui mare succes editorial. Cum s-a nascut ideea acestei cărți? - Intenția mea prima a fost sa reconstitui cît mai multe nume de oameni aflați cu mine în închisoare, oameni obișnuiți. Ar fi fost păcat să se piardă aceste nume. Multe din ele mă obsedau. Pe altele, îmi era greu să mi le amintesc. Așa că, într-o bună
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
scris această carte, ci ea este rezultatul acestei munci. Și totuși, cartea păcătuiește prin precaritatea datelor. După apariția primelor volume însă am primit o mulțime de scrisori care m-au ajutat să-mi refac o bună parte din amintiri, să reconstitui fapte, între timp date uitării. Am căutat, pe cît mi-a stat în putință, să am un ton neutru, să păstrez o anume distanță față de oameni și întîmplări. Uneori n-am reușit, dar mai important decît orice mi s-a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Acesta din urmă îi scrie entuziast ("prevederile mele sînt confirmate"), invitîndu-l, la Villeneuve, să se cunoască. Istrati s-a confesat, despre această întîlnire hotărîtoare, în cinci scrisori adresate prietenului său roman de la Paris, cizmarul Gh. Ionescu. Și ele, aceste scrisori, reconstituie, gîfîit, momentele acestei întîlniri, în care Rolland îi spune lui Istrati că este un excelent prozator. Ba chiar că a primit răspuns din partea unei edituri, care confirmă că, întrucît manuscrisul a convins, va fi publicat. La despărțire, Istrati îi mărturisește
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
îl întrece în plasticitate, deși literatura noastră nu duce lipsă de pamfletari talentați. Nici Scrisoarea, nici Tejgheaua nu fac excepție. Autorul nu se mărginește la a inventaria cedările morale ale lui Sadoveanu și Arghezi de după instalarea puterii comuniste. Ambele texte reconstituie, minuțios, traseul, mult mai lung, al "colaborărilor" celor doi mari scriitori cu oficialități diverse din trecut. Arghezi nu e cruțat de filogermanismul din perioada ocupației Bucureștilor care l-a condus, îndată după primul război, în închisoare, nici de abilele lui
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
reunit pentru prima dată, într-un volum (afară de I. Negruzzi, S. Bodnărescu și Ollănescu-Ascanio, creația lor n-a mai fost reeditată după al doilea război mondial, în unele cazuri rămînînd la edițiile inițiale), ei merită a fi resuscitați pentru a reconstitui "atmosfera eminesciană". Ce înțelegem prin aceasta? Mai întîi climatul în care s-a manifestat geniul "poetului nepereche". Un climat ce ni se înfățișează pauper sub raport estetic, oscilînd între o mizantropie ironică, dedusă din Heine, și... naivitatea rimînd cu stihurile
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
le reiau în inventar". Cuvinte în care putem desluși blamarea tuturor kitsch-urilor agitatorice, izvorîte din emfaza patriotardă, de la aripa inflaționistă a producției pașoptiștilor pînă la contemporanii noștrii M. Beniuc și A. Păunescu... Pana d-lui Eugen Lungu știe să reconstituie, în puține rînduri, o existență și un profil literar, punînd accente acolo unde trebuie, cumpănind umbrele și luminile în așa chip încît să dea lectorului o impresie de obiectivitate. La ce bun să simplificăm tendențios o viață țesută din contraste
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
protagonist sau martor. De fapt, este vorba de 600 de pagini de fervoare intelectuală și de patetism dus până la paroxism, care pot fi citite în orice ordine, dar care, în mod ideal, ar trebui citite toate dintr-odată, pentru a reconstitui în minte, într-o clipă de maximă cuprindere, portretul unui om extraordinar. Sau, mai exact, al unui adevărat om. Multiplicarea existenței Petre Pandrea (26 iunie 1904 - 8 iulie 1968) a fost un risipitor, fără a fi un superficial. Avocat de
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
într-un tensionat thriller de o modernă factură mise en abîme. Un scriitor olandez de romane polițiste (adorabilul detestabil Peter Lorre) este prins în capcana unei intrigi periculoase, odată ce pornește pe urmele unui criminal faimos, a cărui viață aventuroasă e reconstituită din flash-back-uri abil inserate și concis decupate, în irizații expresioniste, marcînd trecerea anilor. Incitantă este și localizarea, parte în zona balcanică, la un moment dat pomenindu-se chiar de București ca destinație fictivă a unui personaj misterios. Prin statura sa
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris de nimeni altul decât însuși Lovinescu: "Planetă de scriitor tânăr". Primul lucru care atrage atenția la o relectură este "fidelitatea" cu care Negoițescu reconstituie diferitele ipostaze ale criticului. Memorii este, paradoxal, cartea cea mai citată - Lovinescu este, și nu în ultimul rând, propriul său comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidență - patronul Sburătorului și-a construit necontenit imaginea, nuanțele savuroase pe care
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
Z. Ornea E uimitor cum se pot reconstitui momente semnificative din viața lui Mircea Eliade prin apel la corespondența emisă de el. Aproape că avem un mijloc util de a-i verifica narațiunea din memorii și însemnările din jurnal. Și avem publicată corespondența sa către prieteni, familie și
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
covor/ capricii și pofte/ răsuflă oftează/ și-apare de-odată-ntre buze/ scîncentul ca un mărgăritar" (cu unghia aspră ca limba pisicii). Somnul, amorțirea, anestezia reapar, dar nu la modul romantic-restaurator, ci în neputința lor de-a reface autenticitatea, normalul, de-a reconstitui arhetipurile vitale. Departe de a mai proba vraja regăsirii, ele certifică spaima, catastrofa, falsul. Sînt instrumente și totodată aspecte ale crizei subiectului. Au rolul de-a ilustra decăderea ființei, cîteodată pe fundalul - ineficient - al marilor simboluri biblice: "m-am tot
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
atent la ținuta vestimentară". Itinerariul deducțiilor este absolut imprevizibil: În tinerețe dansa (firesc cu atâtea surori)" sau "A sta culcat cu picioarele în pantofi pe canapeaua de mătase, cum făcea ades citindu-și versurile, este o fineță". Instrumentele cu care reconstituie viața poetului sunt tipic călinesciene - în plus, preia situații anecdotice din diferite surse (I.M.Rașcu, G. Călinescu, Agatha Grigorescu-Bacovia sau Cezar Petrescu) și le enumeră cu falsă sobrietate în fraze academice pline de ironie. Partea a doua este dedicată liricii
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]