2,690 matches
-
consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. ... 16. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea normelor juridice nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar atribui Înaltei Curți de Casație și Justiție funcții similare instanței care judecă prin delegare
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
elemente diriguitoare apte să conducă la adoptarea soluției corecte și în rezolvarea chestiunii de drept sesizate care redă întocmai pretenția cu care instanța de drept comun a fost învestită în cadrul litigiului dedus judecății sale, pe cale subsidiară, făcând inutilă recurgerea la procedura sesizării prealabile instituită prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 61. În considerarea acestor motive, apreciind că cele reținute anterior fac de prisos verificarea întrunirii celorlalte două condiții de admisibilitate, se impune respingerea ca inadmisibilă a
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
acesteia încalcă flagrant o serie de principii constituționale, și anume: principiul statului de drept, principiul legalității și previzibilității legii, principiul accesului liber la justiție, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, care se face numai prin lege, precum și recurgerea la mecanismul delegării legislative, dată fiind inexistența urgenței și a situației extraordinare care nu poate fi amânată. ... 4. Din perspectiva criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate, autorii sesizării susțin că, având în vedere dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, expuse în capitolul IX din prezenta decizie. ... 62. Așadar, instanța de trimitere dispune de suficiente repere pentru a dezlega problema de drept cu care a fost învestită, fără a mai fi necesară recurgerea la procedura de unificare a practicii reprezentată de hotărârea prealabilă. ... 63. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
instanțe judecătorești interpretează textul criticat, în mod izolat, într-un anumit sens, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii, nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
alt principiu de drept - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus - nici judecătorul nu ar trebui să o facă. ... 102. De asemenea, dezlegarea înțelesului și întinderii noțiunii de venituri urmează a fi determinate prin cercetarea „scopului“ normei și prin recurgere la alte metode de interpretare, precum cea istorico-teleologică. ... 103. În acest sens, se reține din expunerea de motive că Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 a fost adoptată pentru „reglementarea distribuției produselor și serviciilor de piață“, dar și pentru „limitarea severă a
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
II-a (aprox. 10.000 euro). În acest context, Înalta Curte evidențiază jaloanele fixate prin orientările oferite de organismele Uniunii Europene, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește componenta de necesitate, proporționalitate, respectiv ultima ratio, cu referire la recurgerea la instrumentele penale pentru refacerea echilibrului în ipoteza unei fapte ilicite, inclusiv a celor care se referă la gestiunea fondurilor europene. În primul rând, reținem că, așa cum s-a evidențiat anterior, granița dintre fraudă și neregulă este extrem de
DECIZIA nr. 190 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298438]
-
24 mai 2007, definitivă la 24 august 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 36, că „tocmai în considerarea principiului generalității legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea la unele categorii mai degrabă generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc prin forța lucrurilor de formule mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă și pentru a se putea adapta schimbărilor de
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 31. Prin raportare la aceste exigențe se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 31. Prin raportare la aceste exigențe se constată că sesizările conexate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca acestea să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să facă necesară recurgerea la acest mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 26. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 33. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul
DECIZIA nr. 125 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298483]
-
baza adoptării sale, măsura reducerii cuantumului stimulentului de risc și a modificării categoriei destinatarilor nu este justificată de vreun argument de interes public, cu excepția neclarității normei anterioare, care însă putea fi lămurită pe cale de interpretare pretoriană sau prin recurgerea la explicații cuprinse în norme legale interpretative. De altfel, chiar și prin avizul Consiliului Legislativ s-a atras atenția asupra potențialei retroactivități a legii, aspect care nu este clarificat de către legiuitor, ci, dimpotrivă, nu este luat în considerare, cu
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
dintre elementele prin care a fost majorat cuantumul pensiei nu este înlăturat de la plafonare“. ... 51. Se constată că aceste statuări ale instanței constituie elemente diriguitoare apte să conducă la adoptarea soluției corecte și la preîntâmpinarea practicii neunitare, făcând inutilă recurgerea la procedura sesizării prealabile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 52. În consecință, nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, Înalta Curte
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra unei chestiuni de drept enunțate generic, subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
se impune precizarea că admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din O.U.G. nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 55. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
de volum colectiv la o editură clasificată CNCS (lista A sau B)/ 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
de volum colectiv la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
evidențiază că în discuție sunt chestiuni de tehnică legislativă care nu afectează constituționalitatea textului. De altfel, Curtea, observând principiul generalității legilor, apreciază că elementele de conținut ale acestora nu pot prezenta precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive, iar sub aspectul reglementării atribuțiilor unei entități publice trebuie reținut faptul că legiuitorul poate stabili atribuțiile principale ale acesteia, sub forma unei liste, la care se adaugă și alte atribuții reglementate
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]