430 matches
-
Pirați, corsari, bucaneros, filibusteri, pe coastele Cubei 84 Ruta sclavilor 111 Coride și lupte de cocoși în Cuba 131 Mafie și mafioți la Havana 148 În calea furtunilor 175 Che 194 "Daiquiri doble" cu Hemingway la "Floridita" 221 638 de Recviemuri pentru Fidel 266 Cuba, breviar istoric 322 Bibliografie selectivă 328 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pentru ziarul Liberation cu un an mai devreme, ambele acțiuni trezind admirația și solidaritatea a două continente. Aici, și acum, ca o permanență, trebuie adus salutul de recunoștință următoarelor personalități kamikaze, care au semnat cu riscul violent în conștiința lucidă, recviemul regimului totalitar din România : Doina Cornea, Mariana Marin , Gabriela Iavolski, Lidia Ungureanu, soții Gina și Dan Sămpălean, Dan Petrescu (liderul grupului), Luca Pițu, Alexandru Tacu, Liviu Antonesei, Giani Amarandei, Filip Răduți. Semnarea DECLARAȚIEI a fost reiterată cu nume noi : Elisabeta
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în totul, "impactul" major pe care l-a avut eminescianismul asupra liricii românești moderne. Iar Florin Oprescu face o asemenea analiză privind cataliza eminesciană. Un alt "neoromantic", un "modern autentic", din perspectiva exegetului, este George Bacovia, care "ascunde în substraturile recviemului de tip simbolist profunda prefacere eminesciană a temelor grave, a motivelor de natură metafizică". Influența eminesciană se resimte aici la nivelul "intrapoetic" și, nu mai puțin, "prin retorica specifică tipului de romantism naiv sentimental", una dintre "modalitățile majore de asociere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tipărește cu un inventar grafic de o abundență neașteptată: nu numai o seamă de litere absente din alfabetul lui Heliade (...) continuă a fi întrebuințate, ci chiar semnele prozodice ale vechiului scris chirilic, cărora prefața gramaticii de la Sibiu le intonase un recviem burlesc („o, drăguțele, ca de ele de nimic nu mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele!“). Practica, odată mai mult, rămânea cu un pas în urma teoriei. Aflată la început de drum, gazeta trebuia să-și câștige mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
respectivă, trecea drept unul de natură profesională, făcea parte din obligațiile cadrelor didactice care lucrau cu străinii. La cât o agreează conducerea liberală, poate își pierde și partidul. O mulțime de neonuferi se ivesc pe frontispiciul patriei noastre, cântând un recviem vesel celei mai populare dintre liberali, proaspăt și voluptos maculată. Mă întreb, oare am deprins ceva mai mult discernământ legat de principiul proporționalității în privința responsabilității moral-politice? Dacă mă gândesc la rezultatul alegerilor trecute, perfect anapoda față de mesajele unor mass-media larg-cumpărate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pe tăblițe de aer, Cluj-Napoca, 1983; Miraculoșii Alter Ego, Cluj-Napoca, 1985; Infinitul de fiecare zi, Cluj-Napoca, 1987; A patra dimensiune, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1989; Pelerin la Curtea Miracolelor, Cluj-Napoca, 1991; Copacul ascuns, Cluj-Napoca, 1994; Mixaje în timp, București, 1995; Recviem pentru o iluzie, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arderea etapelor”, GL, 1968, 24; Șerban Cioculescu, Poezia de dragoste, RL, 1972, 27; Nicolae Manolescu, Versuri, RL, 1972, 26; Teodor Tihan, „Obsesia verii”, ST, 1972, 8; Iosif Pervain, O nouă carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
anecdoticul la aproape nimic. Mă aflu adică în situația melomanului nevoit să judece o operă muzicală numai după libret. Luată ad litteram, fără vibrațiile execuției, Scriptura ne parvine despuiată de frisoanele în clar-obscur pe care o sută de oratorii și recviemuri având ca subiect patimile lui Isus, o mie de Fra Angelico, Rembrandt, Caravaggio sau Rouault le-au introdus printre rânduri și care acompaniază cu ritmuri de farandolă episodul regilor magi, al urcării la Templu ori al pescuitului miraculos. Numele pitorești
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și să observi de aproape țăranul în viața sa de zi cu zi. În afara vizitelor, la ora ceaiului, între colegi, nu aveam altceva decît slujbele foarte frecvente de la biserică provizoriu catedrală în așteptarea terminării Sf. Alexandru, pentru Te Deum-uri sau Recviem-uri pe care regele le onora întotdeauna cu prezența sa, căci avea gustul fastului, slujbe înfrumusețate de vocile profunde de bas ale diaconilor, dar foarte obositoare prin durata lor... Festivitățile ocazionate de cea de a 25-a aniversare a domniei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vremea respectivă, făcîndu-l să adere la un regim de represiune puternică în Slovenia, Dalmația, Bosnia-Herțegovina și, de ce nu, a unui război împotriva Serbiei? Avem tot dreptul să punem această întrebare tulburătoare, căci trebuie să relatez cuvintele surprinzătoare, aflate la celebrul Recviem celebrat după Sarajevo, în iulie, la biserica Forumului Traian, de ambasada regală cuvinte spuse de unul dintre consilierii acestei ambasade, baronul Ambrosy, nu numai în fața mea, ci și, din fericire, pentru credibilitate, în fața domnului de Planta, ministrul Elveției, și a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din însemnările unui licean) (1994). Impregnat de un lirism monoton, textul din Pauza de prânz (1996), a treia culegere de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de salcâmi (1993) se definesc prin nota nostalgică (Vara pe când mama te trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată „cu nebunia mereu de-a călare”. În schimb, poezia din Spectacol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
își citește cititorul (2001) sunt compuse în spiritul poeziei optzeciste, S. fiind considerat a-i aparține tocmai „pentru că recurge la acest joc al relației dintre autor și text, dintre text și cititor” (Alex. Ștefănescu). SCRIERI: Drumețind prin Argeș, București, 1987; Recviem la crângul de salcâmi, București, 1993; Căutând iubirea (din însemnările unui licean), București, 1994; Pauza de prânz, Pitești, 1996; Spectacol cu intrare liberă, București, 1999; Poemul care își citește cititorul, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Anghel, Un drumeț inspirat, ARG
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca pandant și cutie de rezonanță propriului text, dar și cu episodul ce încheie cartea, Țugui, un recviem pentru cel care i-a fost ordonanță de-a lungul întregului război și, mai departe, pentru soldatul de rând. Fata Moartă rămâne astfel una dintre reușitele literaturii de război românești, iar autorul ei - un scriitor ce își descoperă târziu talentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
în operele Traviata, Hänsel și Graethel, Carmen sau Suzănica din opereta „ăsați-mă să cânt, prima operetă din repertoriul ieșean de după înființarea Operei. Susținea partituri solistice, fiind invitată în concertele Filarmonicii, unde fusese nelipsită ca solistă a începuturilor, cum ar fi Recviemul de Verdi, în Anotimpurile de Vivaldi sau Acis și Galateea de Händel, făcând dovada valorii sale. Dar mai ales, era neîntrecută în domeniul interpretării liedului! Apoi, o perioadă de 12 ani pe scena constănțeană, a interpretat roluri mult visate: Violeta
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
apare în 1967. În „Scânteia tineretului” publică eseuri la rubrica „Scrisori natale”, altă serie, intitulată „Reflex”, fiind susținută în „Viața Buzăului” și în „Luceafărul”. Salutată, în egală măsură, de poeți și de critici, lirica lui Z. gravitează inițial - Zeii neatenți, Recviem într-un cimitir de mașini (1969), În zale albe (1971) - în jurul unei tematici tradiționaliste, actualizată de o generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
surprinzător, încă de descoperit, după cum a semnalat o parte a criticii. A mai lăsat, pentru copii, cărți de versuri fluente, cantabile - E un copac frumos pământul țării (1977), La bunici cu toți cei mici (2002). SCRIERI: Zeii neatenți, București, 1967; Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967, 9; Dragoș Vrânceanu, „Zeii neatenți”, LCF, 1968, 1; Florin Manolescu, „Recviem într-un cimitir de mașini”, RL, 1970, 18; Doinaș, Diogene, 124-125; Dinu Flămând, „În zale albe”, LCF, 1971, 16; Constantin, Despre poeți, 202-204; Stănescu, Poeți, 85-89; [A. I. Zăinescu], LCF, 1974, 27 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Valeriu Cristea, Marian Popa, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
e suficientă, că ne trebuie și iubire, și iertare, și umor. Eu unul mi l-am luat ca model în viață și am încercat să fiu ca el. Nu am reușit nici pe departe. Era unic. Rămas bun, Domnule Profesor ! Recviem pentru domnul profesor Forțu Se pare ca boala l-a făcut knock-out până la urmă pe unicul dascăl care a știut sa împletească cu atâta măiestrie arta pedagogiei, pasiunea pentru viață și dragostea de elevi. După ce, timp de 4 ani, "am
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
A ȘASEA Datoria unui vasal Moștenirea lui Hanbei Oamenii lui Dumnezeu Căderea Casei Takeda CARTEA A ȘAPTEA Fortăreață Într-un lac „Cap de kumquat!“ Altarul Zeului Focului „Cincizeci de ani sub soare“ CARTEA A OPTA Un mesager lovit de soartă Recviemul sângelui Cele două porți Războiul cuvintelor Avertisment la miezul nopții CARTEA A NOUA Zăpezile din Echizen Un vas de ceai Stratagema lui Genba Un prieten adevărat CARTEA A ZECEA Păcatele tatălui Războinicul cu glugă Lovitura de maestru Taiko Epilog ÎNSEMNE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
numai la căderea clanului Mori. — Nu e nevoie să spui mai mult, Înțeleg, răspunse Kikkawa, Întorcând capul. Și, privind cu tristețe spre cerul nocturn de deasupra provinciilor apusene, se strădui să-și stăpânească lacrimile care i se rostogoleau pe obraji. RECVIEMUL SÂNGELUI Motivul de la baza tratatului de pace fusese necesitatea retragerii imediate a trupelor clanului Oda, iar aliații lui Hideyoshi, cei din clanul Ukita, Începură să se retragă, chiar În aceeași noapte. Din tabăra principală a lui Hideyoshi, Însă, nu fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să-și asume conducerea, cu excepția lui Hideyoshi. Chiar dacă nici unul dintre generali nu era dispus să i se supună lui Hideyoshi, cu toții știau că nici un altul n-ar fi fost acceptat de Întregul grup. Hideyoshi plănuise ca bătălia aceea să fie recviemul pentru Nobunaga și Îi reunise pe toți la un loc. Astfel, dacă acum se plângeau că-i trata ca pe niște subalterni, n-ar fi făcut decât să se expună acuzației de urmărire a intereselor proprii. Generalii nu avură timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și Hideyoshi, care-și făcuseră amândoi tabăra la Templul Mii din Otsu, scriseseră personal epistolele. Ambele erau datate În ziua a paisprezecea din lună. În mesajul lui Hideyoshi scria: Azi am inspectat capul generalului rebel Akechi Mitsuhide. În acest mod, recviemul pentru regretatul nostru senior s-a Încheiat cu rezultatele cuvenite. Am dorit să aducem repede acest lucru la cunoștința tuturor vasalilor clanului Oda aflați În provinciile de la miazănoapte și să trimitem imediat un rezumat. Nu mai este nevoie să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să fie un raport fals? Întrebă Katsuie. Era și mai surprins decât fusese când primise vestea tragică a morții lui Nobunaga, cu câteva zile În urmă. Dacă trebuise ca altcineva să se Înfrunte cu armata lui Mitsuhide Într-o „bătălie recviem“, Înaintea lui Katsuie Însuși, s-ar fi cuvenit ca acesta să fie Nobutaka sau Niwa Nagahide, ori chiar unul dintre vasalii clanului Oda din capitală, care și-ar fi putut uni forțele cu Tokugawa Ieyasu, aflat În acest timp, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
la „Luminița”. Debutează în 1948 cu versuri în ziarele „Opinca” și „Lupta Moldovei”, iar cea dintâi carte, Drumuri, drumuri, îi apare în 1954. I se acordă Premiul Academiei RPR pentru romanul Cuscrii (1958), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru romanele Recviem pentru cei vii (1972) și Lumina din adâncuri (1988). Primul roman al scriitorului, Cuscrii (1958), se leagă, după mărturisirile lui G., de propria sa biografie. Acțiunea este plasată în anul 1952, în satul moldovenesc Hârtoapele, unde se înființa o gospodărie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
speranței, București, 1963; Povestiri, București, 1964; Îngeri biciuiți, București, 1967; ed. (Nopțile Negostinei), București, 1976; Un joc nevinovat, București, 1967; Cântece de drumeție, București, 1968; Asediul, București, 1969; Secol nervos, București, 1969; Appassionata, București, 1971; Nouă povestiri contemporane, București, 1971; Recviem pentru cei vii, București, 1972; Iubirea mea dintâi, București, 1973; Întoarcerea, București, 1974; Vremea demonilor, București, 1974; Ploi de lumină, București, 1976; Dragostea câinelui de pază, București, 1978; Poeme de regăsire, București, 1980; Un Oscar pentru Ana, București, 1982; Lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
boem și rebel „ca un vagabond într-o flanelă roșie”, M. rămâne, în multe privințe, „modelul totemic al generației ’80” (Marcel Tolcea). SCRIERI: Locus periucundus, Timișoara, 1994; Ca un vagabond într-o flanelă roșie, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Maria Nițu, Recviem pentru un poet, T, 1993, 12; Marcel Tolcea, Mono heracliticul, O, 1994, 1; Rodica Bărbat, „Locus periucundus”, O, 1994, 2; Mircea Bârsilă, Avea 3 idoli..., O, 1994, 2; Nina Ceranu, Un tânăr cu plete voievodale, O, 1994, 2; Adrian Derlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]