12,341 matches
-
dacă nu pretind în schimb compensații, aceste obligații nu-i dezonorează pe scriitori". Să luăm lucrurile sistematic. Rubrica săptămânală, Contrafort, pe care o scriu în România literară de la începutul lui 1993, adică de vreo doisprezece ani, n-a angajat niciodată redacția. A fost întotdeauna vorba de opiniile mele, și nimic mai mult. Mă simt, totuși, obligat să spun că precizarea cu pricina e fără obiect, pentru că n-am scris nici în articolul citat, nici în altul, că guvernanții României n-au
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
Legea sponsorizării. Or, bătaia de joc ce poartă această denumire nu e decât un alt episod din serialul " Cum să-i disprețuim pe români", admirabil interpretat de acest politician și partidul său. Din acest punct de vedere, văd în precizarea redacției României literare o subliniere a datoriei administratorilor țării față de cultură și față de cei care exprimă identitatea românească. Și chiar dacă opiniile mele nu-i "angajează", opinia lor mă angajază și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care vorbim
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
muzicii bune" (în ce accepțiune, nu mi-este foarte clar). Era firesc ca unii dintre tinerii participanți români să se întrebe la acest seminar ce beneficii le-ar aduce studiul muzicologiei, mai ales în situația în care destui colaboratori din redacțiile radiofonice provin din rândurile studenților/ absolvenților de la pedagogie muzicală. Cum sunt ei selectați? Iată o întrebare la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele imediate printre colegii mai experimentați din redacțiile radiofonice. Poate că știm cu toții ce condiții ar putea influența selecția de tineri colaboratori, de pildă un oarecare talent literar, o cultură generală care să permită tânărului publicist de radio să scrie atractiv și, mai ales, să aibă idei: într-
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
deficitară la capitolul distribuție și promovare. Anei Maria Sandu i-au mai apărut în studenție niște Poeme de tranzit (Editura Punct, Tg. Jiu), o carte mai mult ca sigur nerelevantă, îndeosebi prin tirajul provincial ca și inexistent. Motiv pentru care, redacția României literare a considerat abia acesta debutul ei adevărat, nominalizând prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
contra-memoriu A avut un oarecare ecou în opinia publică memoriul celor 157 de intelectuali revoltați de sacrilegiul petrecut în cimitirul din Lancrăm, desfigurat prin ridicarea unei hale metalice (sală de sport) la câțiva pași de mormântul lui Lucian Blaga. Membrii redacției noastre s-au aflat, firește, printre semnatarii amintitului memoriu, concurat totuși puternic, în plan mediatic, de "jaful secolului" și de scandalul cu penisul amputat din eroare chirurgicală sau ce-o fi fost. Acestor evenimente li s-a dat cea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane precum Vânătoare regală, Animale bolnave, Galeria cu viță sălbatică, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Viața pe un peron, Biblioteca din Alexandria care, într-o măsură sau alta, pentru mai mult sau mai puțin timp, acum 30-35 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne trimit în lunile ianuarie și februarie ale anului 1937, purtându-ne prin săli de concert, în redacția săptămânalului "Vremea", unde Pericle Martinescu era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
ar avea motive, cel puțin tot atâtea cât C. Stănescu. Fiindcă, la urma urmei, numai el a trecut pe la "ziarele partidului unic", numai el este azi produsul acelor adevărate pepiniere de cadre (nu doar jurnalistice) cum erau socotite, în epocă, redacțiile "Scânteii", "Scânteii tineretului" (cu anexa SLAST), "Flacării", "Vieții studențești"? Nu de acolo au descins în presa postdecembristă atâția dintre faimoșii noștri actuali formatori de opinie, cenzori neînduplecați ai moravurilor politice și de orice fel, anticomuniști intratabili și vehemenți, căutători fără
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
și biografia celui intervievat, știe și ce să-l întrebe, spre deosebire de mulți alți jurnaliști care pun întrebări standard stupide, dovedind că habar n-au cu cine stau de vorbă și nici nu-i interesează. (Unei asemenea tinere �inocente", venite la redacție să-i ia un interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse i-a dictat, și absolventa de Jurnalistică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
mama reumatică în pivnița întunecoasă și umedă a vilei de nșpe mii de camere... Știu, presa o duce greu (ei, nu chiar toată presa!), jurnaliștii sunt prost plătiți și haiduceala din timpul campaniei electorale e singura speranță de-a moderniza redacțiile: mai un calculator nou, mai o mașină pentru distribuit ziarul, mai un supliment cu gagici semi-îmbrăcate pentru a mări tirajul... Așa o fi. Dar, ca simplu cititor, am tot dreptul să-mi fie greață. Culmea e că destui dintre directorii-editorialiști
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a stabilit o relație de tinerească prietenie, stimulată de pasiunea amândurora pentru literatură și de veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar", viitoarea revistă "Steaua", având ca redactori-șefi pe M. R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu și, mai târziu pe A. E. Baconsky. Se străduiesc să readucă în viața literară contemporană pe Ion Agârbiceanu, marginalizat după instaurarea comunismului. Mircea Zaciu va dovedi
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
începutul verii lui 1989, ducându-mă la Casa Scânteii și greșind etajul, am întâlnit pe un culoar întunecos două umbre care complotau parcă. Punând o întrebare, una din ele răspunse " era I. Iliescu, nu ne cunoșteam personal. întorcându-mă la redacția R.l. (nu pe stradă, cum afirmă N.M.) i-am spus acestuia și lui Zigu Ornea, cu un fel de premoniție, că Iliescu va fi președintele țării. Atât. Am mai scris de câteva ori. Revin, pentru a pune la punct o
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
Ioana Pârvulescu Scriu această recenzie de dragul unei amintiri, ultima pe care o am cu Țîța Chiper. Venise pe la redacția României literare, pe unde trecea des: aducea cîte o Dilemă aburinda, își lua ultimul număr al revistei noastre, ne promitea articole pe care rareori avea timp sau chef să le scrie, era prietena noastră dintotdeauna, cu un firesc al comunicării
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
intrat în teritoriul politicii îi anunțăm pe cititori că revista lunară Sfera politicii poate fi procurată gratuit, începînd cu nr. 101, de la sediul revistei din Piața Amzei nr. 13, etajul I. l Din nr. 108, care ne-a sosit la redacție, semnalăm un incitant grupaj de documente din anul 1935 despre Panait Istrati recuperat de Stelian Tănase. Articolele sînt semnate de: Const. Zețaru, în Proletarul, Mihail Sebastian, în Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Șolohov a fost șantajat sau ademenit cu ceva, spre exemplu o lădiță cu manuscrise pe care el și le însușește... În 1928, când primele două volume ale Donului liniștit tocmai se publicaseră, "...a apărut și a început să circule prin redacții și edituri un jalnic zvon murdar, umflat cu tot felul de versiuni, cum că autorul Donului liniștit n-ar fi Șolohov, ci un oarecare ofițer alb, ucis în războiul civil, din a cărui raniță Șolohov ar fi luat manuscrisul și
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
se reorganiza, nu e deci de mirare că volumul Calvarul nu s-a bucurat de nici o receptare semnificativă. Cartea beneficiază doar de o notiță de semnalare a apariției în revista "Sburătorul", unde Liviu Rebreanu era un fel de secretar de redacție, mâna dreaptă a lui E. Lovinescu. Și mai ciudat este că prozatorul nu-și va mai reedita niciodată cartea, care se va pierde pentru contemporani într-un fond pasiv aproape neglijabil. Calvarul i s-a impus scriitorului ca o urgență
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
expert în lovituri de teatru, cît și inocența teoretică, astăzi garanție a vocației literare. în al doilea rînd, Gaudé este publicat de la debut - prima piesă de teatru i-a apărut în 1999 - de Editura Actes Sud, puțin prezentă pe birourile redacțiilor editoriale din România. Goncourt 2004 este primul premiu cîștigat de această editură, ajunsă totuși pînă acum de șase ori în finală. Trebuie spus că între critica literară de specialitate și aparițiile de pe piața de carte literară nu există o legătură
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
realitate, de strădania unor autori de a obține succesul cu forța, inspirând frică sau greață celor care urmează să se pronunțe asupra textelor lor. Nu se mai practică seducția, ci violul. Acțiunea de tâlhărie-cerșetorie începe cu luarea cu asalt a redacțiilor revistelor literare. Solicitanții se poartă ca și cum ar fi venit la o primărie pentru a-și cere un drept al lor, inalienabil. Ei uită că este vorba de instituții particulare, care pot accepta sau refuza să-i publice în funcție de raportul cerere-ofertă
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
un drept al lor, inalienabil. Ei uită că este vorba de instituții particulare, care pot accepta sau refuza să-i publice în funcție de raportul cerere-ofertă de pe piața literară. Redactorul de la o revistă literară nu are imunitate nici când se află în afara redacției. Tratat ca un cititor de serviciu cu program non-stop, el este oprit pe stradă sau i se telefonează acasă la orice oră din zi și din noapte, indiferent de starea lui de spirit și de împrejurare. (în ceea ce mă privește
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
Alex. Ștefănescu Întîlnirile "R.l." Referitor la demonizarea elitei Dacă e ultima miercuri a lunii, e un nou episod din serialul "Întâlnirile României literare" . Așa s-a întâmplat și miercuri, 27 octombrie, când la Clubul Prometheus redacția revistei a organizat o discuție pe tema Demonizarea elitei (inițial, sintagma era interogativa - Demonizarea elitei? -, dar pe parcursul dezbaterii semnul întrebării a căzut). Au vorbit (completându-se reciproc, dar mai ales contrazicându-se) Nicolae Manolescu, Luminița Marcu, Valentin Protopopescu, Alex. Ștefănescu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
de cavalerie (2003), tocmai ce a apărut și Logica. Să rezumăm contextul în care se desfășoară prozele Logicii. Tânărul Radu Cosașu - are 26 de ani - ține o cuvântare "obiectiv-dușmănoasă" la o Consfătuire a tinerilor scriitori în urma căreia este exclus din redacția ziarului de tineret la care lucra și i se ridică dreptul de semnătură. Relațiile cu familia au fost rupte din adolescență, pentru că tânărul revoluționar comunist trebuia să-și renege originile mic-burgheze și, prin urmare, trăiește din bunăvoința unei mătuși care
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
doi se topesc aici indistinct parcă într-o singură voce. Experimentul poetic complementar e dus până la capăt. Proiectul celor doi e, măcar din acest punct de vedere, remarcabil. În ceea ce privește editarea, e prima dată când scriu despre o carte scoasă de Redacția Publicațiilor pentru Străinătate și primul lucru care îmi sare în ochi este lipsa totală a informațiilor bio-bibliografice despre cei doi autori. Oare numai eu văd aici ironia lipsei de profesionalism a editorului?
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
Cultura din nr. 40 al României literare. Cred însă că nu se face să desființezi o revistă, orice revistă, pe criterii umorale, căutîndu-i vădit nod în papură. Iar cînd e vorba de o revistă la care lucrează colegii tăi de redacție sau colaboratori apropiați ai publicației din a cărei redacție faci parte, asta echivalează cu un cuțit înfipt pe la spate, sub adăpostul anonimatului. Cînd un coleg de redacție îți ia munca peste picior, din indispoziție sau din calcul, cu un aer
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]