16,853 matches
-
redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de studenți ai Facultății de Litere. Îi vom numi pe toți, de dragul lor și al profesorilor care îi știu: Cristina Foarfă (redactor-șef), Ana Barbu, Viorica Buică, Valentina Chiriță, Ana Chirițoiu, Gruia Dragomir, Adina Dragomirescu, Andreea Filipoiu, Mădălina Georgescu, Dragoș Jipa, Sonia Lodi, Ovidiu Pop, Cristina Poroineanu, Laura Sandu, Elena Stancu, Simona Vasilache (care tocmai a debutat și în revista noastră). BeTONURI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
fost pe deplin fericită până la vârsta de 6 ani; odată cu școala, am fost nevoită să-mi însușesc un standard dublu: nu trebuia să spun la școală ceea ce auzeam vorbindu-se acasă. Iar acasă se spuneau bancuri și anecdote; lucrând ca redactor la TASS (Agenția Telegrafică a Uniunii Sovietice), mama venea mereu cu tolba plină. Era membră de partid, un "tovarăș de nădejde", ceea ce nu o împiedica să facă frondă. Despre împotrivire nici nu putea fi vorba. Toți cunoscuții noștri adulți își
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
În timpul războiului au ajuns să lucreze la TASS, tata, pentru că știa multe limbi străine și era cel mai potrivit pentru captarea și traducerea mesajelor, iar mama, pentru că nu voise să se despartă de el. Mama a rămas să lucreze ca redactor la TASS toată viața, spre deosebire de tata care, după război, a lucrat în diverse edituri, ultima funcție ocupată fiind aceea de director al redacției de limba portugheză din cadrul Editurii Progress. Scria mereu versuri și traducea foarte mult, mai ales din spaniolă
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia, figurează, pentru cercetătorii de astăzi, la capitolul figuri nesemnificative. Cât despre profesorul N.D. Pârvu, cel care, pentru a scăpa de orice suspiciune, a acceptat toate compromisurile cu sistemul, figura lui este, pentru prietenii de pe vremuri, imaginea senilității și
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
participat în iunie la un seminar-premieră la noi. În calitate de organizator, postul România Muzical "George Enescu" a pus în discuție ideea de muzicologie radiofonică. Însăși alăturarea celor doi termeni a provocat discuții mai mult sau mai puțin fertile: dacă în România redactorii și realizatorii de emisiuni radiofonice provin într-o anume măsură din rândul absolvenților de muzicologie, în majoritatea centrelor europene situația este alta. Jurnaliștii care preiau emisiuni culturale se ocupă și de rubrici muzicale, poate cu sprijinul unor colaboratori muzicieni. De
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Marius Chivu Absolventă a Literelor bucureștene, redactor la "Observator cultural" și o prezență publicistică discretă dar inteligentă, Ana Maria Sandu nu corespunde profilului curent al poetului tânăr de azi: autor prolific și ușor nonconformist (aprox. o carte de versuri pe an), cenaclist zgomotos și cam vanitos (scrie
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
fi făcut, la urma urmei, însă de ce acolo, de ce să fie distrus și îngropat un întreg cartier istoric al Bucreștiului? La ce bun să-i vorbim însă de istorie "omului subistoric" și "urangutanului-constructor" ? A citi, a reciti, a nu citi Redactorii revistei VATRA nu au fost niciodată în criză de idei. Ba din contră le-au prisosit, cum au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
totalitare cu tot ce a sădit ea în el. Și nu e numai atât, ar mai fi ceva, "o circumstanță agravantă", în ce-l privește, și anume aceea că vreme de trei decenii, "miezul unei vieți de om", a fost "redactor la ziarele partidului unic". Și nu e oare susceptibil, prin acest accident biografic, de o formă de "colaboraționism"? Iată frământări care pe alții nu-i vizitează, iată scrupule pe care alții nu și le fac, deși ar avea motive, cel
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa dînsul de ce și bine ar fi fost să se fi ferit și de data aceasta, căci nici Marina Spalas, care "a consemnat", nici redactorul sau/și corectorul care (se presupune) au citit textul nu știu exact cum se scrie numele venerabilului domn pe care se obstinează să-l ortografieze Brezeanu (inclusiv pe copertă). Cît despre faptul că d-l Barbu Brezianu a trecut, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
în românește CEKA (după inițialele cuvintelor rusești Cirezvîciainaia Komissia, însemnînd Comisie Extraordinară). Cel mai mult din ortografia d-lui Tătaru ne-a plăcut grija pentru accentul pe e. Rîul nu este un lac În NAȚIONAL, cotidian de știri și comentarii (redactor-șef Gheorghe Voicu) se publică în fiecare zi pe prima pagină, în chip de editorial, cîte un delir semnat anonim, cu numele ziarului. Fie că sînt alegeri locale, scandaluri naționale, evenimente internaționale, editorialistul, mereu același, își umple coloana cu un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
ducă la astfel de situații, în cel mai bun caz "confuze". Nu știu ca la vreunul din ziarele din România să existe o netă distincție între sectorul redacțional și cel administrativ. În Occident, în lumea presei normale, nu e treaba redactorului-șef cum se obține reclama și nici cum se distribuie gazeta. Treaba lui e să facă bine lucrul la care se pricepe: să organizeze paginile cu articole, să acopere cu informații precise realitatea, să atragă colaboratori de calitate. Mulți dintre
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
neapărat oameni care scriu. Ci oameni care asigură condițiile pentru scris. La noi, orice băiețică iute de condei nu se dă bătut până nu-și vede numele pe pagina întâi, imediat sub titlul publicației. Nu-i mai ajung învechitele funcții "redactor-șef", "director", "director general". Acum, orice Bulă e "senior editor", "executive editor", "PDG" ("président-directeur-général", pentru anglofoni!), într-o harababură lingvistică de toată frumusețea (adică de toată jalea). Unora nu le ajunge atât: după ce au acoperit hectare de pagini cu mediocrele
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
ca "jurnalist independent" și ce publici ca director de ziar a devenit o cutumă ce nu pare să mai supere pe nimeni, turul al doilea al alegerilor locale a arătat și o latură odioasă. Dacă în situația descrisă mai sus redactorii îți răspund țâfnos: "Domnul meu, atâta vreme cât e vorba de-un mesaj civilizat, de dreptul la imagine al unui cadidat, unde e problema? Convingerile mele intime nu contează în astfel de situații. Suntem nu doar în democrație, ci și în economia
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Totul e scris de-a valma. Cazul tipic în care posibilitățile elementare de construcție postmodernă sunt uzitate din lipsă de idei. Și de talent narativ. În ceea ce privește stilul, frază e mai curată și mai fluenta, deși nu e exclus aici travaliul redactorului de carte. Altfel, multe dintre scenele high, la fel de abundente, și-au mai pierdut parcă din poezie și, iarăși, s-au schematizat. La sfarsitul românului, orice novice, cu minimum de talent, poate scrie pe loc o secvență de delir narcotic. În
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
număr precedent, nedumerirea noastră nu e legată de bila neagră cronică a dlui Dan Petrescu și de calomniile d-sale, ci de felul în care OBSERVATORUL CULTURAL găzduiește solemn și fără umor orice inepție care privește revista noastră ori pe redactorii ei. în loc să-și exprime bărbătește eventualele dezacorduri, Observatorul se folosește de interpuși sau de terți. De ce dl. Petrescu nu i-a adresat Scrisoarea deschisă dlui Nicolae Manolescu, din numărul 224 al Observatorului la România literară ori în Timpul ieșean unde d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ori ingrată: o dată ca epigon al lui Urmuz, a doua oară ca exilat a cărui operă a ieșit din circulație și a fost restituită târziu, când moștenirea avangardismului fusese aproape lichidată. Din nefericire, sumarul volumului este dezordonat, datorită absenței unui redactor de carte și a neglijențelor unei edituri improvizate. Mențiunea îngrijitorului ediției, Mircea Popa, nu apare pe pagina de titlu. Prozele nu sunt corect rânduite după un principiu cronologic, ci se succed haotic. Poemul Aniversare se repetă la paginile 116 și
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
peisaj, ca și câțiva câini-lup care să adulmece insistent fiecare nou-sosit; 20. Mai toți editorii și autorii vor fi cercetați de către Parchet pentru că reușiseră să publice volume nesubvenționate de stat... 2 1. Etc. etc. etc. ...Astfel, dragu" mieu, mai toți redactorii de știri vor afla că are loc un eveniment cultural. Încolo, ce e aia "Târg de carte", chiar "Bookarest 2004", fără un pic de senzațional ? Îți spun tot eu: scăderea ratingului. Și nu se face, deoarece se mizează pe faptul
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
medic al Domeniilor Coroanei", iar în noiembrie 1921, subdirector al Fundației Culturale "Principele Carol" (p. 96-98). Cariera sa dobândește o ascensiune socială moderată, întregită de acțiunea frenetică a publicistului (prea puțin cunoscută astăzi), de activitatea excepțională de colaborator, referent, consilier, redactor la Radio, începând cu 1933 (p. 149) și continuând până în 1945 când este dat afară în vremurile tulburi ale prefigurării unui nou regim politic (p. 157, episod insuficient lămurit, care ar trebui legat de pensionarea ca medic în 1943). Pasaje
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
tensiunii spirituale. în lipsa acestora, fraza sună mut. Mai promițătoare e colaborarea recentă cu Dominique Ilea, în traducerea căreia tocmai s-a publicat în "Revue des Deux Mondes" un capitol dintr-o posibilă carte despre Tolstoi însoțit de cuvinte entuziaste ale redactorului șef, Michel Crépu. Dacă succesul se va confirma, nu mă îndoiesc că, potrivit mentalității noastre smerit vanitoase, îl vom revendica, abia atunci, pe autor. Nu mai am îndemânarea de a caracteriza. Lucian Raicu e un prea mare critic pentru a
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
aprilie, apărută la Baia Mare, publică cîteva scrisori dintr-o corespondență inedită, purtată cu un vechi prieten din tinerețe, Eugen Jenney (Kohn), emigrat după cel de-al doilea război în SUA. După ce au ales, în numerele trecute, scrisori din anii 1978-1982, redactorii se opresc acum la patru epistole din intervalul 1965-1971. La un an de la ieșirea din pușcărie, N.Steinhardt era pus la curent cu toate noutățile din film, teatru, muzică. "Cinematograful, în ultimul timp, nu mi-a oferit, aci, nimic interesant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
putea fi prima lor notă comună. A doua: toți, sau aproape toți, au atacat în scris fenomenul cel mai crunt din România de la dispariția lui Ceaușescu, corupția. Corupția instituționalizată". Ultimul caz, memorabil prin atrocitate, este cel al timișoreanului Ino Ardelean, redactor zonal al Evenimentului zilei, care, constată Vasile Dan, referindu-se la Rinocerii lui Eugčne Ionesco, a rămas izolat în fața maleficelor metamorfoze: "El a refuzat să se schimbe în splendidul unicorn. Și a plătit-o prin dublă ruptură de mandibulă, țeastă
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
care o degradează. în locul legii care urmărea să protejeze de cuvinte străine, dl. Pruteanu ar fi putut propune o lege prin care limba română să fie apărată de ea însăși. l Nu vrem să dăm nimănui lecții. Mai ales experimentatului redactor al "Observatorului cultural" care scrie revista revistelor. Observăm însă, și nu de azi, de ieri, o manieră ciudată de a comenta gazetele și evenimentele culturale. Să numim maniera indirectă. Cu alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
februarie 1870 în zona Donului. Tatăl lui fusese unter-ofițer, ataman, iar mama, cazacă nobilă de pe Don. Absolvent cu medalie de argint al gimnaziului, a urmat apoi Institutul de istorie și filologie din Petersburg (1888-1892). A fost, pe rând, educator, bibliotecar, redactor de revistă în regiune. A publicat schițe și nuvele. A murit de tifos exantematic în 1920. Din amintirile scriitorilor care l-au cunoscut reiese că F.Kriukov era un scriitor autentic, foarte înzestrat, "primul care a arătat pitorescul autentic al
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
memorie, tot în aprilie 2004, de care, de asemeni, m-am folosit într-o carte și pe care o trec printre memorii din aceleași motive arătate mai sus. De aceea, nu știu, s-ar putea să nu corespundă anii... Sunt redactor la Editura ESPLA. Director este poetul A.Toma. El cheamă prin telefon pe cineva de la secția de poezie. întâmplarea face să fiu trimis eu... Descind scara monumentală, de nuc, în spirală , pe care Petru Dumitriu, numit director mai târziu, în
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
cotidiane de mare tiraj, la radio și TV. întrebare pentru Sorin Adam Matei: dacă lumea n-ar vrea să știe ce are de spus acesta, l-ar mai căuta ziariștii, sau sînt cu toții instrumentele unui grup de influență? George Onofrei, redactorul șef al noii reviste de la Iași se face vocea curiozității publice, întrebîndu-și interlocutorul în primul rînd în legătură cu scandalul din CNSAS și atmosfera de acolo, acum. Iată fragmente din răspuns: "Pentru mulți mai contează totuși cine a făcut poliție politică. Cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]