863 matches
-
privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și încărcată de ordine și spiritualitate”, iar „cititorul înțelege astfel coeziunea satului nostru tradițional, tipurile de înrudire și de relații existente în cuprinsul lui și care s-au păstrat vreme îndelungată
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
invazii extraterestre, extinderea tehnologiilor, revoluție împotriva teocrației politice și colonizarea spațiului - dar, spre deosebire de predecesorii săi, a imprimat acestor teme clasice întreaga gamă a sofisticatei introspecții psihologice". Faima lui Clifton a pălit rapid, în 2010 fiindu-i decernat postum premiul de redescoperire Cordwainer Smith, pentru ignorare injustă.
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
și cântărește aproximativ 24 de tone. La scurt timp după cucerirea spaniolă, sculptura monolitică a fost îngropată în Zócalo, sau piața principală din Mexico City. A fost redescoperită pe 17 decembrie 1790, în timpul reparațiilor la Catedrala din Mexico City. După redescoperirea ei, piatra calendar a fost montat pe un perete exterior al Catedralei, unde a rămas până în 1885. Majoritatea cercetătorilor cred că piatra a fost sculptată într-o perioadă oarecare între 1502 și 1521, deși unii cred că aceasta este cu
Piatra calendarului aztec () [Corola-website/Science/337305_a_338634]
-
nevorbitoare de engleză, țări în care exista sistemul dreptul jurisprudențial). Deși unele sisteme legale din Evul Mediu timpuriu, așa cum a fost cel al vizigoților, au păstrat unele caracteristici ale dreptului roman, principalele texte ale legilor romane erau practic necunoscute până la redescoperirea Digesta seu Pandectae în Italia la sfârșitul secolului al XI-lea. În scurt timp a devenit evident că „Digesta” este o realizare intelectuală remarcabilă, care cerea timp și studiu pentru a fi înțeleasă. Prima universitate europeană, Universitatea din Bologna, s-
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
chiar în altă formă. Forma originală galică s-a păstrat totuși la monede și a fost . Florus, istoricul roman, a crezut că numele acesta a fost format cu scopul de a provoca groaza. Pentru o lungă perioadă de timpă după „redescoperirea” galilor și lui Vercingetorix în secolul XIX, cercetatorii s-au întrebat dacă cuvântul „Vercingetorix” a fost drept un nume personal sau cuvântul comun în limba arvernilor însemnând „căpetenie”. Astfel, Jules Michelet îl numește drept "Vercingetorixul" în "Istoria Franței" a sa
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
a început în Italia în secolul al XV-lea. S-a răspândit în toată Europa în secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XVII-lea. Secolul al XVI-lea a fost totodată perioada umanismului european, el influențând filosofia Renașterii. Redescoperirea Antichității a dus la secularizarea omului și a demnității umane. Renașterea a fost o schimbare profundă în viața spirituală, schimbare care a marcat sfârșitul Evului Mediu și începutul perioadei moderne timpurii. Europa era caracterizată de adânci schisme politice și religioase
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
Marilor descoperiri geografice și științifice importante. Odată cu descoperirea tehnologiei tiparului a avut loc o răspândire a literaturii ca niciodată, din aceasta rezultând și noi genuri literare. Unii dintre cei mai mari artiști plastici ai omenirii au trăit în această epocă. Redescoperirea Antichității a făcut ca literatura clasică să devină accesibilă Europei, după ce fusese pierdută sau inaccesibilă timp de sute de ani, ceea ce a dat numele epocii, Renașterea. În anul 1488, epopeile homerice au fost din nou citite în Italia, fiind apoi
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
în limba latină. Astfel a fost încurajat scrisul literaturii în limba maternă. Marsilio Facino a primit pe la mijlocul secolului al XV-lea misiunea de a de a traduce dialogurile lui Platon din greacă în latină, ceea ce a fost începutul unei mari redescoperiri a literaturii antice. Primii umaniști au fost caracterizați de interesul lor pentru limba greacă și pentru limbi în general, în mod indirect și pentru limba maternă, un interes care poate fi găsit și la primii reformatori, precum Jean Calvin, Erasmus
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
a manifestat în literatură asemenea "Tinerimii" în arta plastică. Cele două au umplut golul prin afirmarea unei imagini a realității rurale din România. Acest lucru s-a datorat identificării problematicii dramei și vieții acesteia. Arthur Verona cunoștea această tendință de redescoperire a tradițiilor artistice și istorice care se aflau în lumea satelor precum și tendințele de reprezentare a acestora printr-un limbaj cât mai simplu, direct și pe înțelesul tuturor. Desigur că toate aceste mișcări se aflau și oarecum în opoziție cu
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Hepplewhite și Thomas Sheraton. Influențat de gândirea din Secolul luminilor, neoclasicismul impune dominația rigorii, având ca modele arta greacă și cea romană. Antichitatea se impune din nou, în opoziție cu concepțiile baroce. Aceasta „noua lectură” este menită să ducă la redescoperirea simplității și profunzimii naturii, spre deosebire de trăirile superficiale ale rococo-ului. Temele mitologice și antice, sunt din nou prezente. În timpul primului Imperiu (1804-1814), neoclasicismul devine stilul oficial. Revoluția franceză se folosește și ea de acest stil pentru a evidenția virtuțile patriotice
Neoclasicism () [Corola-website/Science/308465_a_309794]
-
Eliade în decembrie 1963 și publicată în anul 1966 în revista "Ființa românească" din Paris (Franța), apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București. Tematica centrală a acestei nuvele o constituie redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești. Această nuvelă este una dintre cele mai teoretice scrieri literare ale lui Mircea Eliade, prelungind și concentrând dimensiunea metafizică indiană, existentă în mai multe din scrierile sale. Nuvela prezintă o discuție stranie purtată într-
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
de către autoritățile regimului comunist, nuvela „Podul” a fost publicată în România abia în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Tema principală a acestei nuvele o reprezintă redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești, adică relevarea fantasticului camuflat în cotidian. Camuflarea sacrului în cotidian este evocată în mai multe paragrafe ale nuvelei, dar mai ales în următoarea reflecție: "„Uneori, la anumiți oameni, sub aspectul celei mai stridente banalități
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
cât era de apreciat între mulți alții, chiar și de André Breton. Chiar scriitori de talia lui Le Clézio și Paul Ricoeur au admis cât au fost influențați ei de concepția eliadesca. Urmează Paul Barbaneagra, realizatorul filmului “Mircea Eliade și redescoperirea Sacrului”, în care marele scriitor a fost interpretul principal. Obsedante sunt vorbele rostite de el “Dacă Dumnezeu nu există totul este cenușe. Trebuie să mori ca să renaști în nemurire...” În acest interviu, Barbaneagra susține chiar că întreaga intelectualitate a Franței
Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
mai ambițioase și cuprinzătoare ale generației», «axat în liniile lui fundamentale pe explorarea filonului de sensibilitate tradițional», cu «o năzuință de cuprindere totalitară, de expresie lirică a unui spirit direct angajat în a actualității dinamică, până la acțiunea sistematic dirijată spre redescoperirea și revalorificarea unor nivele ignorate sau mai puțin frecventate ale străvechilor tradiții naționale», deseori cu un «„reportaj liric“ tentat de „transcripția“ concretului imediat, obsedat de autenticitatea trăirii evenimentului semnificativ și stilizare livrescă a atitudinilor, mitică proiecție a cotidianului și libertate
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
de a fi uzitate cu încredere. Epistolele pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
încă scria pe patul de moarte. Ultimele scrieri cuprind "Any Old Iron", o sagă a două familii (una ruso-galeză, cealaltă evreiască) ce cuprinde naufragiul Titanicului, revoluția bolșevică, războiul civil din Spania, Primul Război Mondial, începuturile Statului Israel (ca și imaginara redescoperire a sabiei Regelui Arthur, Excalibur). "A Dead Man In Deptford", despre Christopher Marlowe, e un fel de volum însoțitor al romanului său despre Shakespeare novel "Nothing Like The Sun". Romanul de poezie narativă novel "Byrne" a fost publicat postum. Burgess
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
reînnoire a islamului printr-o întoarcere la spiritul patrimoniului său clasic, pentru care araba reprezenta unul dintre elementele sale esențiale. Musulmanii ('Alī Pașa Mubărak în Egipt, familia Alūsī în Irak) au participat la această renaștere literară, la acest efort de redescoperire și de popularizare a trecutului arab: contribuția lor s-a accentuat după 1880. Arabismul și reformisul au urmat astfel, până în anii 1880, când acelasi drum, când drumuri divergente. Au avut în comun faptul că s-au născut în aceleași centre
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
mentalității revoluționare, la punerea în valoare a sensibilității colective, aducând pe scena istoriei mulțimile și rosturile intime care le guvernează în momentele de răscruce ale revoluției”, se concluzionează că “ Această nouă abordare a produs deja și ca produce în continuare redescoperirea celei mai mari și mai importante revoluții a secolului al XIX-lea”. Este apoi subliniat faptul că sub aspect ideatic revoluția pașoptistă a avut trăsături comune pe plan european, urmărind: “eliberarea țăranilor, afirmarea dezideratelor naționale și libertatea pe plan politic
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
de biserica romano-catolică poloneză. Știința istoriei a fost pusă în slujba demonstrării justeței alipirii teritoriilor. În 1945, a fost creat „Instytut Zachodni” (Institutului Vestic]] pentru coordonarea activităților științifice. Directorul acestuia, Zygmunt Wojciechowski, a caracterizat misiunea sa drept un efort pentru redescoperirea istoriei poloneze a regiunii și să proiecteze realitatea poloneză a vremii asupra contextului istoric. Istoricii, arheologii, lingviștii și etnologii au lucrat în cadrul unor echipe interdisciplinare pentru legitimarea noilor frontiere. Rezultatele cercetărilor lor au fost popularizate în monografii, periodice, manuale școlare
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
silezieni). Guvernul polonez a urmărit să oprească câți mai mulți „autohtoni” din motive propagandistice, de vreme ce prezența lor în fostele teritorii germane era folosită pentru demonstrarea caracterului polonez intrinsec al regiunii. Au fost inițiate procese de „verificare” și „reabilitare națională” pentru redescoperirea „caracterului polonez adormit” și pentru determinarea celor care meritau să primească cetățenia poloneză. Până în cele din urmă, și din rândul acestor autohtoni au existat persoane care au fost expulzate. „Autohtonii” nu doar că nu au privit cu simpatie procesele subiective
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
ales topografia și cartografia (descrierea lumii cu tehnica proiecțiilor) respectând principiul echivalenței. Pentru civilizația occidentală precum și pentru evoluția geografiei, lucrarea lui Ptolemeu are o importanță deosebită deoarece naște o tradiție matematică care se distanțează treptat de geografia filosofică sau istorică. Redescoperirea clasicilor latini și greci, apariția tiparului și a tehnicilor de gravare cartografică (în cupru), dezvoltarea cartografiei matematice, efectuarea de măsurători din ce în ce mai precise, dezvoltarea instrumentelor de măsură și observație, dezvoltarea tehnicii în general, etc., toate acestea au condus la o evoluție
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
păstrat controlul asupra zonei Transcarpatia. Intelectualii ucraineni au fost însuflețiți de vântul naționalist care bătea prin toată Europa, în care naționalitățile asuprite visau să se elibereze de sub dominația marilor imperii. Tradițiile și limba ucrainene au trecut printr-o perioadă de redescoperire și revigorare. Autoritățile ruse se temeau însă de posibilitățile apariției unor tendințe separatiste și au impus limite în cale dezvoltării culturii ucrainene, ajungând până la interzicerea studierii și folosirii limbii ucrainene. Unii dintre intelectualii ucraineni au devenit artiști de frunte ai
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
, cunoscut și ca Paisie de la Neamț sau Paisie cel Mare (în , în ; n. 21 decembrie 1722, Poltava, Malorusia - d. 15 noiembrie 1794, Mănăstirea Neamț), a fost un călugăr și teolog ortodox care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea Filocaliei. El a fost un îndrumător al vieții monahale din Moldova și este considerat în prezent o figură de seamă a istoriei Bisericii Ortodoxe. Ucrainean prin naștere, Piotr Velicikovski s-a născut la 21 decembrie 1722
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
secolul XX. Și totuși, enigmele manuscrisului Voynich par a fi, de departe, cele mai greu de descifrat. Documentul, care acum se află în biblioteca Universității Yale din Statele Unite, a început să facă vâlvă încă de la descoperirea sau, mai bine spus, redescoperirea sa, în 1912, de către anticarul polonez Wilfried Michael Voynich. Acesta l-a găsit „într-un vechi castel din Europa”, mai precis la colegiul iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma, unde se pare că manuscrisul fusese dat uitării
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
geopolitică în cadrul comunității științifice naționale și internaționale, precum și să sensibilizeze lumea politică, intelectuală, militară, economică și a informației cu privire la tematicile eurasiatice». Acest obiectiv nu corespunde numai aceluia al relațiilor internaționale în sens strict, ci aspiră să «supună atenției cititorilor importanța redescoperirii unității spirituale a Eurasiei», deși revista afirmă că nu reprezintă «nicio orientare academică anume». Ea își propune, de asemenea, să publice «analize referitoare la geoeconomie, ca știință nouă, independentă de geopolitică și de geofinanță, în scopul identificării metodologiilor care animă
Eurasia (revistă) () [Corola-website/Science/318481_a_319810]