460 matches
-
1512-1513, nu este că el a mințit cu privire la propriile sale condiții, ci că oamenii de știință moderni înșelați de frumosul sau stil epistolar și stimulați de un romantism ce pare a fi aproape organic genului biografic au fost tentați să redimensioneze și să atenueze tonul aspru al lecțiilor amare ce transpare din capodoperă pe care Machiavelli o scria, atribuindu-l mai degrabă injustițiilor suferite decât geniului sau și creând astfel o falsă imagine, acea a unui exilat din Florența în acea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
expediate faimoasele scrisori din corespondență Machiavelli-Vettori. Practic, este evident că acestea au fost scrise în deplină cunoștință a faptului că conținutul lor ar putea fi citit de funcționari ai magistraturii sau de alti guvernanți din Florența. Această descoperire poate să redimensioneze lectură multor părți ale textului, care acum pot fi citite în cheie ironică. Acest fapt demonstrează că la nivelul anumitor sectoare ale regimului florentin Machiavelli se bucură în continuare de încredere în perioada "exilului" sau și că psihologic, pentru același
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
corpus, C. Datema și P. Allen, au respins însă această ipoteză și nu au acceptat decît alte trei omilii, atribuite în manuscrise lui Ioan Hrisostomul: 12. Pentru nașterea lui Hristos; 13. Pentru Cincizecime; 14. Pentru Schimbarea la față. Ultimii editori redimensionează și opinia cercetătorilor mai vechi, potrivit cărora Leonțiu e în mare măsură un plagiator; ei sînt de părere că raporturile de dependență față de omiliile pseudohrisostomice ce fuseseră semnalate în anumite cazuri (omiliile 1 și 8) merg mai degrabă în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ce Înlocuiește (cel puțin În esență) cerința de a cunoaște mașina și modul său de funcționare. Psihologia, sociologia, medicina, În general ansamblul științelor despre om și societate capătă tot mai mult un rol major În raport cu științele tehnologice care se vor redimensiona În raport cu cele despre om, natură, societate. Omul Își capătă, acum, locul său cuvenit În management. Comunitatea Europeană, În cadrul programului de cercetare FAST (Forecasting And Assessment in Science and Techology) a elaborat și aplică o nouă concepție și un nou mod
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au dispărut din structura gospodăriei tradiționale. În vremurile de azi, curtea și ograda și-au redimensionat spațiile ocupate înainte vreme, fiind transformate în mici plantații de vie și culturi de legume și zarzavaturi. O bună parte din gospodăriile localnicilor apar astăzi sărăcite, având un număr redus de anexe cu caracter economic. După ce țăranii și-au recuperat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezvelești stelele/ ca să poți gândi/ și să nu mori ...// să culegi din clopote roua/ doar ca să știi/ unde e vidul 778. Creația a fost și un simbol figurativ, dar și un dans sacru al realității în spirit. Și atunci, poesia redimensionată la nivelul infinitului nu poate fi decât vidul în toate ipostazele sale. Aceste ipostaze sunt legate între ele prin unicitate la nivelul primelor spirale ale devenirii, dar vidul, el însuși se conturează în creație inexplicabil de real iar poetul devine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie tot mai sintetice” (Haralambie Țugui), reduse uneori la simpla notație, cu miza pe sugestie și pe asocierile de tip simbolist. Proza din Vârsta neuitării (1973) și Punte peste ani (1984), marcat autobiografică, evocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
termeni suficienți. După cum explică acesta, cu o teză scrisă nu întâmplător în cursive, Nietzsche nu ar fi văzut decât faptul că "tripla ipostază a istoriografiei se află prefigurată în istoricitatea Daseinului". Dar după câteva rânduri, de la început, judecata limitativă este redimensionată: deși, la un examen filozofic, nu se dovedește destul de radicală, subdiviziunea lui Nietzsche nu este accidentală. Aceasta își are rațiunile sale întemeiate de a fi care derivă din chiar lucrul aflat în chestiune sau din structura istoricității existenței umane. Așadar
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
deci la incapacitatea de a face față unor noi împrejurări; c) situația cea mai frecventă este cea în care individul răspunde cerințelor funcției, rolului prescris de colectiv, dar încearcă să îmbogățească, în același timp, conținutul și forma lor, cerințele fiind redimensionate prin prestația sa. E. Hollander (1985) insistă asupra faptului că însuși grupul concede liderului latitudinea de a schimba și inova, acordându-i creditul de particularism, adică de a avea inițiativă personală, chiar sustrăgându-se, dacă e nevoie, de la înseși normele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
opacizat de jocul figurilor fonetice („ziua voom va iubi inima mea”, „țara div”, „O boca-su fată niponă în primăvara asta / va crește în mine un fluture nocturn / lelui lahor” etc.). Asemenea altor contemporani (printre care, mai ales, Nichita Stănescu), poetul redimensionează realitatea potrivit percepției proprii, dominată de sentimentul neaderenței și de o „vizualitate difuză”, încercând să o acomodeze unei utopii lingvistice sui-generis. Prospețimea vocii lirice, noutatea expresiei, chiar dacă aceasta nu este întotdeauna rezultatul disponibilității proprii, ci se afiliază unei orientări din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
care își pun amprenta asupra modului de concepere și practicare a managementului; managementul haos (Peters, 1987) a răsărit din metafora „organismului viu” aplicată organizațiilor sociale, ca și din tentația haosului, cu insistență pe principiul instabilității și entropiei; automanagementul (Korenblit, 1988) redimensionează trebuința conducătorilor de a se centra mai întâi pe ei înșiși, de a se autoconduce, înainte de a‑i dirija pe alții; managementul valorilor (Blanchard, O’Connor, 2004) centrat pe inventarierea și analiza valorilor personale și organizaționale. Uneori, denumirile date formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
serie de sociologi - cum ar fi de exemplu, Coser (1956), Bernard (1957), Dahrendorf (1959) ș.a. pentru sociologia generală și Kornhauser, Dubin și Ross (1954), Ross și Hartman (1960) ș.a. pentru sociologia industrială - au marele merit de a fi reabilitat și redimensionat noțiunea de conflict, căreia, dată fiind asocierea cu tulburările sociale, cu războiul și cu psihopatologia, i s-a „atribuit o reputație proastă” (Deutsch, 1998, p. 165). Acești autori care au fundamentat chiar o sociologie a conflictelor nu mai descriu conflictele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
context relevant (Bigland, 1995). Conform teoriilor lui Diez și Peirats, (1997, pp. 609-617) modelul ecologic intenționează să depășească etapa perspectivelor parțiale și insuficiente a abordărilor legate de consumul de substanțe: modelul juridic, modelul distributiv, medical, psiho-social sau social. Acest model redimensionează problema consumului de substanțe la un fenomen global și la o problemă socială care include individul, familia, comunitatea, societatea, sistemul cultural-istoric, sistemul politic, sistemul economic și juridic, multitudinea relațiilor ce se crează între acești factori, precum și efectele pe care fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modul în care tema aleasă este reflectată în romanul postbelic studiat. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit; în privința aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc și de la sine, în tipare lente și nu se chinuie să fie; prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din text: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit; în privința aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc și de la sine, în tipare lente și nu se chinuie să fie; prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu; Zenobia susține că tot ce fac e foarte important. 6. Timpul prezent al verbelor la modul indicativ are, în textul citat, două valori stilis tice și, implicit, un dublu rol discursiv. În prima secvență textuală, verbe precum seamănă, se redimensionează, nu se chinuie, dispar, absoarbe, rămâne, nu spune etc. au valoarea prezentului descriptiv. Rolul acestui timp verbal este de a schița personajului feminin un portret dinamic ce prinde contur, treptat, chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în același plan instanțele comunicării narative: naratorul, personajul, lectorul. 7. Pentru a o descrie pe Zenobia, Gellu Naum folosește următoarea comparație: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit; în privința aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează. Astfel, personajul Zenobia devine însăși modalitatea prin care naratorul vede lumea cu alți ochi, dintro perspectivă complet diferită. Prin această comparație, naratorul îi atribuie Zenobiei trăsături aproape magice; grație ei, totul capătă noi valențe și o importanță sporită. În acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Zenóbios - viață a zeului). În mod paradoxal, deși descriptorul pare a realiza o caracte rizare directă, eroina este individualizată printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura ei definitorie este seninătatea, așadar, esența apolinică, orizontul interior ce remodelează lumea. Contrastiv, enunțul următor o integrează unei serii convenționale (ea rămâne o fetiță cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu o instanță plasată deasupra tuturor participanților implicați/reperabili în situația de comunicare respectivă, o instanță a propriei conștiințe, a apartenenței la o anumită clasă, la un anumit grup, la un anumit sistem de valori, la o anumită cultură etc. Redimensionînd condiția supradestinatarului prin raportare la discursul științific, S. Moirand a asociat-o cu un,,arhetip al conștiinței colective din domeniul de referință" pe care îl are în vedere autorul/locutorul (de exemplu, un universitar care scrie un articol în presă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspecte mult mai tîrziu de Eugen Coșeriu. Cercetarea lingvistică postssausuriană a propus uneori corespondente ale complexului conceptual limbă - vorbire, mai notabile fiind, în acest sens, propunerile lui Louis Hjelmslev (schemă - uzaj) și G. Guillaume (limbă - discurs), propuneri care nuanțează sau redimensionează platforma teoretică instaurată de lingvistul genevez. F. de Saussure a realizat, prin urmare, pentru prima dată, distincția clară dintre limbă și vorbire, deși ele sînt definite uneori prin opoziție, printr-o raportare una la alta, cu intenția de a stabili
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus, C. Datema și P. Allen, au respins însă această ipoteză și nu au acceptat decât alte trei omilii atribuite în manuscrise lui Ioan Hrisostomul: 12. Pentru nașterea lui Hristos; 13. Pentru Rusalii; 14. Pentru Schimbarea la față. Ultimii editori redimensionează și opinia cercetătorilor dinainte potrivit căreia Leontie e în mare măsură un plagiator; ei sunt de părere că raporturile de dependență față de omilii pseudohrisostomice ce fuseseră semnalate în cazuri precise (omiliile 1 și 8) merg mai degrabă în sens invers
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
psihică), a formulelor estetice (abandonarea formulelor tradiționale de narare). Teoriile lui E. Lovinescu aveau la bază trei elemente: ideea de saeculum, a lui Tacitus, conceptul de interdependență și teoria imitației a sociologului francez Gabriel Tarde (Valentina Marin Curticeanu). Analizând și redimensionând unele judecăți critice consacrate, referitoare la Vlahuță, Brătescu-Voinești, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, a stârnit animozități. Interesul său se deplasa spre o poezie abstractizată, intelectualizată (I. Barbu, Camil Petrescu), o proză de inspirație citadină și analiză psihologică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
într-un proces care comportă profunde transformări economice, socio-culturale și politice, proces pe care, de mai bine de două decenii încoace, gândirea socio-politică îl plasează în "postmodernitate". În condițiile în care, într-o astfel de lume, categoriile gândirii înseși sunt redimensionate, și conceptele cu care operez pe parcursul acestei cercetări intră în sfera unei "nesiguranțe ontologice". Propunându-și să evalueze în ce măsură este posibilă o recuperare postmodernă a ideologiei, capitolul final al cărții pleacă de la scenariile pesimiste care au vizat nu doar conceptul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și care ar trebui, cred, menținută"378. Ceea ce urmărește teoreticianul american este, pe de o parte, să sublinieze relația pe care ideologia o întreține cu fenomenul dominației, prin intermediul formelor simbolice pe care le vehiculează și, pe de altă parte, să redimensioneze conceptul, astfel încât acesta să poată fi angajat într-o critică a dominației. În acest sens, punctul de plecare este dat de analiza oferită ideologiei, din perspectiva științei politice, de către Martin Seliger, care a diferențiat între o "concepție restrictivă" asupra ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
redistribuire a producției și tehnologiei, un set de blocuri politice regionale, cu bugete uniforme și reguli ale bunăstării, și o autonomie culturală în cadrul statelor-națiune și al regiunilor"465. În fața unei asemenea imagini, filosofia și teoria socio-politică înseși trebuie să-și redimensioneze tipurile de cunoaștere, astfel încât să ia în calcul contingența evenimentelor (care, fie ele tehnologice sau politice, pot reorienta cursul istoriei în direcții total neașteptate), structurile instituționale (cu rolul de a stabili, în timp, seturi de relații între indivizi și sistemul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]