1,248 matches
-
Întocmai ca firele invizibile care mențin funcționarea tuturor sistemelor energetice sub forma unuia singur, Împletitura celtică Își creează rețele care trec prin corp și Îl Înconjoara În modele spiralate sub forma numărului opt. Este un sistem viu care Împletește mereu reducții și care se extinde și se contractă tot timpul. Arcul spiral al AND-ului este un model al microcosmosului. Emisfera stîngă controlează partea dreaptă a corpului și cea dreaptă controlează partea stîngă iar acest lucru este un model cunoscut. Aceste
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi câteva idei, pe care le-am juxtapus și vi le-am prezentat În stadiul acesta mai degrabă de șantier, În ideea că ele pot reprezenta un punct de plecare Într-o dezbatere, fără să am deloc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceva autentic, real, anterior existent. Aici Îl aprob pe Horea: ceea ce apără el este fenomenologia transcendentală la originile ei, adică la Husserl, neîntinată și necomentată de Derrida și de alți oameni. Fiindcă Husserl Își Începe fenomenologia spunând: procedura fundamentală e reducția transcendentală, care ne aduce În fața unei experiențe a lui „ca și cum”. Punem Între paranteze nu realitatea lumii, ci Întrebarea Însăși dacă lumea este reală sau ficțională. Nu ne interesează acest lucru, asumăm experiența fără să ne punem problema dacă „s-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creat/imaginat, până la momentul respectiv, În mediul limbajului. Poeticitatea și ficționalul nu mai reprezintă, astfel, abateri de la caracterul cotidian, comunicativ sau acțional, al limbajului; din contra, ele reprezintă plenitudinea funcțională a acestuia, În raport cu care orice utilizare apofantică sau practică reprezintă reducții (e drept, Întemeiate, cel mai adesea, de cea de-a doua trăsătură originară a limbajului uman, pe lângă creativitate - și anume de alteritate). Esența limbajului este așadar desfășurarea sa În actul individual de vorbire/gândire; este, dacă vrem, acea survenire irepetabilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privim dinspre artist/poet) și sursă (privind dinspre receptor) a imaginației productive, este, În ciuda (de)plinătății sale ca act liber, depășită. E vorba despre o depășire paradoxală, una pe care am fi Înclinați mai degrabă să o considerăm, teoretic, o reducție, o Înfrânare voită a creativității. Ea apare În limbaj, unde interlocutorul nu mai trebuie să fie vorbitor „Într-un oarecare sens” (cum se Întâmpla, să zicem, cu receptorul poeziei, obligatoriu poet la momentul lecturii, dar care nu avea a răspunde
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale ființelor, eul liric ar vrea să se convingă că semnele au o existență palpabilă și că lumea poate dobândi un sens. În aceste condiții, poezia încetează să mai fie un vehicul al cunoașterii sau al transcenderii, fără ca o asemenea reducție să diminueze întrucâtva importanța scrisului: „scriu ca să mă aflu în treabă, dar treaba mea este mare și pute a moarte din prima zi de viață” (Fuga postmodernă XXIV). Scrisul nu generează ființa, dar întârzie înaintarea neființei, e cea mai eficace
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
celor în versuri, cărora le lipsește uneori rima, demetaforizarea, dispariția unor părți ale formulelor și înlocuirea lor cu altele, un proces de „întrepătrundere a elementelor diferitelor tipuri de formule”, paliditatea inovației, prezența „precizărilor-paranteză”, care trimit la aspecte reale de viață, reducția numărului de formule. Se reliefează, pe baza examenului comparativ, că și în acest domeniu al formalizării, al stereotipizării expresiei, mai puțin propice ieșirii din tipare, basmul românesc și-a creat și a conservat - ca și în fondul de motive - elemente
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată prin detașare, expropriere, disecție și reducție, noua știință este caracterizată de angajare, realimentare, integrare și holism. Vechea știință privea natura ca pe o colecție de obiecte, noua știință o privește ca pe un ansamblu de relații. Vechea știința era angajată să facă natura productivă, cea nouă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de reliefat în urma cercetării câmpului epistemologic al acestor definiri - posedă potențialități mult mai complexe în plan practic. Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau poate fi influențată major de un fenomen - aparent opus -, acela de devianță în interiorul grupului etc. Astfel, cercetările lui Schachter au constat în a-i cere unui membru al grupului să mențină în discuții o poziție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultând din consolidarea prin exercițiu și învățare a anumitor operații.”. Radu, I., (1991), citat de Lozincă, I. și Marcu, V. (2005) definesc deprinderile sub trei aspecte, astfel: 1. Sub aspect procesual, deprinderile sunt: „acțiuni automatizate ce comportă o simplificare, o reducție treptată a proceselor psihice implicate în componența lor”; 2. Sub aspect funcțional: „deprinderile se limitează de regulă la o acțiune sau operație, la un algoritm”; 3. Sub aspect formativ: „în cazul deprinderilor se constată o scădere treptată, o epuizare a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de a gândi și de a acționa, În conformitate cu voința liderului, devenind În final grupuri manipulate de acesta. Cele de mai sus reprezintă efectele, În timp, ale mitologizării persoanei umane. Opusul mitologizării persoanei Îl reprezintă banalizarea individului. Acesta este actul de reducție valorică și formală care tinde să uniformizeze indivizii, dizolvând personalitățile individuale Într-o masă colectivă amorfă, lipsită de identitate. Acestea sunt ideile egalitare, care conferă maselor, prin ștergerea diferențelor personale dintre indivizi, falsa impresie a „ridicării” și a recunoașterii demnității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la confruntarea acestor depozite primare cu straturile culturii moderne. T. propune o estetică din unghi categorial, în care opera este expresia unei spiritualități. Situându-se pe o poziție oarecum polemică față de analizele curente de istorie literară, T. adoptă așa-numita „reducție eidetică”, pentru care are nevoie de un multiplu demers exegetic: psihologic, tematic, filosofic și, nu în ultimul rând, hermeneutic. Cele mai importante studii sunt dedicate predilect, începând cu Eminescu, literaturii române clasice: Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Vasile Pârvan
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
derivat din caracterul fatalmente fictiv a ceea ce se numește „realitate”. În orice caz, amfibologia generalizată se plătește, în cazul lui Ț., prin anumite situații și psihologii neverosimile, prin carențe în planul motivațiilor și al economiei narative, ca și printr-o reducție voluntară a impactului politic al romanelor. Însă tot ea reprezintă un câștig indubitabil sub raport literar: dramatizând funcționarea mecanismelor ideologice indiferent de aria lor de aplicație, ambiguitatea împiedică romanele să devină un simplu pamflet politic, permițându-le, grație reflecției asupra
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide. Un pas important
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este impresia singulară pe care o receptăm din partea unui bolnav sau, mai exact spus, este simptomul clinic observat la bolnavul respectiv. Din acestea se va construi „structura alfabetică a bolii”. 2) Privirea clinică, sau observația, exercită asupra ființei bolnave o reducție nominalistă. Prin intermediul acesteia se extrage din câmpul observației clinice ceea ce este bolnav, alterat din punct de vedere patologic, în raport cu stările fiziologice ale normalului. Rezultatul va fi prezentat prin tabloul clinic care este expresia bolii și reprezintă o „configurație”, rezultat al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologie, „semnele clinice” sunt polisemice deși ariile lor semantice, așa cum s-a văzut mai sus, nu sunt disjuncte, iar înlănțuirea lor în contextul „discursului narativ” al bolnavului tinde să construiască o „monosemie” din care, în final, va rezulta diagnosticul clinic. Reducția polisemiei semnelor clinice reprezintă momentul final al gândirii clinice, respectiv „diagnosticul”. Diagnosticul psihiatric va concentra în „enunțul” său o suită de ansambluri semiotice, reprezentate prin semne, sindroame etc. Semiologia diacronică pune problema temporalității în psihopatologie. Această temporalitate se poate prezenta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin cuvânt a acestuia. Întrucât orice conștiință este „o conștiință despre ceva” ( G. Lanteri-Laura) limbajul în psihologie și psihopatologie va reflecta „conștiința formelor psihice” normale sau patologice. Pentru E. Husserl, limbajul psihologiei și implicit cel al psihopatologiei, rezultă dintr-o „reducție eidetică”, care constă din posibilitatea descrierii stărilor sufletești a experiențelor conștiinței prin cuvinte. Limbajul, termenii psihologiei și ai psihopatologiei exprimă „separația” dintre „actele psihice” și „conștiința care le reflectă” situându-se între acestea ca o „legătură logică”. Limbajul apare o dată cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cunoașterii bolii acestuia. Esența acestui contact are o semnificație logică. Orice examen medical este o succesiune de momente și de operații logice care constituie gândirea medicală sau raționamentul clinic, conducând către diagnostic. Acesta reprezintă un tip de raționament prin „reducție fenomenologică”, așa cum se va vedea în continuare. Examenul clinico-psihiatric presupune, așa cum am arătat mai sus, mai multe etape; și anume: 1) Bolnavul își expune suferința, resimțită de el ca boală, sub forma unor manifestări pe care le enumeră și care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medic simptomele sau semnele clinice care exprimă suferința. 2) Etapa de analiză, sinteză și clasificare a simptomelor într-o ordine logică în conformitate cu gravitatea, primaritatea sau secundaritatea lor, ierarhia apariției, evoluției clinice etc. 3) Psihiatrul operează, în final, un act de „reducție fenomenologică” punând între paranteze datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordine logică în conformitate cu gravitatea, primaritatea sau secundaritatea lor, ierarhia apariției, evoluției clinice etc. 3) Psihiatrul operează, în final, un act de „reducție fenomenologică” punând între paranteze datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic ce rezultă din aceste grupaje simptomatologice. Reconstituirea anamnezei este o parte esențială a examenului psihiatric și ea constă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formă de acuze-simptome (1, 2, 3, 4, 5), iar medicul culege, confruntă și identifică simptomele clinice cu criteriile de diagnostic. În final medicul, va „pune între paranteze” simptomele și criteriile culese. Din această „punere între paranteze”, care este actul de reducție fenomenologică, rezultă diagnosticul clinic, respectiv „cunoașterea clinico-medicală” a cazului respectiv. Diagnosticul va denumi suferința ca boală. Fig. p. ms. 109 Simptome BOLNAV BOALA DIAGNOSTICUL (reducție fenomenologică) Criterii MEDIC 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Interpretarea hermeneutică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între paranteze” simptomele și criteriile culese. Din această „punere între paranteze”, care este actul de reducție fenomenologică, rezultă diagnosticul clinic, respectiv „cunoașterea clinico-medicală” a cazului respectiv. Diagnosticul va denumi suferința ca boală. Fig. p. ms. 109 Simptome BOLNAV BOALA DIAGNOSTICUL (reducție fenomenologică) Criterii MEDIC 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Interpretarea hermeneutică a fenomenelor psihice morbide Diagnosticul clinic este un model de raționament medical de factură fenomenologică ce convertește suferințele bolnavului în boală. El este baza modelului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noi. În această privință P. Sivadon le menționează pe următoarele: a) Regresiunea Orice atingere a integrității persoanei antrenează o reacție de protecție de tip regresiv din partea acesteia. Această stare de regresiune se traduce prin atitudini infantile care au următoarele caracteristici: reducția temporo-spațială, egocentrismul și starea de dependență. b)Transferul și contra-transferul Transferul este urmarea regresiunii și el se stabilește în cadrul relației „medic-pacient”. Transferul poate fi de două feluri: 1) transfer pozitiv când atitudinile și sentimentele bolnavului sunt transferate asupra medicului curant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]