265 matches
-
privite ca lipsite de conținut empiric (analitice). 2.2.1. Respingerea dogmelor În "Two dogmas of empiricism", Quine își stabilește ca sarcină respingerea a ceea ce el consideră a fi două dogme acceptate de pozitiviști: distincția analitic / sintetic (dogma 1) și reducționismul (dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se folosește de trei argumente: argumentul circularității, argumentul care pleacă de la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fost încă trasată o graniță între enunțurile analitice și cele sintetice. Că există o astfel de distincție care trebuie trasată este o dogmă neempirică a empiriștilor, o credință metafizică." (Quine 1964: 358) O altă dogmă împotriva căreia argumentează Quine este reducționismul. Conform acesteia, "fiecare enunț poate fi confirmat sau infirmat, luat separat de celelalte" (ibidem, p. 361). Problema cu această poziție e că nu poate rezista fără o teorie a confirmării, iar găsirea unei astfel de teorii s-a dovedit a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că, dacă evidența empirică se răsfrânge asupra întregului sistem și nu doar asupra unui enunț din cadrul acestuia, la fel se întâmplă și cu conținutul empiric sau cu înțelesul. În "Two dogmas of empiricism", Quine introduce holismul doar ca alternativă la reducționism, fără, însă, a oferi vreun argument pentru acesta 70, în afara plauzibilei povești de la începutul secțiunii 6 "Empiricism without the dogmas". În alte părți, Quine oferă, însă, două argumente pentru această poziție 71: argumentul învățării limbajului și argumentul practicii științifice. În
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Ajungem astfel la o etică dezantropomorfizată, necentrată pe om. De aceea, consider că prejudecata asocierii ecologismului cu stânga politică, adică cu social-democrația și socialismul trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei. Cred că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
70, pe care a abandonat-o în favoarea explorării "deșertului realității" din America și din alte zone marcate de dispariția sensului, a individului, a istoriei, a politicii și, în final, a realității. Este nevoie de o teorie socială mai largă, opusă reducționismului imaginarului semiologic, o teorie care să folosească mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast, Baudrillard a recurs la un reducționism semiologic unidimensional pentru a valida fetișismul care reduce complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în general, semnifică pentru el sfîrșitul lumii și domnia lipsei de sens și a vidului. Deșert acum și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este chiar conduita firească a cetățenilor într-un regim în care șeful gospodărește aulic cetatea. Simpli oportuniști, "literatorii" pătrund de voie de nevoie în "sfînta familie" neocomunistă al cărei "apolitism" duce țara într-o fundătură istorică. "Autonomia esteticului" e un reducționism dedus din "apolitismul" angajat. Eugen Simion, care o proclamă ca pe o blagosloveștenie cînd alături de Adrian Păunescu, cînd de Paul Everac confirmă faptul că ideologia se alimentează nu atît din ceea ce face, cît din ceea ce spune. Felul în care Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
simbolică ce nu prea trebuie decupată în felii (în rituri, dogme, instituții...), ci percepută global, „ca o activitate culturală totală ce se exprimă în diverse limbi”. religia are ritmul ei specific, propriile legi și mecanisme funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea era produsul unei analize considerate deficitare și, în plus, cuprindea elemente prescriptive la nivel de unitate. Construcția teoretică alunecă astfel înspre reducționism eroarea de a încerca să explice funcționarea sistemului internațional pornind de la atributele unităților. Despărțirea lui Waltz de vechea gândire realistă se datorează în primul rând caracterului structural al teoriei sale. O altă temă de separație este înțelegerea de către neorealism a
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
are la bază, evident, opțiunea acestuia din urmă pentru a treia imagine, anarhia internațională realismul 1. Trebuie menționat faptul că, în alte tipologii, create pe baza altor criterii, Mearsheimer este inclus în categoria realiștilor neoclasici. Totodată, critica lui Waltz la adresa reducționismului lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Școala lui Fr. Le Play (1806-1882). Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile” în lumina cărora au fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de Le Play, care se centra pe studiul bugetelor de încasări și cheltuieli ale familiilor de lucrători. În al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene, dar neîncorporându-le în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu am găsit nici o armonie între cele două moduri de discurs. Limbajul filosofic nu pare „traductibil” în cel conexionist. În orice caz, Thorndike nu a reușit acest lucru. Este probabil cea mai bună dovadă a îngustimii ideatice a doctrinei conexioniste. Reducționismul „naturalist” încercat de Thorndike, deși nereușit, a putut totuși fundamenta o anumită practică rigidă ce a intrat în consonanță cu „obiectivismul” și „pozitivismul” - direcții epistemologice care au dominat cercetarea educațională în secolul XX. Este oarecum iritant - în sensul conexionismului - că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
opozanților săi. În lumina evidențierii relației dintre forțele emoționale inconștiente și organizarea conștientă a comportamentului, el se referea la această școală de gândire ca la psihologia „psihodinamică” sau „de adâncime”. Dar teoria umanistă maslowiană, după cum se poate constata, era superioară reducționismelor de tip freudian. 8.10. Teoria psihologică a valorilortc "8.10. Teoria psihologică a valorilor" Expunem aici, fidel, ideile exprimate de Maslow în ultima parte a vieții sale. „Noua filosofie” încearcă să fie o filosofie a înțelegerii omului (a comprehensive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
limbi naționale existente într-un teritoriu relativ mic. Ajunși cu analiza evoluției societății medievale în acest punct, din textul inițial am renunțat la câteva zeci de pagini în care erau expuse o serie de probleme precum: Evoluția noțiunii de Renaștere; Reducționismul scolastic medieval; Primele școli ale Evului Mediu în Europa (anii 400-800); Filonul european al primei Renașteri (Renașterea Carolingiană, anii 742-814); Renașterea, un proces desfășurat în valuri succesive (sec. IX-XIV); Dante Alighieri (1265-1321), heraldul Renașterii. Sper ca acest material deja scris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
teoriei marxiste clasice asupra ideologiei este că aceasta a încercat să reducă orice relație dintre cunoaștere și putere la o relație dintre puterea de clasă și interesele de clasă. Foucault nu a negat existența claselor, ci s-a opus acestui reducționism de clasă din teoria marxistă asupra ideologiei. El nu credea că vreo formă de gândire poate pretinde un "adevăr" absolut în afara jocului discursului toate formele politice și sociale de gândire sunt astfel cuprinse în jocul cunoașterii și puterii. Există o
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
clasic, oricît de... „postdramatic” ar fi ea alcătuită, de textul deschis, in progress, al spectacolului de intervenție. Chiar critici de finețe ajung să se plîngă (și, într-un fel, în absența unui suport teoretic, au și ei dreptatea lor) de reducționismul dramaturgic al unora dintre producțiile independente cu implicare socială directă: „ ... în marea majoritate piesele acestea par să aibă cam tot atâta elaborare cât un buletin de știri. Cu care seamănă izbitor, cu diferența că sunt interpretate de actori profesioniști, deci
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
Termenul de reducționism științific a fost folosit pentru a descrie diferite idei reducționiste despre știință care au apărut în filozofia științei. O versiune este aceea conform căreia întregul Univers poate fi explicat științific; că nu există lucruri care prin natura lor să nu
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
filozofia științei. O versiune este aceea conform căreia întregul Univers poate fi explicat științific; că nu există lucruri care prin natura lor să nu poată fi explicate. Uneori este folosit pentru a descrie știința (în special fizica) ca bază pentru reducționismul ontologic—ideea conform căreia tot ce există poate fi explicat ca interacțiunile unui număr mic de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința modernă în schimbul unor abordări naturaliste bazate pe dovezi empirice. Un atac la adresa acestei forme de reducționism, popular în rândul fizicienilor care se ocupă cu starea solidă, afirmă că este incorect ca legile care guvernează componentele structurilor să fie mai fundamentale decât legile care guvernează structurile. De exemplu, s-a afirmat că un ambuteiaj conține un tipar
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
și interacțiuni care nu sunt reductibile la comportamentul unui atom individual din cadrul acelui metal, și s-a afirmat că legile care descriu acest comportament colectiv nu sunt mai puțin fundamentale decât legile care descriu atomii înșiși. Un alt atac împotriva reducționismului provine de la adepții principiului antropic. Unii sunt convinși că legile fizicii pot fi determinate în mod întâmplător și explică faptul că noi observăm anumite legi fizice afirmând că doar un mic subset de legi permite ca observatorii să rămână conștienți
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
doar un mic subset de legi permite ca observatorii să rămână conștienți. Văzută prin această prismă, conștiința nu se bazează pe legile fizicii, ci mai degrabă legile observate ale fizicii există din cauza conștiinței. Daniel Dennett apără acest tip primar de reducționism, pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
pe legile fizicii, ci mai degrabă legile observate ale fizicii există din cauza conștiinței. Daniel Dennett apără acest tip primar de reducționism, pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor. Reducționismul lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor. Reducționismul lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă ar exista, nu este întotdeauna cea mai bună cale de a înțelege sau explica acel fenomen. Richard Dawkins descrie alternativa ca
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă ar exista, nu este întotdeauna cea mai bună cale de a înțelege sau explica acel fenomen. Richard Dawkins descrie alternativa ca reducționism "ierarhic": organismele pot fi descrise în termeni de ADN, ADN-ul în termeni de atomi, atomii în termeni de particule subatomice; dar nu e nevoie să explicăm comportamentul animalelor prin intermediul particulelor subatomice dacă putem oferi explicații și prognoze adecvate la
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
de particule subatomice; dar nu e nevoie să explicăm comportamentul animalelor prin intermediul particulelor subatomice dacă putem oferi explicații și prognoze adecvate la nivele superioare. Dennett și Steven Pinker au arătat că prea mulți oameni care se opun științei utilizează termenii "reducționism" și "reducționist" nu pentru a face afirmații coerente privitoare la știință, ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]