675 matches
-
și autentice, ca să amintim doar cîteva dintre interogațiile cercetătorilor, ale căror răspunsuri însă fie se lasă așteptate, fie au rămas la stadiul unor propuneri mai mult sau mai puțin întemeiate. Neîndoielnic că, pragmatic vorbind, asemenea întâlniri amenințate nu o dată de redundanță și festivism își propun, declarativ, schimbări radicale asupra percepției operei, însă aproape tot de atâtea ori efectele nu sunt nicidecum seismice, atâta vreme cât un feedback substanțial întârzie să apară. Din acest unghi, încercarea noastră poate fi privită ca o pledoarie deschisă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
această competiție a discursurilor: mai întâi, când are loc întâlnirea "în plen", personajele manevrate cu tactică regizorală de polemist, dezvoltă un discurs vid de conținut, axat pe recuzita de ansamblu a oricărui "limbaj de lemn", adică pe clișee, truisme și redundanțe inutile: "Ne-a învrednicit Dumnezeu să ne mai întâlnim în capitală. Grele sunt căile Domnului și trebile eparhiei apasă greu pe slabii noștri umeri. Suntem cel puțin fericiți că morala e păzită cu sfințenie în de Dumnezeu ocrotita noastră țară
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sedus pe mulți. Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului, pot fi semnalate la unii dintre contemporani, nu lipsiți de har. Nu o dată, totuși, valurile de enumerări insignifiante cad în gol; redundanța, ticurile, manierismul proliferează. Cu Epica magna, Nichita făcea un pas îndărăt. Intervenise oboseala. Frapează autopastișarea, un anumit funambulism, o vizibilă diluție! În Laus Ptolemaei, trecerea de la concepte la poezie eșuează în prozaic și retorisme. În Necuvintele, câteva solilocvii pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acest Ioan Alexandru depresiv ("Poate și acuma-s în pământ") linia sobră a lui Blaga. Expresia nu validează totdeauna ideea. Prozaisme, supărătoare prin insistență, produc denivelări; deliricizat, discursul cedează pasul retoricii conceptuale, demonstrative; utilizarea lesnicioasă a versului liber favorizează adesea redundanța, totuși poetul cu certe disponibilități e o figură de prim-plan. După Infernul discutabil, o altă apariție relevantă, Vămile pustiei (1969), consolida poziția problematizantului încordat, opunând acum infernalului spectrul transcendenței. Pustia (cu derivatele ei) devenea o contra-temă; un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
doi, talpa stângă". Termeni din cele mai diverse domenii, referiri la mitologie, istorie și religii, la arte și mașini, toponime românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și Tzvetan Todorov / Ori, ca să le luăm la hazard, / Volume de Girard
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au descoperit puterea neobișnuitului - a celor precum Blue Martini, Loudcloud și Yahoo!. Federal Express și-a dat seama de această putere când au conceput sloganul „Când sigur precis trebuie să fie acolo mâine dimineață”. Nu se mai auzise de o redundanță precum „sigur precis” într-un slogan, care, prin definiție, este succint. Acest element neobișnuit a făcut ca sintagma să se impună, iar serviciul să se dezvolte. Fondatorii companiei Toys „R” Us1 au devenit conștienți de acest impact atunci când au ales
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
nedorită „ștanță” de grup, din masa lor nu s-au putut elibera prea multe individualități. Excepții fericite au fost Ion Minulescu, N. Davidescu, Tudor Vianu, George Bacovia, Ion Pillat, însă fiecare a publicat puțin, urmându-și drumul propriu în afara revistei. Redundanța motivelor și a simbolurilor l-a făcut pe Dumitru Micu să sublinieze că poeții de aici se vor diferenția în funcție de rolul conferit decorului: „cadru” al emoției sau „însuși modul stării sufletești, al atmosferei interioare”. Când trăirea e sinceră, pentru simboliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
inovează, atunci greșește sau vrea să înșele. Atât la greci cât și la creștinii din Evul Mediu ideea de creație este un pistol cu un singur foc. Nu există imaginație creatoare înainte de Dumnezeu. Aceasta nu are de ales decât între redundanță, ca transpunere în imagine a originii, și rătăcire ("dăscăliță de eroare și falsitate"), dacă se îndepărtează de origine. Poate doar să ilustreze, ca mai târziu la Toma din Aquino, Ființa sau Rațiunea, adică ordinea naturală a lucrurilor. De unde primatul cunoașterii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
way it is". Cum ar putea să fie altfel? Dacă trebuie să accentuăm: nu limbajul este fascist, ci vizualul. El îndreaptă obiectivul spre cei care au cea mai mare vizibilitate, confirmând astfel puterea celor care o au deja, dar această redundanță evacuează supapele posibilităților și distanțarea simbolică de lege. Prezentului pur nu i se replică, iar la televizor totul este întotdeauna prezent, imediat, evident irefutabil. Ca să reapară, clipa trecută trebuie să dea impresia că nu a trecut, să se afișeze în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au lexeme identificabile) și arbitrară (omonimia nu se verifică prin raportare la referent: "M. Leroy n'est jamais roi") celei literare, Baudelle observă că ficțiunea supune numele proprii unui dublu proces de semantizare și motivare care instaurează o relație de redundanță între semnificații numelui și semnificații textuali ai personajului care-i poartă, dar și că, în fapt, cratilismul romanului este un aspect particular al legii generale a motivării din literatură; motivarea onomastică îndeplinește aceleași funcții ca și motivarea generală a povestirii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înțelegerea propriei necesități, o metamorfoză de fruct ce se desprinde oportun de ramură de prea copt ce e. Abia adormind alături de fiară, sforăind cu nepăsare în urechea ei, eroul ar fi sprijinit-o eficace să-și înțeleagă pe deplin, inexorabil, redundanța și banalitatea la care au redus-o învingerea fricii de frică de către el. La trezire, monstruozitatea Minotaurului ar fi pălit instantaneu dinaintea mult mai monstruoasei nepăsări eroice față de moarte, afirmate cum nu se poate mai vehement de gestul alunecării în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vedere al complexității interacțiunilor cu colectivitățile umane. Vulnerabilitatea societății umane este și ea foarte mare. Societatea reprezentată ca sistem are În noduri oamenii care sunt extrem de nefiabili. Sistemele din Internet și societatea umană au multe asemănări și anume multă redundanță, comunicare, vulnerabilitate a informației stocate În creștere În timp. Globalizarea intensifică forța atacurilor și asupra societății, la fel cum În mod pregnant se manifestă și În Internet. Este un fenomen necontestat că vulnerabilitatea sistemelor În contextul Internet este mare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de vedere al complexității interacțiunilor cu colectivitățile umane. Vulnerabilitatea societății umane este și ea foarte mare. Societatea reprezentată ca sistem are În noduri oamenii care sunt extrem de nefiabili. Sistemele din Internet și societatea umană au multe asemănări și anume multă redundanță, comunicare, vulnerabilitate a informației stocate În creștere În timp. Globalizarea intensifică forța atacurilor și asupra societății, la fel cum În mod pregnant se manifestă și În Internet. Este un fenomen necontestat că vulnerabilitatea sistemelor În contextul Internet este mare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acesta rămâne mereu cu un pas înaintea lui. O atare situație se întâlnește în toate cărțile lui S., care configurează un univers epic atât de omogen, încât unii comentatori au vorbit de „impresia de autopastișare” (Radu G. Țeposu). Senzația de redundanță e însă considerabil atenuată de diversitatea tehnică a prozelor și de firescul situațiilor. Astfel, romanul Carapacea urmărește o poveste de dragoste petrecută pe fundalul perioadei comuniste. Uzând de prerogativele confesiunii, personajul-narator visează o pliere perfectă a transcrierii pe trăire. Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
culturii. Delegată Direcției Presei, monitorizarea culturii rămâne În fapt sub jurisdicția politică a Partidului (și implicit a Securității), care decide totul, de la aprobările de plecare În străinătate la angajările de personal și autorizațiile de publicare. Din acest punct de vedere, redundanța prohibitivă este una aparentă: lecturile efectuate În paralel la comitetele de cultură locale și la cele de partid, precum și la CCES35 (Direcția Publicații sau Direcția Literar-Editorială) au rolul de a se verifica reciproc și de a menține o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații, ducând la risipă de timp și energie. 11. 6. Instrumentele comunicării Fără a aprofunda problematica instrumentelor comunicării organizaționale, în partea finală a acestui capitol vom prezenta unele aspecte legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele de comunicare Grad de centralizare Mediu social Bariere comunicaționale Informație Resursă Sistem informațional Distorsiune Filtraj Redundanța Instrumente de comunicare Abilitate Competență Deprinderi Dezvoltare Experiență anterioară Individualizarea instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul diversității Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de-a face aici mai mult decât cu un management al cunoașterii propriu-zis: cu un management al condițiilor creării colaborative de cunoaștere și al Împărtășirii ei. O integrare În creștere a comunităților de cunoaștere cu baze de date tehnice reduce redundanța Întrebărilor și răspunsurilor și mobilizează cunoașterea necesară la momentul potrivit, evitând angajarea unor căutări deja efectuate. Realcom așteaptă mult de la noile platforme de comunicare ce facilitează interacțiunile și le multiplică frecvența, condensându-le totodată conținuturile. Această creștere În capacitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ale RS merită semnalate: formalismul spontan, cauzalitatea mixtă și primatul concluziei. Prima trimite la clișeuri, stereotipuri și idei preconcepute, care reprezintă un rezervor în care orice subiect își găsește, mai mult sau mai puțin spontan, inspirația atunci cînd vorbește. Repetiția, redundanța, formulele convenționale, asocierile pe baza unor indicii conforme scopurilor comunicării, referințele comune, subînțelesurile formează o "infracomunicare" în care gîndirea și cuvîntul se întîlnesc, fără finalitatea de a se corecta prin încercare și eroare, ci mai degrabă în intenția de a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
despre acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor pe care i le atribuie. Acest lucru explică aproximările din discursul său (dualism cauzal, redundanță, stereotipie) pe această temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii va fi mult mai precis. Mergînd mai în esență, odată cu diversificarea culturilor și a informațiilor (științe, tehnici, religii, ideologii, arte, conținuturi heterogene din mijloacele media) și prin divizarea și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aspecte formative ale procesului de învățământ. Relația testului cu alte teste. Fiecare test are o identitate a lui, dar care trebuie să fie convergentă cu determinările purtate de alte teste. În nici un caz nu e nimerit să existe suprapuneri sau redundanțe în ceea ce privește informațiile pe care le evidențiază. Ele trebuie să releve cât mai multe elemente care țin de personalitatea celui evaluat, vizat ca un tot unitar de conduite și performanțe. Stabilirea valorilor etalon. Testele de cunoștințe, fiind teste de randament, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia cu indicativul: „Cobori în jos, luceafăr blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana a III-a a indicativului prezent, la verbe de tipul I de flexiune: cântă (prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relații sintactice de determinare) sau categorial-morfologică (în interiorul paradigmei determinării). Între determinarea lexicală și cea categorială raportul e de incompatibilitate; substantivele proprii nu se înscriu în paradigma determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e băiat ci fată; bătrân - tânăr ® Nu e bătrân ci e tânăr; cinstită - necinstită Nu e cinstită ci necinstită. Faptul acesta face ca enunțurile conținând o relație de coordonare opozitivă în care sunt înscriși termeni antonimi să se caracterizeze prin redundanță: Nu e băiat (ci fată). Relația sintactică opozitivă este semantic necesară numai dacă termenii implicați, chiar antonimi din punct de vedere lingvistic, nu sunt și contradictorii sub aspect logic, ci doar contrarii: Nu este tânăr ci bătrân; termenul al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbii ebraice, cât și problema paralelismului în poezie. Herder vede în cultura ebraică o limbă imperfectă, cu multiple expresii concurente ("supraabundența de nume pentru obiectele materiale e foarte vizibilă în limba ebraică"47), care reușește să își transfere în poezie redundanțele sub forma unor repetiții specifice. Arhitectura serială a limbajului produce - prin paralelism - poezie. Dacă descoperirea lui Lowth l-a incitat pe Herder, a fost pentru că a oferit o ilustrare a modalității spontane prin care o anume dimensiune a limbii se
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]