1,560 matches
-
locul care a produs-o, că ea nu acceptă decât perspectiva prezenteistă (cum zice David Perkins, dezvoltând o idee a lui Nietzsche), sau poate proiecția istoriei literare ca teren al reprimării (al selecției deci), care este reexaminată uneori în cazul reeditărilor, sau ca gen hibrid, propuse de Ralph Cohen, respectiv de L.Buell într-o culegere editată de J.N.Cox și Larry Reynolds în 1993: lucruri pe care nimeni la noi nu le-a găsit interesante pentru a încropi măcar un
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
au reușit să-l obțină pe cale normală. Un nepot septuagenar al Agathei și cei trei fii ai săi și-au dat seama că nu pot trăi (in)decent cu patru milioane de lire sterline pe an, cât le revenea din reeditări, filme, adaptări pentru televiziune sau din piesa Cursa de șoareci, care se joacă la Londra fără întrerupere de șaizeci de ani (ah, Ionesco!), așa că iată-i negociind un contract cu casa de editură căreia îi reveneau 64% din drepturi (socoteala
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
Bucureștii de altădată, a apărut la Editura ziarului Universul, în patru volume, în 1927, 1928, 1930 și 1932, după ce se tipărise în foiletoane, în presa vremii. Pe la sfârșitul anilor ‘80, Tiberiu și Aristița Avramescu (dispărută între timp) au început o reeditare critică, prin confruntări cu colecțiile de ziare vechi și cu alte documente sau lucrări memorialistice. Ediția a apărut, în ‘87 și în ‘93 la Editura Eminescu, iar ultimul volum în 2000, la Albatros. În condiții, cel puțin pentru prima ei
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
de autor. Semn de conservatorism al conștiinței literare românești - care ezită a accepta critica drept un gen literar deplin - sau de prudență a editorilor - în ciuda succesului de piață al unor cărți de critică și eseistică. În lipsa unui demers coerent de reeditare a operelor marilor noștri critici din deceniile anterioare, suntem obligați să ne mulțumim cu inițiativele aleatorii, care ne aduc câteodată în fața ochilor texte nu numai valoroase, ci și actuale. Una dintre cele mai interesante reeditări (nerevăzută, dar adăugită, cum cu
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
În lipsa unui demers coerent de reeditare a operelor marilor noștri critici din deceniile anterioare, suntem obligați să ne mulțumim cu inițiativele aleatorii, care ne aduc câteodată în fața ochilor texte nu numai valoroase, ci și actuale. Una dintre cele mai interesante reeditări (nerevăzută, dar adăugită, cum cu finețe precizează autorul) este cea a volumului lui Mircea Martin din 1977, intitulat Identificări. O ediție restitutivă, căci conține o ipostază a criticului Mircea Martin de care azi se vorbește nedrept de puțin - cea de
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
cuvinte, făcând cuvenita diferență între cei care au „urlat cu lupii” și ceilalți, care și-au văzut cu onestitate de meserie, se cade să ne întoarcem la literatură și la texte. Căci aceasta este, până la urmă, miza de profunzime a reeditării Identificări-lor: de a verifica viabilitatea unor ipoteze critice, la câteva decenii de la momentul emiterii lor. Și, pe această cale, cum spuneam, de a readuce în atenție o fațetă a personalității lui Mircea Martin oarecum ignorată, în ultimul timp: cea de
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
au ratat pe primele. Cei care, ca Mircea Martin însuși (și nu puțini dintre colegii săi de generație), au știut să rămână demni ocupându-se în mod responsabil de literatură, au șansa de a trece cu brio examenul timpului, prin reeditări care nu au nevoie de revizuiri.
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
Simona Vasilache Acest survol al cărților repuse în drepturi și în discuția unei alte epoci s-ar fi putut chema, la fel de bine, Fețele orașului. Au apărut, în ultima vreme, cel puțin două reeditări consistente - începutul seriei memorialistice a lui Bacalbașa, Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014) și instantaneele din lumea scriitoricească bucureșteană ale lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
său nu este capul de serie al contestării poetului, ci al instrumentalizării politice a operei acestuia, pe care o vor practica, ulterior, atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă. Trebuie spus că, atunci când este realizată de istorici literari autentici, și reeditarea unei curiozități devine o ediție adevărată. Aceasta de față a realizat un tur de forță, căci Grama, fidel etimologismului ciparian, scria încă - la 10 ani de la mica reformă ortografică din 1881 - cu o ortografie și un lexic profund latinizante. Dacă
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
mea, tot ce mi-au imprimat atâția ani de mediu străin...” Mai interesează oare, pe cititorul de astăzi, aceste mărturisiri? Dacă ne uităm la cantitatea de volume memorialistice și documentare pe care le publică editurile, mai ales în ultimii ani, reeditări ale unor texte demult publicate (Panu, Iacob Negruzzi, Radu Rosetti) sau noutăți aflate la prima ediție (mai ales corespondență: a lui Dinu Pillat, a Ecaterinei Bălăcioiu- Lovinescu, a lui Eric Tappe), s-ar părea că ele interesează un public destul de
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
sau apartamente, din care doar în Paris sunt închiriate 90, păduri, lacuri, terenuri agricole și altele. Se pare că venerabilii membri ai Academiei Franceze au aflat cât de bogați sunt din cartea lui Garcia. Un dicționar al dadaismului Cu ocazia reeditării Dicționarului dadaismului al lui Georges Hugnet, Philippe Sollers scrie în „Le Nouvel Observateur” de la sfârșitul lui februarie o recenzie interesantă. Lucrurile principale despre dadaism se știu. Ceea ce reține atenția este o paralelă pe care autorul recenziei o face între „spectacolul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
Muguraș Constantinescu Socotită, la concurență cu Micul Prinț de Saint-Exupéry, după Biblie, drept a doua cea mai tradusă carte din lume, Kinder und Hausmärchen de frații Grimm face obiectul a numeroase reeditări, traduceri, adaptări, ilustrații, desene animate, benzi desenate, puneri în scenă, pe muzică, ecranizări, etc. Integrarea poveștilor lor în patrimoniul UNESCO, secțiunea „Memoria lumii”, este un argument convingător în același sens. Cele două sute de povești grimmiene, cît cuprinde așa-numita ediție
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
perioadă și ca rezultat al aceluiași ingenios GRRIM despre GRIMM a apărut la Presses Universitaires Blaise Pascal volumul Fortune des Contes de Grimm en France de Christiane Connan-Pintado și Catherine Tauveron, care explorează cu grație dar și cu rigoare numeroase reeditări, reformulări și rescrieri pe care poveștile celebrilor frați le-au prilejuit de două secole încoace. Iată în cîteva rînduri cum se văd „poveștile pentru copii și de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
o duc bine la noi, în ciuda unor vremelnice vrăji și că unul cîte unul cercurile care le ferecaseră în cuvinte întortocheate și poze sucite se sparg, unul cîte unul, deschizîndu-le drumul către noi pățanii, care pot fi minunate reformulări, rescrieri, reeditări, reconfigurări, retraduceri... ca „pe vremea cînd dorințele oamenilor se împlineau îndată ce și le puneau”, cum spune prima poveste din cartea fraților Grimm.
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
devoțiune filială, tipărește, selectiv, la pentru atunci, dar descurajator pentru zilele din 2010 - în Editura Tineretului, 303 pagini din volumul apărut în 1911. caseta tehnică a cărții citesc și recitesc la cap. Tiraj: 15.000 Acest volum va cunoaște o reeditare îmbunătățită - 391 + 80 ex. broșate și 8.000 + 45 legate + 4 colițe. Hârtie pagini, la Editura Albatros, în 1972. semivelină de 65g/m pătrat). Lângă cugetările originale - atingând cifra de 3000, În Prefața cărții, indicând și explicând natura Nicolae Iorga
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
infirmată de evidență). Dar a observa că, de citit, ei citesc cam la fel e, cred eu, necesar. Cum era citit Lucian Vasiliu în anii imediat următori debutului, ne putem face o idee citind dosarul de presă de la finalul acestei reeditări. Pe bună dreptate, colegii de contingent au văzut în el un autor foarte bun, gata să contribuie la stabilizarea unei direcții nord-estice a poeziei optzeciste (alături de Liviu Antonesei, de Nichita Danilov, de Adrian Alui Gheorghe sau de Aurel Dumitrașcu). Lucian
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
etapă, recenzenții i-au făcut un deserviciu major. Cum spuneam: foarte bună ideea republicării acestui debut. E un semn (deocamdată doar mecanic) de întoarcere la sine însuși. 1. Enumăr, într-o ordine aleatorie, câteva titluri care au cunoscut relativ recente reeditări, în speranța de a nu omite vreunul: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan), Ed. Humanitas; Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Vânt potrivit până la tare
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
de 1 Iunie la Castelul Bran, sunt invitați să participe la concursul desfășurat în perioada 27 - 31 mai la Radio Brașov. Premiile oferite constau în pachete ce conțin volumele ”Copila soarelui” și ” Copila cu ochi albaștri”, ediții bilingve (română / engleză), reeditări ale povestirilor scrise de Regina Maria. Acest proiect editorial reprezintă o invitație de a păși într-o lume fantastică, o lume imaginată de Regina Maria, cea care a iubit atât de mult țara de adopție. De asemenea, din pachetele câștigătorilor
Ziua Internațională a Copilului amp; Ziua Castelului Bran [Corola-blog/BlogPost/98150_a_99442]
-
de hrean fin, dar suficient de iute, cum rareori am întâlnit. Și legumele proaspete pane, cu sos de usturoi alături, au fost foarte gustoase, așa că am pleact din sediul Făinari foarte mulțumită. Duminica trecută mi-am zis să încerc o reeditare a insprăvii, de data asta în Casa Jienilor din strada Agricultori. Același meniu, aceeași firmă, ai zice că n-are ce să meargă prost, nu? Dar ai greși, pentru că noua vizită ne-a adus și noi impresii, nu la fel de plăcute
Ficăţei cu mămăligă la cealaltă casă a Jienilor [Corola-blog/BlogPost/97035_a_98327]
-
această perioadă de traversare a conului de umbră cvasi-reflex din primele decenii ale dispariției lor telurice - de semne ale iubirii întru Dumnezeu. Avem în vedere, deocamdată, doar trei elemente: 1. Casă memorială, 2. Studiu monografic fundamental (teză de doctorat), 3. Reeditare și scrieri inedite. Cei trei, Nichita, Marin, Fănuș - în bună parte și Adrian Păunescu - au probat un deosebit spirit gospodăresc (țărănesc, în cel mai înalt, nobil sens al cuvântului), în a-și rândui, încă din timpul vieții, evident, nu doar
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEȘNICIEI Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XXI Amprenta veșniciei de David Sofianis reeditare 5.07.2015 (A.D.) Amprenta omului copac adâncă răsădire de uitare cu mintea agățată de mutare s-a răsădit în veacul cel din veac... alienat de prea multa știință și-a însemnat pe frunte false vorbe ca fiind esența vieții
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
de năvălitori, programați pentru țara noastră. Deja un lot de șaizeci de migranți, cu vîrste cuprinse între 20 și 40 de ani, au intrat clandestin pe teritoriul României în noaptea de 15/16 ianuarie 2016. Nu e departe de noi reeditarea nopților de infern de la Koln, Düsseldorf, Paris și din alte orașe europene, unde barbaria năvălitorilor și-a arătat valențele. PE FOTOLII, CU MORȚI ÎN SPINARE Avem Guvern „a lá” Bruxelles! Un guvern vocal și cu arcul întins spre punguîa cu
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
de mare pentru un scriitor fără o cotă ridicată. S-au epuizat imediat. Editura Eminescu a fost surprinsă de amploarea succesului Galeriei... A reacționat prompt, publicând un al doilea tiraj, de 20.000 de exemplare, trecându-se, apoi, la alte reeditări, de o sută de mii." Merită urmărită în continuare, cu atenție, evoluția lui Marius Miheț. DANA PUȘCAȘIU (născută la 19 octombrie 1974, profesoară la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Oradea, autoare a numeroase articole de specialitate și coautoare la volume
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Cosmin Ciotloș Gazetărie, nu proză. Deși tot - după tipic - meșteșugită migălos, cu amănuntul. Asta s-ar spune că face Dan Lungu în ultimele file ale reeditării primului său volum de povestiri, atunci când citează o întreagă colecție de fragmente din dosarul de presă al acestuia. Și, cum permanent invocata Chetă la flegmă din 1999 a devenit, peste patru ani, o permanent apreciată Proză cu amănuntul, numărul filelor
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
singur fel. Nu putea exista decât o istorie oficială, acceptată, difuzabilă, fie că era vorba de partidul comunist, fie că era vorba de literatură. Recomandări despre cum să se scrie istoria, inclusiv istoria literaturii, existau în epocă, dovadă fiind manualele, reeditările extrem de precaute, selecțiile de autori și de opere. Așa cum se practicau edițiile de "opere alese" pe un criteriu primordial ideologic, se imagina o istorie pe alese, în funcție de exigențele construcției comunismului, numai că era greu de pus în pagină. Academia R.P.R.
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]