241 matches
-
Așa cum țările recent sovietizate reproduceau criza de „cadre de nădejde” cunoscută de Uniunea Sovietică la începuturile sale - când unii „dușmani de clasă” au trebuit „reciclați”, iar vanitosul cinic Maxim Gorki a fost readus din exil -, încercând să-și formeze sau „reeduce” elitele intelectuale, educative, științifice, tehnocratice și literar-artistice, Occidentul a fost nevoit să recurgă o vreme la expediente și strategii dubioase. „Scopul scuză mijloacele” - iată ce aveau în comun dușmanii încleștați, după toate aparențele epocii pe o durată indeterminată, în Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe o nouă concepție
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de posibilitate ale cunoașterii în genere, consecințe generale ce pot fi desprinse din progresele cunoașterii, o imagine despre lume ca întreg, clarificarea acelui cadru de concepte, intuiții și idei care orientează cunoașterea și acțiunea prin analiză logică și lingvistică -, ci „reeducă“ modul său de a gândi. Filozofia nu produce rezultate care se acumulează, așa cum se acumulează cunoștințele științifice sau experiențele câștigate în diferite domenii de activitate. Iar aceste rezultate nu sunt destinate, precum cele ale cercetării științifice sau ale altor activități
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de posibilitate ale cunoașterii în genere, consecințe generale ce pot fi desprinse din progresele cunoașterii, o imagine despre lume ca întreg, clarificarea acelui cadru de concepte, intuiții și idei care orientează cunoașterea și acțiunea prin analiză logică și lingvistică -, ci „reeducă“ modul său de a gândi. Filozofia nu produce rezultate care se acumulează, așa cum se acumulează cunoștințele științifice sau experiențele câștigate în diferite domenii de activitate. Iar aceste rezultate nu sunt destinate, precum cele ale cercetării științifice sau ale altor activități
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
utile după plasare: acomodarea cu orarul, pontajul, retribuția cât și utilaje corespunzătoare, ca în producție. Toate aceste măsuri prevăzute în cadrul programelor speciale vor duce la o rentabilitate a calificării deficienților mintali, care vor putea să se autoconducă probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
începe într-un anumit moment al evoluției, după accidentul cerebral. Se impune respectarea principiilor psiho terapeutice în funcție de personalitatea bolnavului, de nivelul educațional și cultural, de intervalul de timp dintre debutul bolii și începutul recuperării, având în vedere că nu se reeducă afazia, ci afazicul. Dificultățile însușirii acestor forme de comunicare privesc procesele de analiză și sinteză corticală mult încetinite, având în vedere instabilitatea legăturilor nervoase datorită inhibiției prin inducție negativă sau succesivă. Sunt prezente fenomene de parafrazie verbală, intoxicație prin cuvânt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin activități sportive Activitățile sportive, ca modalități de creștere a eficienței mișcării corporale, sunt printre principalele mijloace naturale pe care omul le are la dispoziție pentru a-și îmbunătăți / dezvolta / educa anumite funcții și capacități sau pentru a-și recupera / reeduca / reabilita / redobândi anumite funcții și/sau capacități. Fără a mai insista în argumente detaliate, prezentăm direct și succint avantajele efectuării de mișcări prin activități sportive (făcând referire la „surplusul” adus comparativ cu avantajele evidențiate de mișcările corporale standard). Astfel, activitățile
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cardiacă; educă flexibilitatea și crește masa musculară; grăbește refacerea și recuperarea după afecțiuni, traumatisme, fiind și un foarte bun mediu de aplicare a kinetoterapiei; poate îmbunătăți starea emoțională, poate diminua anxietatea și poate stimula creșterea încrederii în sine; educă și reeducă percepția spațială; educă respirația și stimulează imunitatea; dezvoltă rezistența la efort etc. În cadrul joggingului în mediu acvatic vom aborda trei posibilități de practicare a alergării în condiții speciale: joggingul în apă, cu sprijin pe suprafață dură; joggingul în apă, cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
problema legionarilor din PMR era una "foarte grea" și că, "deși nu putem primi și ține în partid [...] foști legionari decât în mod excepțional", pe marea majoritate, în special cei ce nu deținuseră funcții de conducere, "am reușit să-i reeducăm". Deși susceptibili încă din punct de vedere ideologic, foștii membri ai Gărzii de Fier constituiau o prezență tacit acceptată în eșaloanele inferioare ale partidului de către întreaga conducere, în niciun caz numai de Ana Pauker. "E destul ca la 100 de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deport�ndu-l �n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. A petrecut �n �paradisul muncitoresc� ? ase ani, �n tabere de reeducare din Siberia, Kazahstan sau din Mun? îi Urali. �n noiembrie 1955 a fost �retrocedat� Ungariei comuniste ale c? rei autorit?? i, nemul? umite de rezultatul �reeduc? rîi�, l-au obligat la o deten? ie suplimentar? , de data aceasta �n ? ar?. �n aprilie 1956, o dat? cu acel prim dezghe? din lag? rul comunist, a fost eliberat �condi? ionat�. Revoltă anticomunist? din octombrie 1956 avea s? -l g? seasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a funcției mecanoreceptivă și a transmiterii informațiilor proprioceptive către creier. Acest deficit inhibă efortul muscular coordonat și rezultă o percepție alterată a relației corp-spațiu. Fără stabilirea propriocepției, celelalte componente ale programului de recuperare (mobilitate, forță, și rezistență) nu pot fi reeducate la un nivel care să-i permită sportivului să reia activitatea sportivă. Aceasta poate duce la cronicizarea afecțiunii. Propriocepția este conștientizarea poziției corpului. Îmbunătățirea propriocepției la nivel individual ajută într-o mare măsură vindecarea accidentărilor precum și profilaxia acestora. Multe studii
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
600 A) Îl pusese explicit ca alternativă la „un mod de viață homeric” care dominase viața privată a grecilor până În epoca lui. Dacă prin acest stil se opunea regimului polisului, al cărui sacrificiu sângeros Îl refuza, pitagorismul năzuia totuși să „reeduce” cetatea, participând câteodată activ chiar la guvernare. Dimpotrivă, orficii rămâneau marginali și pribegi, rupți de viața politică, de la care se sustrăseseră deliberat. Dacă orficii și pitagoreicii au În comun noțiunea de nemurire a sufletului, refuzul modelelor tradiționale și un stil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de mii au murit, România se remarca prin severitatea condițiilor de detenție și prin diferite Închisori „experimentale”, În special cea de la Pitești, unde, timp de trei ani, din decembrie 1949 până la sfârșitul lui 1952, prizonierii au fost Încurajați să se „reeduce” reciproc prin tortură fizică și psihică. Majoritatea victimelor erau studenți, „sioniști” și alți deținuți politici necomuniști. Statul comunist era permanent Într-un război nedeclarat cu propriii cetățeni. Ca și Lenin, Stalin exploata nevoia de inamici: era În logica statului stalinist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
închisoarea Pitești. Metodele folosite acolo erau date personalului de temniță de către criminalul iudeu rusificat NIKOLSKI, iar principalul lui asociat în crime a fost colonelul ZELLER. O metodă aplicată de un pedagog rus MAKARENKO unor derbedei ruși, decăzuți, pentru a-i reeduca, s-a aplicat studenților români. Mai întâi se urmărea pierderea demnității umane, apoi robirea totală a subiecților acestei metode, spre a deveni unelte total supuse Securității comuniste. Vreau să arăt cum a murit camaradul meu de luptă și de suferință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe piață este incompatibilă cu „cultura tradițională”; 2) sărăcia și lipsa creșterii sunt cauzate de cultură și de norme din interiorul comunității care reduc motivația mobilității și a spiritului antreprenorial; 3) oamenii trebuie să fie reeducați pentru a accepta comportamente „moderne” (acumulare individuală, atitudine pozitivă față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e o variabilă reziduală. Avem, astfel, de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe o nouă concepție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]