907 matches
-
simboluri universale (Cleopatra, Far Westul, Leonardo da Vinci). Așa cum în literatură există structuri narative preprogramate de tipuri caracteriale (tiranul, arivistul, tînărul prinț), dar și texte care construiesc progresiv inferențial eroii (eroii lui Dostoievski sau Soljenițîn), se poate afirma că publicitatea referențială exploatează un univers real cu o configurație dată, în timp ce publicitatea mitică recurgînd la legende și simboluri quasi-universale induce un travaliu de construcție semantică și calcul interpretativ (cf. și J.M. Floch, 1995: 207-208). 6.3. Publicitate /vs/ relații publice " Nu există
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la cei trei S: Simplicité, Substance, Spectacle cf. Jacques Séguéla) corelabilă poate puritanismului thatchero-reaganian, nu se poate aserta tranșant că era mitului, epopeii a trecut și că doar faptul cotidian (banal, util) contează. Funcția de reprezentare a discursului generează publicitatea referențială (de exploatare a produsului, de prezentare a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care bate, bate, bate... A (călătorul care a ratat o corespondență feroviară): Dacă trenurile nu ajung la timp, pentru ce mai există mersul trenurilor?" B: " Dacă trenurile ar ajunge la timp, la ce ar mai servi sălile de așteptare?" * disjunctor referențial (ceremonial iii sau pur circumstanțial iv): iii) A: " La voi se spune rugăciunea înaintea fiecărei mese? B: Nu, mama gătește destul de bine". iv) Soția: Ah, pietonii! Soțul: Da, dragă, ai dreptate, dar dă-te jos de pe trotuar". Binecunoscutele legi ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
italian și ale tranziției postcomuniste. * sistem închis (redus la lagărul comunist, separat de restul lumii prin cortina de fier) * sistem al liberei circulații a informației: free flow of information * sistem generator al unui discurs fatic * sistem generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feroviare etc.). Conotația privește deci un sens secund, supraadăugat sensului prim (denotației); ea poate constitui efectul unei alegeri subiective sau al unei convenții sociale. CONTEXT Noțiunea de context este extrem de ambiguă; ea desemnează atît cotextul (contextul verbal), cît și contextul referențial, situațional (spațiul și momentul enunțării, rolurile sociale ale protagoniștilor, raporturile de forțe), acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj) și psihologic (privitor la intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra mesajului în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de explicitare a elementelor și regulilor codului care subîntinde mesajul). GRAMATICĂ (a povestirii) Printr-un paralelism între semiotica literară și lingvistică se utilizează termenul gramatică pentru a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbii înseși. Aceste atitudini comunicative determină constituirea unor modalități ale textualizării concretizate în trei tipuri principale de texte: textele referențiale 36 (care servesc informării), textele pseudoreferențiale (și transreferențiale) și, respectiv, textele autoreferențiale. Se disting, așadar, doi poli ai comunicării polul referențial și polul autoreferențial, care lasă loc unei zone intermediare. Fiecare dintre aceste tipuri de comportamente în comunicare este definit de anumite dominante: comportamentul referențial servește comunicării unor informații, comportamentul autoreferențial, din contră, nu trimite la nici o exterioritate, iar comportamentul pseudo-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
textele pseudoreferențiale (și transreferențiale) și, respectiv, textele autoreferențiale. Se disting, așadar, doi poli ai comunicării polul referențial și polul autoreferențial, care lasă loc unei zone intermediare. Fiecare dintre aceste tipuri de comportamente în comunicare este definit de anumite dominante: comportamentul referențial servește comunicării unor informații, comportamentul autoreferențial, din contră, nu trimite la nici o exterioritate, iar comportamentul pseudo- și transreferențial doar simulează comunicarea de informații. În consecință, textele referențiale vor avea drept obiect realitatea, deci vor fi supuse criteriului "adevărat" sau "fals
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
multă vreme de apreciere. Teoria "segregaționistă" acordă, așadar, o dimensiune cognitivă enunțurilor numai în măsura în care acestea se referă la entități din universul fizic. Totuși, lipsa de denotație a unei opere sau caracterul ei ficțional nu o împiedică să aibă o dimensiune referențială, fapt semnalat de "integraționiști", care acceptă ideea bogăției cognitive a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
imagine completă a creației lui Soljenițîn, trebuie cunoscut și înțeles materialul biografic ce constituie temelia operei lui și trebuie constatată legătura dintre personajele plăsmuite și persoanele reale care devin prototipurile acestora. Contemporanii lui Soljenițîn au fost foarte receptivi la aspectul referențial al textelor sale. De altfel, forța dimensiunii referențiale este cauza pentru care textele acestui scriitor nu puteau să treacă de cenzură. Citind nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, nou apărută, mulți supraviețuitori din lagărul de la Ekibastuz recunosc în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de lectură este decisiv, Philippe Lejeune distinge trei variante de texte. Cele mai numeroase sunt textele ficționale, în cazul cărora lectura este independentă de ceea ce știe cititorul despre scriitor. În ce privește ficțiunea autobiografică, lectura este ambiguă, iar în cazul autobiografiei lectura referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și paratextul, cu elementele sale subtitlul și prefața auctorială. Aceasta din urmă este echivalentă cu o declarație de intenție, furnizând informații asupra genezei operei, precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit, un "pact referențial, coextensiv pactului autobiografic"284, ce are drept scop declarat crearea nu a "efectului de real", ci chiar a imaginii realului. Așadar, în Arhipelagul GULAG avem de-a face cu un tip de narator pentru desemnarea căruia cea mai potrivită sintagmă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ființe de hârtie", și nu manifestarea adevărată a unei persoane. Într-adevăr, oricât de veridică ar fi, în planul ficțiunii, imaginea unei persoane reale, ea rămâne o reprezentare ficțională inevitabil modificată. Acest capitol este consacrat personajului istoric, definit drept personaj referențial, care trimite la realitatea extratextuală (contextul social sau istoric) și la o persoană. Acest personaj este menit să ajute la ancorarea ficțiunii în real și asigură ceea ce Roland Barthes numește "efect de real". Conotând realul, numele personajelor istorice indică epoca
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
personalității și consecințele lui, ținut în cadrul sesiunii închise a celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Hrușciov l-a denunțat pe Stalin pentru cultul personalități și pentru "violările normelor leniniste de legalitate". Astfel, un text referențial susține textul ficțional și atestă latura documentară a romanului: Stalin era un om foarte bănuitor, de o suspiciune bolnăvicioasă, de care m-am convins lucrând împreună cu el. El putea să se uite la un om și să spună: "Azi e
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cât mai eficientă a acțiunilor de verificare și apreciere (cu obiective, criterii, principii, conținuturi, algoritmi, norme, reguli concrete, mijloace). Realitatea analizelor proceselor și rezultatelor obținute impune asocierea paradigmă-model, interpretare-aplicare în realizare, putând fi reprezentată, într-o propunere, printr-o matrice referențială complexă (Bonniol și Vial, 1997, pp. 36-44), prin raportarea evaluării la: • sfera instituțională (finalități, obiective, sarcini, programe), • sfera didactică (analiza elementelor de formare realizate în școală), • sfera explicativă (interpretarea paradigmatică, ca o viziune asupra problematicii educației și evaluării), • sfera aplicativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrativ și orientat spre realitate al dezvoltării personalității. Pedagogia integrării achizițiilor în competențe terminale arată că nu se evaluează suma elementelor, ca în evaluarea sumativă simplă clasică, ci modul lor de combinare care dă ansamblul ca nou rezultat, ca obiectiv referențial final. Acesta are drept caracteristici pentru o competență: • se exersează într-o situație integrată, complexă și evidențiază contribuția împreună a tuturor elementelor componente învățate anterior, • este o activitate complexă care necesită integrarea, iar nu juxtapunerea cunoștințelor și a celorlalte dimensiuni-obiective
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un fel expansiv și fără îndoială profitabil pentru narațiune, cercetarea caută și stabilește alte și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un fel expansiv și fără îndoială profitabil pentru narațiune, cercetarea caută și stabilește alte și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un fel expansiv și fără îndoială profitabil pentru narațiune, cercetarea caută și stabilește alte și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sunt cele două instrumente ale semioticii acțiunii care modelează existența participanților prin modalitățile competenței, cunoașterii, voinței sau/ și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui text, oferită de identitate referențiala, conectori, coeziune, coerentă, pentru a ajunge la o macrostructura discursiva. Acest nivel abstract justifica analizarea participanților interactivi prin prisma unor valori relaționale, experiențiale și expresive. Decodarea unui text pentru a ajunge la un discurs prin glisarea dinspre structurile microtextuale către
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sacra nu seamănă cu originalul precum seamănă imaginea laică, fie pentru că originalul nu se poate reprezenta, daca este vorba de Maria și Iisus, fie pentru că pur și simplu asemănarea nu are importanță" (Alexandrescu 2001: 33). Astfel, o icoană este indirect referențiala deoarece nu reprezintă un individ, ci prezintă un model, o anumită categorie care nu poate fi reperata în timp și spațiu. Această abordare poate fi asociată cu definiția discursului, oferită de Daniela Rovența-Frumușani (2004: 169), drept combinarea dintre "o reprezentare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Emil Constantinescu, constituie un avantaj deoarece poate fi interpretat drept efectul guvernării PDSR. Totuși, candidatul CDR nu atacă discursiv nerealizarile celor de la guvernare, ci, mai degrabă, se proclama singur ca fiind membrul unei formațiuni care a câștigat alegerile. Secvență discursiva referențiala cuprinde o schemă analitică simplă, si anume SAC 2, care ar trebui să fie axată pe promisiuni economice. Dar dimpotrivă, aceasta se rezumă la următoarele sintagme: "liniște, echilibru, prosperitate, pace" și "bucățică de fericire", care coincid, mai degrabă, cu o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă în orice tip de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]