5,631 matches
-
Slovacia. A sprijinit activitatea Agenției de Transporturi Fluviale "NAVROM" de la Komarno. A organizat întâlniri de lucru cu cadrele didactice și studenții Lectoratului de limbă română de la Universitatea Komensky din Bratislava și cu traducători slovaci de limbă romană. A contribuit la reflectarea relațiilor româno-slovace și a activității Consultatului general în interviuri și articole publicate în presa slovacă, sub semnătura Consulului general. Alte activități Lector la un curs de politică externă, organizat de Universitatea Populară din București (1986); A publicat în fosta "Informație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe cont propriu, al căror număr a crescut an de an, îndeosebi începând cu anii 1962-1963, cifrându-se, prin 1968-1970, la 3-400, iar în perioada vizitelor de nivel înalt încă alte sute de ziariști. Era un serviciu barometru pentru evitarea reflectării incorecte a României în media internațională, a unor implicații politice nedorite. Toate aceste imperative impuneau o muncă bine organizată, promptă și exactă, deoarece absența acestor comandamente însemna sesizarea imediată-ierarhică până la șeful statului. Erau necesare răspunsuri succinte, sigure și fondate, având
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
redactori și analiști din mass-media, cărora le-a expus principalele preocupări și programe politice, economice și sociale, adoptate de parlament și de guvern în perioada tranziției, obiectivele politicii externe vizând integrarea graduală în instituțiile occidentale. A urmărit realizarea unei corecte reflectări în mass-media locală a realităților românești, a acțiunilor întreprinse pentru dezvoltarea și diversificarea raporturilor politice, economice, cultural-științifice româno-belgiene. Preocupările și relațiile bune avute cu presa belgiană îi permit să realizeze întâlniri, inclusiv acordarea de interviuri de către personalități românești aflate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
decenii, au apărut mai multe modele ale guvernanței corporative, dintre care modelul K. H. Spencer Pickett 56, care identifică tot șapte piloni ai guvernanței corporative, pe care îi prezentăm în continuare: A. acționarii, directorii, managerii, supraveghetorii și personalul operațional; B. reflectarea dimensiunilor de conformare, performanță și responsabilitate; C. legislația, conturile finale și standardele etice; D. auditul extern; E. comitetul de audit; F. auditul intern; G. performanță, angajament și abilități, respectiv: managementul riscurilor, registrele de riscuri, sistemul de control intern, procedurile operaționale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient; cerințe specifice: reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și înregistrarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de cei în drept
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
23, prelucrare și adaptare. Capitolul 3. Managementul riscului 247 politice: eșecul îndeplinirii politicii guvernamentale; economice: implicații ale schimbărilor apărute în economie (spre exemplu inflația, ratele dobânzii ș.a.); sociale: neputința răspunderii la efectele schimbărilor apărute în tendințele demografice și socioeconomice, neputința reflectării acestora în obiectivele companiei; privind clienții: eșecul identificării nevoilor curente și în schimbare ale clienților; riscuri operaționale; sunt riscurile pe care managerii și conducerea le vor întâlni în activitatea zilnică și anume: competiționale: eșecul de a conferi valoare banilor, calitate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un omagiu. Nu pricep de ce te-ar supăra c-o să intri nud în istoria lu' pictura. Și, iarăși, ierte-mi-se adevărul: chiar nu știi că bărbatul ăsta te adoră pînă-n pînzele... mă rog... albe? Tablourile nu-s decît o reflectare a dorinței de-a fi fost iubit. Sincer: a fost? Nu. Credeam că mă bucur de-o prietenie afectuoasă și m-am trezit agresată ca la linia fierbinte. Relația perfectă dintre un bărbat și o femeie e prietenia afectuoasă. Pons
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o săptămână și sunt capabile să facă continuu dragoste pe durata a câtorva zile, ca și cum timpul lor în raport cu cel al nostru s-ar dilata. Ochiul lor înghețat te poate privi cu orele, fără nicio tresărire; nemișcarea lor predispune la liniște, reflectare și introspecție. Dacă vei fi urmărind cu orele o țestoasă, vei realiza acel sentiment al transcenderii timpului. Dintotdeauna broasca țestoasă a însemnat longevitate și legătura dintre cer și pământ. De la naștere, pielea și înfățișarea lor este bătrânicioasă, ca și cum timpul n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
gazdă a unei dureri fără margini iar pe Mama, oceni harașo, pardon, verry well! Dar Vocile nu erau întrutotul de acord, știindu-se faptul că unde sunt mai mult de trei capete, unul dintre ele e lider de sindicat. Sarabanda reflectărilor N u oricui îi este dat să îl simtă pe celălalt de Dincolo. Harul acesta de comunicare reciprocă, pașnică, armonizează viața amândurora, iar în clipa în care unul dintre ele e lovit incurabil de individualism sau de boala unicatului, dezechilibrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dar același copil etern. Oglinzile înseși se reflectau una în cealaltă, jucându-se cu imaginile reflectate. Tulburarea spațiilor reieșea din mirarea lor. Era o mirare paralelă, reflectând mirarea. Care dintre ele va fi fiind cea adevărată, dacă totul era o reflectare perpetuă?! Iisus se amuza reflectat prin Iisus amuzându-se. Mioarele și Mamele erau total debusolate și jocul deveni mai serios decât un joc. Era o încrâncenată răscolire în adâncurile tunelurilor care legau cele două lumi în căutarea răspunsului. Căluțul, cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu cumva sufletul meu lipsă, mă visează? Și având suflet străin, trăiesc viața celuilalt? Dacă Lumea ca reprezentare este expresia finitului meu interior? Filosoful face referire la propriile însușiri, și nu la sinele altuia. Deci, eu văd cu ochii minții reflectarea unor lumi care nu-mi aparțin. Expresia acestui mister caut să-l filtrez prin partea eu-lui meu conștient apriori de lipsa sinelui. Cum va fi fiind existența cu povara altei conștiințe? Eul lipsit de sinele propriu, adaptat înlocuirii lui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
opus, spulberând căldura și speranțele noastre. L-am implorat pe Hugo pentru o Lună într-un loc nestrăbătut de trenuri ori un tren cald pe linia 2, staționar. Hugo era mai sloi decât noi și mi-arată din priviri oglinzile reflectărilor. Deși era soare, trenurile spre viitor erau înconjurate de noapte, la ferestrele luminate călătorii păreau desenați. Fulger pe roți, Rapidul ne lipea de pământ cu o putere magnetică atât de mare, încât credeam că ne absoarbe în trena lungă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
interpreții din toate straturile realității și, deși toate au fost teribil de veridice, teribil de trăite cu pasiuni teribile, toate par o teribilă ficțiune. Creatorul Epilogului își permite oarecari înflorituri, transfigurând transfigurarea a ceea ce a fost. În apele înșelătoare ale reflectării se mai pot picura câteva exagerări. Niscaiva eroisme și presupuse înțelepciuni. Și mă vedeam și pe mine pe acolo, neștiind că sunt nevăzut. Eu mă vedeam înalt, slab, cu fața atât de expresivă, încât atrăgeam privirile, îmi auzeam tropăitul, respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că un suveran îl va contrazice, Machiavelli nu recunoaște nici o valoare operelor de laudă dedicate principilor, de aceea își propune să facă o carte în care "să scrie lucruri folositoare pentru cei care le înțeleg". Sintagmele prin care Aristotel definea reflectarea în literatură sînt folosite pentru a se declara tocmai despărțirea de regimul ficțional al literaturii, dată fiind ținta practică urmărită: "... acela care lasă deoparte ceea ce este pentru ceea ce ar trebui să fie, mai curînd află cum ajung oamenii la pieire
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe bolile diagnosticate. Dar o informare medicală mai mare, progresele ce favorizează o depistare mai bună, creșterea numărului de medici sau îmbunătățirea colectării de date sunt elemente ce pot face să crească numărul maladiilor declarate fără ca acest lucru să fie reflectarea unei mai mari morbidități reale. Compararea anchetelor din 1970, 1980 și 1991 conchide la o creștere a morbidității. Conform Clasificării internaționale a handicapului (CIH), incapacitatea corespunde "unei reduceri parțiale sau totale a capacității de a îndeplini o activitate într-un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
totul În jurul lui În ultima vreme... Bănuiseră cu temei. Mă tem că cel din urmă crîmpei de lume pe care l-am zărit a fost un dar al apei mării. Nu Îndrăznesc să spun că am văzut marea, ci doar reflectarea tăioasă a soarelui din undele ei. Intrat În apă aproape de mal, În covoindu-mă și aplecîndu-mă, expunîndu-mă valurilor care-mi intrau În nări, izbuteam uneori să mai prind cu un colț de retină această rază. Nu-mi mai amintesc cum Îmi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
complicate și volatile: cît interiorizez eu din realitatea din jur, cît aud din ea și cît am impresia că văd, cît inventez din ea și cît nu, cum se modifică În capul meu peisajele pe care le străbat, cînd activez reflectarea asta a lumii În mine și cînd o sting și așa mai departe. Erau aspecte greu de explicat, mult prea personale, misterioase și pentru mine În unele puncte. Nu mă slăbea, angajîndu-se că va reține, va nota după aceea mărturisirile
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sunet subit perturbator. În apropierea barierei, el se oprește sau deviază ca orice om spre dreapta sau spre stînga. Dar nu și În fața stropitorii verzi din grădină În care mi-am rănit genunchiul. Nu, fiindcă sesi zabilă cu adevărat este reflectarea sunetului aproximativ la Înălțimea timpanelor. Nevăzătorul nu percepe ecoul ca ecou, descompus În unde, În reverberații. Are parte pesemne și de un timpan subliminal care preia automat răsfrîngerile sonore, le predă instantaneu conștiinței, iar aceasta produce senzația de energie densă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nici În acele clipe, chipul ei din clasa a doua sau a treia. N-am văzut nici un mort, nici un tiran. Ultimul crîmpei de lume pe care cred că l-am zărit a fost marea. Nu Întinderea ei, nu valurile, ci reflectarea soarelui din oglinda apei. Stăteam mai tot timpul cu fața aproape lipită de fața liniștită a mării doar cît să prind cîteva resturi de răsfrîngeri. Întîl neam marea pentru Întîia oară. Ne luase mama, pe mine și pe sora mea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ochi adumbrit, a recitat: „Căci unde ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște”. Gruia a fost surprins... „Uite cât de repede a găsit profesorul În <Luceafărulă lui Eminescu reflectarea celor spuse de mine. Eu nu m-am gândit să fac filozofie sau poezie, ci doar să mi exprim o scuză pentru că nu l-am numit pe cel de al treilea erou”... ― Care-i eroul necunoscut? Îl bănuiești? ― Cu Îngăduința
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
decât atât, sunt mărunt. Nu am întâlnit până acum pe cineva mai scund decât mine. Nu sunt nici lat în umeri. Când îmi spun: Ia uite, un personaj caraghios se îndreaptă spre mine", nu este de fapt decât propria mea reflectare pe care o văd în oglindă. Este o experiență pe care o trăiesc destul de des. Pot îndura gândul că este imposibil să fac ceva în privința formei feței mele dar mărimea mea! Aș vrea să fiu mai înalt. Îmi imaginez că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
avânturi discursive. Farmecul veceului tradițional, situat la depărtare de casă, în grădină, este dat de faptul că, prin amplasament, prin materialele folosite, prin penumbră și liniște, repune datul fiziologic în firescul naturii, acolo unde corporalitatea este trăită nemediat, eliberată de reflectarea în oglinda conștiinței. Mai mult decât atât, spațiul pe care imaginarul european îl circumscrie unei arii a sordidului, a murdarului prin excelență este înscris de japonez în tiparul unei estetici rafinate: Într-adevăr, nu există loc mai potrivit pentru a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vizează triada adopției. Dintre teoriile prezentate, autoarea a ales pe cea a stresului și a copingului, model care permite abordarea complexă a relațiilor dintre variabilele de mediu și variabilele de personalitate, acestea din urma cuprinzând atât caracteristici bio-psihologice, cât și reflectarea atitudinilor actorilor principali ai adopției. Avantajul teoriei este faptul că ea are potențialul de a acoperi o mare varietate de cazuri și de a stabili profiluri ale copiilor adoptați și ale adoptatorilor lor, ceea ce constituie de fapt unul din obiectivele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
funcție a importanței lor respective adică a gradului de apropiere sau de depărtare față de Principiu. Mănăstirea bizantină oferă astfel exemplul impresionant al unei compoziții estetice cu totul remarcabile, în cazul căreia legea de constituire, adică dispunerea plastică a elementelor, este reflectarea unui soi de compoziție metafizică care îi atribuie oricărui lucru locul său în funcție de gradul de participare ontologică a acestuia la Unul. Acest principiu metafizic sau mistic al compoziției estetice este cel care îi conferă artei bizantine forța sa extraordinară și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
atare. Acesta este însă un lucru imposibil de făcut, în măsura în care este vorba de un sistem și în care orice privire îndreptată asupra lui pentru a-l evalua rămâne prinsă în el, în realitate, nefiind niciodată decât propria sa privire, sau reflectarea sa, o reflexie a sistemului asupra lui însuși. În această situație, orice critică ce crede că poate judeca acel ceva în raport cu care nu este ea însăși, la urma urmei, decât un efect, un avatar, ajunge prea târziu. La drept vorbind
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]