1,482 matches
-
p. 34 : " Ideea misterului apare că o idee universală, ca o idee epistemologica ce constituie țintă ultima a tuturor modurilor de cunoaștere. Este o idee-corolar, ca un fel de "signatura rerum" [...] ce adună într-o formulă unică lumea sensibilă, esențele reflectate ale acesteia. " (" L'idée du mystère apparaît comme une idée universelle, comme une idée épistémologique, qui constitue le but ultime de tous leș moyens de connaissance. C'est une idée-corolaire, une sorte de "signatura rerum" [...] qui réunit dans une formule
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sub titlul O’Neill și renașterea tragediei, a cărei redactare pare a fi anterioară anului 1946. Partizan al noului deopotrivă în cultură și în viața socială, C. a fost un admirator entuziast al „modelului american” și al democrației rooseveltiene, admirație reflectată și în cărțile sale despre Statele Unite - Homo americanus (1933) și America văzută de un tânăr de azi (1934), contopite în Chipurile și priveliștile Americii (1940), care revelează și un bun reporter. C. este o personalitate de primă mărime a culturii
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
stoc crescut de capital fizic relansează investiția în capitalul uman. Aceste teorii împart creșterea output-lui, de obicei sub foma P.I.B., în componente care pot fi explicate prin variații pozitive ale intrărilor și un factor rezidual care capturează schimbarea de eficiență, reflectată parțial prin schimbări tehnologice. Pentru a se explica modificările din ieșiri, schimbarea în cantitatea fiecărei intrări este măsurată cu ajutorul productivității sale marginale. Atunci când se dorește analiza contribuției schimbărilor în pregătirea educațională, forța de muncă este descompusă pe nivel de școlarizare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
o distracție într-un loc în care lucrurile se schimbau doar rareori. Când intră în camera surorii ei, o văzu pe aceasta așezata în fața unei oglinzi, pieptănîndu-și părul. Se apropie și-i puse mâinile pe umeri. În momentul acela imaginea reflectată a chipurilor lor îi dădu o senzație stranie. Simțea că undeva, foarte aproape de conștiință, se născuse o întrebare al cărui răspuns ar fi însemnat o viziune nouă. Senzația era atât de puternică încît închise ochii încercînd să se concentreze pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în consecință un plus de spiritualizare, a impus trecerea la un carrier aparținând unui regn superior, acela animal superior, cu un raport informație:substanță crescut prin participarea principiului astral. Consecința este ușor de intuit, iar procesul de spiritualizare sprijinită și reflectat reciproc la nivelul Universului, respectiv a carrierului, continuă din plan în plan și, respectiv, din regn în regn. Ar fi necesar să căutăm markeri care să cuantifice sau, măcar să demonstreze posibilitatea acestui lucru. La nivelul Universului, un marker este entropia
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vag, denominațiile multiple ș( prea puțin relevante. Termenul "comunitate" (ncepe să se impună odată cu celebra lucrare a lui Ferdinand T(nnies Comunitate ș( societate. Modalitatea de abordare a demersului, izomorfismul gemeinschaft gesellschaft căruia (( corespunde cel referitor la voință organică voință reflectată, (nscriu lucrarea respectivă (n galeria celor clasice. (nt(lnim, de asemenea, termeni cum ar fi community, communaut( ș.a. care sunt utilizați, la r(ndul lor, foarte diferit (n studiile filosofice, sociologice sau politologice. Spre deosebire de situația din alte state, termenul "comunitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caracterizat de un alt fel de coeziune un sistem contractual bazat pe aranjamente impersonale, nesentimentale, utilitariste, care definesc drepturi și responsabilități, privilegii și obligații. Prototipul comunității contractuale (concept negat astăzi la unii care spun că o astfel de structură gândită, reflectată nu poate fi comunitate) este societatea "urbană". Caracteristicile ei, după Louis Wirth, ar fi opuse celor ale societății populare. 1. Dimensiunea populației cu cât este mai mare, cu atât posibilitățile de diferențiere între indivizi sunt mai mari. Aceasta generează competiție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
organică este dorința; în planul activității animale, prin care organismul este în raport cu lumea exterioară, voința organică corespunde obișnuinței; la nivelul activităților mentale voința organică ia forma memoriei, adică acea capacitate de a reproduce actele corespunzătoare atingerii anumitor finalități specifice. Voința reflectată se prezintă sub trei forme simple: reflexia considerarea intenției sau a scopului; conveniența căutarea motivelor când scopul este ales; conceptul care este reprezentarea rațională și generală a obiectelor sau scopurilor. Există de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reflectată se prezintă sub trei forme simple: reflexia considerarea intenției sau a scopului; conveniența căutarea motivelor când scopul este ales; conceptul care este reprezentarea rațională și generală a obiectelor sau scopurilor. Există de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate. Cele două tipuri de voință se află în opoziție, conferind activității umane orientări contrare. Voința organică stă la baza acțiunilor inspirate de pasiuni, de dragoste sau dușmănie, amiciție sau antipatie. Voința reflectată, dimpotrivă, inspiră orice acțiune rațională, bazată pe calcul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate. Cele două tipuri de voință se află în opoziție, conferind activității umane orientări contrare. Voința organică stă la baza acțiunilor inspirate de pasiuni, de dragoste sau dușmănie, amiciție sau antipatie. Voința reflectată, dimpotrivă, inspiră orice acțiune rațională, bazată pe calcul, supunându-se interesului personal, ambiției, căutării puterii sau banilor. În fiecare persoană cele două se înfruntă, iar una dintre ele, cu necesitate, învinge. "Opoziția dintre cele două voințe nu se manifestă doar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unesc cu ceilalți este ghidată de una sau alta dintre cele două forme ale voinței. Astfel, potrivit lui Tönnies, raporturile sociale sunt raporturile între voințele umane. Relațiile sociale ce se supun voinței organice sunt numite comunitare, iar cele inspirate de voința reflectată sunt numite societale. Aceste două forme de raporturi sociale sunt, în ochii lui Tönnies, categoriile fundamentale ale întregii realități sociale; putem atașa uneia sau alteia dintre aceste două categorii toate formele vieții sociale umane" (Rocher, 1968: 52). Desigur, cele două
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
voința" (Tönnies, 1977: 125). Unitatea sentimentelor și dorințelor trebuie înțeleasă în primul caz ca reală și naturală, iar în al doilea ca ideală sau artificială. "Voința umană, în primul sens, eu o numesc: voință organică, în al doilea sens: voință reflectată". (Tönnies, 1977: 125) Pentru voința reflectată Tönnies utilizează atât termenul willkür cât și kürwille. Fiecare dintre cele două este caracteristică unuia din cele două maniere esențiale de structurare a vieții sociale, tensiunea dinte ele fiind neîncetată și observabilă cu ușurință
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și dorințelor trebuie înțeleasă în primul caz ca reală și naturală, iar în al doilea ca ideală sau artificială. "Voința umană, în primul sens, eu o numesc: voință organică, în al doilea sens: voință reflectată". (Tönnies, 1977: 125) Pentru voința reflectată Tönnies utilizează atât termenul willkür cât și kürwille. Fiecare dintre cele două este caracteristică unuia din cele două maniere esențiale de structurare a vieții sociale, tensiunea dinte ele fiind neîncetată și observabilă cu ușurință. În timp ce voința organică se sprijină pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
kürwille. Fiecare dintre cele două este caracteristică unuia din cele două maniere esențiale de structurare a vieții sociale, tensiunea dinte ele fiind neîncetată și observabilă cu ușurință. În timp ce voința organică se sprijină pe trecut și trebuie explicată prin acesta, voința reflectată poate fi înțeleasă numai prin viitorul la care se raportează. Semnificația empirică a distincției între cele două tipuri de voință ne arată la rândul ei că "mai devreme sau mai târziu, conflictul tragic va apărea cu necesitate în evoluția comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nivelul de instruire ș.a. Astfel, între femei și bărbați, respectiv între tineri și bătrâni sau între cei învățați față de oamenii simpli aceste tensiuni sunt identificabile. Concluzia tuturor acestora este că "voința organică poartă în ea condițiile comunității și că voința reflectată produce societatea" (Tönnies, 1977: 193). Pentru el, sustragerea femeii din domeniul ei casnic, instruirea ei, intrarea ei pe piață distruge comunitate. La fel și pentru celelalte categorii ce sunt caracterizate de voința organică. Într-o manieră sintetică, tabelul următor surprinde
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate. La fel și pentru celelalte categorii ce sunt caracterizate de voința organică. Într-o manieră sintetică, tabelul următor surprinde asemănarea relativă dintre cele două cât și ceea ce le face să fie în fapt opuse. Comunitate Societate Voință organică Voință reflectată Eu-l Persoana Posesia Bunul de consum Pământul Banul Dreptul familial Dreptul obligației Toate acestea vin să contribuie la moduri diferite de instituire a ordinii sociale, cu consecințe semnificative în odinea interacțiunilor sociale. Se constată un contrast între o ordine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vieții în general. Ceea ce îl surprinde pe Tönnies este absența din analizele celor ce indică aceste fenomene a relațiilor dintre ele, ceea ce va face el, dar ca lege generală de această dată. Înaintarea temporală, mișcarea dinspre voința organică spre cea reflectată se armonizează și cu trecerea dinspre simplu spre complex. Având la un pol individul, scala complexității include progresiv familia, gospodăria, zona, regiunea, orașul (aici apare o distincție semnificativă deși neexplicitată între orașul "mic" și cel "mare") și, în fine, țara
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
marele economist Stiglitz despre acest „ersatz capitalism” (capitalism surogat) care nu a făcut decât „să socializeze pierderile și să privatizeze câștigurile”. Tocmai de aceea, repet, creșterea economică nu poate fi privită ca o cifră În sine, și atât. Dezvoltarea trebuie reflectată cât mai bine În calitatea vieții pe care o trăim și În libertatea de care ne bucurăm. Creșterea PIB-ului trebuie să se materializeze În creșterea standardelor de viață și să aibă un rol determinant asupra celor care muncesc, reducând
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
eliberați nu rezistă întotdeauna și aceștia pot ajunge să orbească, eliberarea trebuie să ia forma unui proces care se produce treptat. De aceea, prizonierii trebuie obișnuiți, mai întâi, să privească umbrele; apoi, într-o etapă următoare, imaginile lucrurilor și oamenilor reflectate ca pe oglinda apei și abia, în sfârșit, lucrurile ca atare. Și numai de aici încolo se poate trece la contemplarea celor cerești, a astrelor ce împodobesc bolta, și în cele din urmă, a Soarelui însuși. Există aici o ierarhie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
analize, la o dezindustrializare și la o scădere a productivității generale (Bacon și Eltis, apud Vic și Taylor-Gooby, 1996, p. 6). Supraîncărcarea statului cu responsabilități pe care nu reușește săăle îndeplinească eficient duce la o scădere a legitimității sale, scădere reflectată, în principal, de încrederea redusă pe care opinia publică o înregistra în guvern, în perioada anilor ’80. Capacitatea statului de a rezolva problemele legate de bunăstarea generală a indivizilor era interpretată în termeni negativi, considerându-se că statul este mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inventarea unui concept alternativ de putere este realizat prin postularea puterii proactive, adică a puterii de a da putere, preluată și ea din experiențele de viață comune femeilor prin naștere, îngrijire, susținere morală a copiilor și partenerilor. Este o tendință reflectată treptat, chiar dacă încă insuficient, în ideea de empowerment din teoriile dezvoltării și în conceperea programelor de cooperare și asistență internațională cu țările în curs de dezvoltare conform unei asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
psihologică a angajaților prin utilizarea unor teste și aparate, studierea documentelor, observația, interviul, chestionarul etc. De asemenea, informațiile culese din studierea diverselor aspecte organizaționale pot fi utilizate în scopul analizei: accidentele de muncă, durata avariilor tehnologice, structurarea echipei de lucru reflectată prin sociogramă, cauzele fluctuației, metodele de instruire folosite în organizație etc. Pentru a avea o imagine cât mai cuprinzătoare despre activitatea supusă analizei, este uneori nevoie de investigații privind condițiile fizice ale muncii, cum ar fi zgomotul, iluminatul etc., ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
folosit în încăperile în care se efectuează lucrări ce necesită valori diferite ale intensității luminii, în raport cu particularitățile sarcinilor. Dispunerea și orientarea surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcția cea mai frecventă a privirii să nu coincidă cu direcția luminii reflectate. 8.4.5. Cromatica industrială Ambianța cromatică, prin efectele sale fiziologice și psihologice, are un rol important în desfășurarea activității la locul de muncă, prin influențele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a pragului forței de muncă active și a discriminărilor în funcție de variabila vârstă operate pe piața muncii, persoanele peste 40 de ani sunt privite ca apropiindu-se de sfârșitul perioadei active în câmpul muncii. Încercarea de a soluționa acest nou paradox reflectat atât la nivel macro (politici ocupaționale), cât și micro (în interiorul organizațiilor), se regăsește în măsurile luate de o serie de guverne europene. Austria, Finlanda, Franța și Germania au renunțat la suportul public pe care-l acordaseră inițial pensionării timpurii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]