862 matches
-
înscenarea textului torsionează versurile într-o sintaxă de melopee. O nouă etapă anunță volumul Cavalerul din drezină (1992), care atestă reorientarea poeziei către dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
New York, la Praga, München și București. Preocupat de culturile primitive orientale, realizează filme documentare în Indonezia, India, China, Thailanda. După 1989 a revenit în spațiul cultural românesc, colaborând cu versuri la „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „Contemporanul”, „Viața românească”. Reflexivitatea camuflată sub teribilisme juvenile în volumul de debut trece în prim-planul liricii de maturitate a lui O., preocupat de probleme existențiale, de soarta poeților, a poeziei, a artei în general, nu o dată discursul său capătând tonalități profetice: „Tuturor vă
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
Verba volant, scripta manent, „Biblioteca”, 1993, 11-12; Eugenia Gavriliu, O carte cu 350 de personaje, „Muntenia”, 1994, 408; Alex. Ștefănescu, V. Voiculescu - repere biografice, RL, 1994, 36; Florentin Popescu, Zilele V. Voiculescu, „Vocea României”, 1994, 270; Ion Apetroaie, Literatură și reflexivitate, Iași, 1996, 223-224, 235-237. C.H.
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
și a creativității literare. Apar studii substanțiale, ce vor constitui capitole ale unor lucrări mai ample (Eugen Todoran, Adrian Marino), eseuri și articole incitante (Ovidiu Cotruș, Lucian Blaga. Elemente pentru un portret interior, Șerban Foarță, Dedicații minulesciene, Livius Ciocârlie, Problema reflexivității fără finalitate în literatura franceză contemporană, M. Cazacu, Ilie Moromete și cauzele autodemistificării, Nicolae Balotă, Marginalii la o istorie a romanului modern, Eugen Simion, „Comedia erorilor” critice, Dana Dumitriu, O tendință a prozei feminine - autodizolvarea, Cornel Ungureanu, Criterii ale nonconformismului
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
în termenii lui Ulrich Beck, de la „raționalizarea tradiției” la „raționalizarea modernității” înseși. Astăzi ne-am afla încă în plină modernitate, și anume în acea fază în care modernitatea caută să se raționalizeze pe sine, întrucât a devenit reflexivă. Tocmai această reflexivitate a modernității noastre actuale este explorată în acest volum. În al doilea rând, admit că fazele modernității sunt legate între ele prin tranziții sau prin treceri și petreceri care marchează atât continuități sau asemănări cât și discontinuități sau despărțiri. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca mod de cunoaștere a societății moderne și a tranzițiilor ei, pentru a chestiona măsura în care a păstrat acel ritm cu dezvoltarea societății care ar fi făcut-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de reflexivitate individuală și socială pe care le solicită modernitatea vremurilor pe care le trăim. Prima parte a lucrării se referă la începuturile și consacrările sociologiei din perioada modernității inițiatoare și a modernității organizate în secolele al XIX-lea și XX. Partea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identifica manifestări, configurări, dezvoltări, tranziții, întoarceri sau înaintări; de fapt, acele transformări care se prezintă fie ca structuri instituționale moderne, cu o existență transindividuală, fie ca moduri de viață cu care individualitățile s-au identificat în perioada modernității. Sociologia și reflexivitatea modernității Premisa abordării propuse este că analiza sociologică oferă actorilor sociali temeiuri cognitive pentru construcția reflexivă a modernității. Opțiunea pentru analiza sociologică nu exclude alte abordări (inter)disciplinare ale modernității. Așa cum se știe, acestea sunt pe cât de multiple, pe atât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recente. O astfel de angajare teoretică a fost făcută într-o asemenea măsură încât unii sociologi contemporani, cum ar fi A. Giddens, U. Beck, Z. Bauman, Y. Bonny etc., consideră că modernitatea ar fi un subiect eminamente sociologic. Sursă a reflexivității modernității actuale, cunoașterea sociologică nu e nici simplu instrumentală, în sensul că ar oferi doar tehnologii pentru modernizare, și nici simplu contemplativă, în sensul că ar reconstrui în termeni teoretici cunoașterea comună a actorilor sociali. Poate că ambele sunt de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașterea sociologică nu e nici simplu instrumentală, în sensul că ar oferi doar tehnologii pentru modernizare, și nici simplu contemplativă, în sensul că ar reconstrui în termeni teoretici cunoașterea comună a actorilor sociali. Poate că ambele sunt de considerat, dar reflexivitatea modernității implică mai mult. Ea constă în fundamentarea cognitivă a condițiilor de modernizare socială sau de adoptare a „noului” ca nou, dar și într-un gen de metareflecție, adică de reflecție asupra cunoașterii și tehnologiilor modernizatoare. În spațiul contemporan al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de tranziție în care modernitatea se ia pe sine ca referință și încetează a se mai referi la un trecut revolut. Problema centrală a acestei modernități târzii, recente sau contemporane (numită „a doua modernitate” de către unii) ar fi una a reflexivității, întrucât constă, așa cum afirmă Ulrich Beck, în „modernizarea modernității”. Într-un astfel de context, admit că și tranziția postcomunistă poate fi analizată ca un tip distinct de modernizare reflexivă. Căderea regimurilor comuniste din țările Europei Centrale și Orientale este considerată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în vedere modernitățile multiple, cu structuri instituționale distincte, care sunt totuși raportabile la una și aceeași matrice cu principii determinate. J. Habermas, U. Beck sau C. Lau, de exemplu, disting un set de principii referențiale ale modernității, cum ar fi reflexivitatea, egalitarismul și subiectivitatea, dar și forme variabile de manifestare instituțională care se asociază cu variante distincte într-un set de modernități multiple. Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
implicații importante: a) în prezent, ne confruntăm pretutindeni cu schimbări rapide și radicale care sunt circumscrise în continuare modernității; b) de la sfârșitul secolului XX, societățile europene au intrat într-un nou stadiu al modernității, în care accentul este pus pe reflexivitate, în vederea modernizării modernității însăși; c) matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care se diferențiază de la o societate la alta în zone geografice diferite; d) tranziția postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
timpul liber, familia și sexualitatea, organizarea, organizațiile și producția și multe altele - de fapt, toate modurile de a fi și a produce - iau acele forme de constituire și manifestare ce solicită în mod imperativ o nouă înțelegere, adică o nouă reflexivitate. Modernizarea tradiției era ca scop și țintă modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Ceea ce deja s-a consacrat, adică societatea industrială, cu tot cortegiul său de manifestări, devine în perioada modernității reflexive obiect al modernizării. Modernitatea însăși, și nu tradițiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propriu-zis al modernității deja realizate și consacrate, adică al acelei modernități care-și evaluează propriile riscuri și propriile construcții, care nu sunt neapărat nici lineare sau evolutive, nici ciclice sau circulare, ci pur și simplu se produc după logica unei reflexivități pe cât de critice, pe atât de constructive. Continuitatea și discontinuitatea îi sunt coextensive, evoluția sau progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția reflexivă este opțiunea fundamentală. Perioadele modernității, astfel identificate, pot fi prinse în jocuri analitice diacronice sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit doar bărbatul). Interpretările și acțiunile voluntariste ale „omului”, chiar și atunci când erau plasate în contexte culturale de semnificare, erau prea puțin preocupate de reflexivitatea actorilor sociali, ce erau autori sau constructori de semnificații ale propriilor acțiuni și reguli, eliberate de o autoritate transcendentală sau de forțele naturale ce pătrundeau în sistemul social. Înaintarea în modernitate va coincide tocmai cu o repoziționare a actorului social
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ca atare, pentru a corespunde modernității reflexive, adică transformărilor din organizarea socială, politică, economică sau culturală care-i sunt specifice acesteia, este nevoie de o „nouă știință socială”, care să fie realistă în raport cu noile configurări și constructivă pe calea stimulării reflexivității modernității noastre de astăzi. Într-o astfel de întreprindere, n-ar fi loc nici pentru un relativism desuet, în care orice cunoaștere și orice valori, indiferent de sorgintea sau impactul lor, ar fi posibile și acceptabile, și nici pentru un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să considerăm că „ne deplasăm către una în care consecințele modernității devin mai universalizate și mai radicalizate decât înainte. Este vorba, din nou, despre modernitatea reflexivă, care se bazează pe disoluția evoluționismului, pe dispariția teleologiei istorice, dar și pe recunoașterea „reflexivității constitutive și extinse” sau pe „evaporarea poziției privilegiate a Occidentului”. Sursele dominante ale modernității ar fi reprezentate de separarea timpului și spațiului, de dezvoltarea mecanismelor de delocalizare pentru a facilita reorganizarea relațiilor sociale în spațiu și timp și de aproprierea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o reflexibilitate mult mai cuprinzătoare, în care experții se întâlnesc cu politicienii, cu reprezentanții presei scrise sau audiovizuale și mai ales cu actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat și inclus în jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal din cunoașterea disponibilă care este mai extinsă și mai aprofundată. Sistemele de informare sunt tot mai mult dezvoltate și diversificate, iar cunoașterea științifică a societății, mai ales prin sociologie și prin altele (științele politice sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publice; politicile sociale din domeniile șomajului, pensiilor etc. se bazează pe date, informații și interpretări rezultate din analize socio-economice; conduitele individuale privind sănătatea, vestimentația, piața căsătoriilor și a slujbelor etc. sunt tot mai mult fundamentate pe rezultatele investigațiilor și analizelor. Reflexivitatea practicilor individuale și sociale, economice, politice sau culturale devine una eminamente cognitivă. Aceasta nu implică în mod necesar că devine tot mai rațională, mai ales dacă avem în vedere multitudinea informațiilor, caracterul lor mereu schimbător și chiar contradictoriu, varietatea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașterii sociologice infailibile. Dar cine mai crede astăzi în infailibilitatea cunoașterii, mai ales a celei sociologice? În locul unei astfel de abordări, o prefer pe cea care admite că modernitatea noastră postcomunistă își construiește și reconstruiește propriile „tradiții” prin practicile de reflexivitate ale proiectelor modernizatoare propuse și aplicate. Instituțiile și organizațiile formale, de la legi și regulamente la coduri de conduită, de la structurile democrației politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu politicile promovate, sunt analizate, interpretate și activate de actorii individuali
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inițiale și a celei de consacrare, pentru ca în același timp să dea curs de manifestare reflecțiilor sistematice asupra produselor modernității însăși, în vederea propriei raționalizări. Prin aceasta, modernitatea noastră actuală este discontinuă, în sensul că dezvoltă o structură instituțională corespunzătoare propriei reflexivități. Raportul dintre principiile modernității și structurile instituționale ce corespund acestora este esențial pentru înțelegerea jocului continuității. Principiile modernității sunt multiple și au fost consacrate istoric. Să menționăm câteva dintre aceste principii a căror menire este de a iniția și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
formei, a intensiunii sau a extensiunii. Pentru a le evalua sau pentru a stabili propriile cursuri ale acțiunii și interacțiunii, pentru a elabora într-adevăr politici care țin cont de noile instituții, este necesară o nouă cunoaștere și o nouă reflexivitate. În acest sens, spuneam că ne aflăm în stadiul modernității reflexive. Pentru ilustrare, vom considera, în cele ce urmează, în această a doua parte a lucrării, câteva nstanțe constitutive ale modernității reflexive și vom insista asupra structurilor instituționale ce le-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numai prin prisma problemelor pe care le generează, ci și a oportunităților pe care le oferă. Iar una dintre aceste oportunități vizează formele și condițiile de transfer al unor roluri și identități dinspre societatea națională spre persoane, transfer ce solicită reflexivitatea personală asociată propriei individualizări. Transferul poate fi economic (e.g. al drepturilor de proprietate, al unor bunuri sau profituri, așa cum s-a întâmplat cu întreprinderile de stat înainte de privatizare etc.), cultural (e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un mediu social în care cea mai importantă constantă este schimbarea; 3. individualizarea accentuată și autoidentificarea se asociază cu inegalități generatoare de competiție și incertitudine, de tensiuni și conflicte care fac din universul microsocial teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se extinde; dacă individul nu ar fi tot mai reflexiv, riscul eșecului sau al marginalizării l-ar amenința în forță. Actorul reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]