900 matches
-
a impregnat ființa noastră națională. Pentru a Înțelege cum am transformat un parametru care descrie mașinile Într-o normă behavioristă umană, trebuie să ne Întoarcem la rădăcinile calviniste ale Americii și la credința noastră intimă că suntem un popor ales. Reformatorii protestanți din secolele al XVI-lea și al XVII-lea credeau că hărnicia și abilitatea de sacrificiu erau un semn că cineva fusese ales pentru mântuire. John Calvin, teologul reformației franceze, a denunțat doctrina Bisericii, a salvării prin lucrări bune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de civilizare a avut loc În America În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea pe frontiera de vest. Oamenii munților și alți singuratici trăind În sălbăticie, vagabonzi și cowboys, au fost remarcați și puși sub controlul predicatorilor, al reformatorilor sociali și al femeilor, Într-un efort de a le civiliza comportamentul și de a-i transforma În cetățeni integri și productivi, fiecare răspunzător pentru comportarea sa. Noua obsesie În ceea ce privește politețea a luat diverse forme În Europa. De exemplu, nuditatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cetățeni integri și productivi, fiecare răspunzător pentru comportarea sa. Noua obsesie În ceea ce privește politețea a luat diverse forme În Europa. De exemplu, nuditatea, care nu fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni brusc o cauză majoră de interes public. Reformatorii le aminteau oamenilor că a fi Îmbrăcat era elementul care Îl diferențiază pe om de animal. Părul lung a fost de asemenea condamnat. Bacon nota că „animalele sunt mai hirsute decât omul... și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o nouă psihologie a autoprogresului material, reformatorii au lăsat În urmă mult mai mult decât o moștenire religioasă. Mult timp după ce focurile religioase s-au stins, europenii au reținut un nou sens al valorii personale, care era compatibil cu noțiunea modernă de acumulare de proprietate. Vechea idee
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al fiecărei persoane - și al familiei - de a avea proprietăți. Credința că rolul principal al guvernului este să protejeze dreptul inalienabil al fiecărei persoane la proprietate, era o idee radicălă, care, cu timpul, a devenit strigătul de luptă atât al reformatorilor republicani, cât și al altora În lupta lor de a Înlocui monarhiile cu forme democratice de guvernare. Bodin a insistat asupra acestei chestiuni. Dacă statul ar fi renunțat la motivul principal al existenței sale - protecția proprietății private -, nu ar mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cărei legitimitate morală o neagă dintr‑un motiv sau altul. De fiecare dată când se manifestă în sânul Bisericii, spiritul reformator este asimilat orgoliului, iar dorința de purificare a structurilor comunitare, aroganței diabolice. „Anticriștii” de care vorbește Ciprian sunt acei reformatori care îndrăznesc să spună cu voce tare ceea ce majoritatea creștinilor nici măcar nu îndrăznesc să gândească în tăcere. Negăsind nimic de reproșat acestora în plan dogmatic, episcopul recurge la armele diatribei și ale disputei retorice. Anticristul lăuntric la Augustin Demersul anticristologic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
simbolul autorității lumești În cetate. El este cel care trebuie să asigure ordinea și echilibrul cetății, al relațiilor dintre cetățeni, cel care vine În Întâmpinarea nevoilor acestora. Este simbolul conducătorului, imaginea autorității și prestigiului, simbolul puterii și al ascultării. fă Reformatorul e personajul care are ca rol Îndreptarea normelor și a legilor cetății. El propune soluții noi având virtuți de educator-reformator. Reformatorul propune un anumit stil de a gândi, de a acționa, de a se comporta al oamenilor din cetate, făcând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care vine În Întâmpinarea nevoilor acestora. Este simbolul conducătorului, imaginea autorității și prestigiului, simbolul puterii și al ascultării. fă Reformatorul e personajul care are ca rol Îndreptarea normelor și a legilor cetății. El propune soluții noi având virtuți de educator-reformator. Reformatorul propune un anumit stil de a gândi, de a acționa, de a se comporta al oamenilor din cetate, făcând permanent referință la un tip ideal. El este un personaj teoretic, care, prin persuasiune, schimbă cetatea, oamenii acesteia, Îndreaptă lucrurile, previne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orice fel de autoritate sau ierarhie, legile și desființează sau nesocotește valorile morale, spirituale, culturale. Revoluționarul este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care servesc scopurile sale. Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu scânteiază, ci cade într-un soi de platitudine. Exagerarea repetitivă pare de-a dreptul sufocantă, mai cu seamă atunci când pedalează pe termeni superlativi („superb”, „colosal”, „suprem”, „supraomenești”, „nesfârșit”, „fără hotare”). Partizan al noului, S. s-a vrut și un reformator al poeziei, dar ambițiile nu-i sunt susținute de un talent pe măsură. Printre puținele elemente autentic simboliste, cu siguranță cele mai interesante, se numără naturile statice în culori savant combinate: roz, alb, negru, galben, violet. Maestru al violetului impresionist
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
și indienilor, ca supliment la informațiile anterioare. Sikh, Sing, Singh, Khalsa 335 sunt nume ale acelui popor cunoscut de englezi sub apelativul sikh. Sikh este o derivare din sikhna, „aînvăța”. Sikhșii sunt așadar discipoli (elevi) ai lui Guru (Baba) N³nak336, Reformatorul. Sing Înseamnă leu sau erou; sikhșii se consideră a fi o rasă puternică, o națiune de luptători 337. Conform principiilor lor religioase, ei sunt indieni reformați. Mai Înainte, sikhșii au locuit numai În Panjab, Însă acum pot fi văzuți În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Întâlnirea cu Nae Ionescu și la experiența Indiei), nefiind un fapt mai puțin important ori mai puțin Încărcat de consecințe, Însă indubitabil unul care a atras infinit mai puțin atenția. Din eliminarea acelor caracteristici care l-ar fi făcut un reformator direct (tot ce este legat de generația 1927 și de rolul lui), el a optat, la un moment dat, pentru strategiile mai laborioase și mai dificile ale indirectului. Unele proiecte ale sale păstrează ecoul prealabilei bifurcări. Dar nici Omul ca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși sau politici. Grupa de „revoluționari” cuprinde epilepticii, alcoolicii și psihopații. În toate situațiile mai sus prezentate, se impune stabilirea statutului social-juridic al acestor categorii de bolnavi psihic. Fiecare stat are prevăzute în legislația sa măsurile de protecție socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din sânul Bisericii Catolice, mai întâi, cele patru cultele protestante și după aceea foarte multe culte neoprotestante, care se despart de Biserica Catolică și introduc o dogmatică nouă total diferită de cea a Bisericii lui Hristos. Martin Luther este primul reformator protestant urmat apoi de Jean Calvin și Huldrich Zwingli. Și astăzi mai apar culte neoprotestante, care urmăresc să atragă pe cei mai derutați în credință, sau mai puțin credincioși, în cultele lor promițându‐ le tot ce au nevoie numai să
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
în 1824 după versiunea grecească a lui Adamantios Korais (Paris, 1802), toate rămase în manuscris. În adaosul la prefață „tălmăcitorului” grec al Logicii lui Condillac, V. găsea prilejul că, asemenea reprezentanților Școlii Ardelene, a lui Ion Heliade-Rădulescu și a celorlalți reformatori, să pledeze pentru renunțarea la unii termeni învechiți în favoarea neologismelor latino-romanice: „Câte se arătă mai sus pentru limba grecească să pot zice pe drept cuvânt și pentru a noastră cea moldoveneasca, ca de s-ar lasă scriitorii noștri de cuvintele
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
Piatra Neamț (1979-1982, 1989-1991) și la o școală generală (1982-1989), purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț (1992-1999) și la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de tip pasional (politic, religios, erotic, reformator etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în tematica psihopatologiei. Pentru O. Klineberg, cuvântul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare psihopatologică specifică de personalitate reprezentată prin pierderea sau schimbarea identității propriului său eu. Transformarea delirantă a personalității sale, ca în cazul unei revelații, îi descoperă acestuia o nouă identitate, diferită de cea anterioară delirului. Bolnavul „descoperă” că este inventator, reformator social, politic, religios etc. În raport cu aceste situații pe care le reprezintă, bolnavul își va construi o nouă imagine corespunzătoare noului său statut și rol autoatribuite, cerând sau chiar impunând și celorlalte persoane să-l recunoască ca atare. De aici și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o judecată logică, ei asimilează, fără nici o discriminare, aceste cunoștințe intelectuale oferite, de regulă de literatura de popularizare și care le oferă perspective introducerii în domenii necunoscute de ei. Autodidacticismul este, în mare măsură, simptomul unei mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foarte frecvent în conflict cu ordinea stabilită în domeniile social, moral, religios, politic. Acești indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care încearcă să edifice o nouă ordine socială). Să-i analizăm mai pe larg pe fiecare dintre aceștia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a transcende realitatea istorică și socială obiectivă, înlocuind-o cu una de factură „ideală”. Ea stă la baza multor doctrine religioase (A. Augustin), sociale (T. Morus, R. Bacon, T. Campanella), politice (l. Kant) sau economice (K. Marx) etc. b) Reformatorii mistici se plasează într-un registru paralel celui în care acționează reformatorii sociali. Trebuie însă precizat, de la început, că nu toți misticii trebuie asimilați personalităților paranoice. Paranoicii mistici sunt persoane cu un delir sistematizat cu temă mistico-religioasă. Acești bolnavi sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură „ideală”. Ea stă la baza multor doctrine religioase (A. Augustin), sociale (T. Morus, R. Bacon, T. Campanella), politice (l. Kant) sau economice (K. Marx) etc. b) Reformatorii mistici se plasează într-un registru paralel celui în care acționează reformatorii sociali. Trebuie însă precizat, de la început, că nu toți misticii trebuie asimilați personalităților paranoice. Paranoicii mistici sunt persoane cu un delir sistematizat cu temă mistico-religioasă. Acești bolnavi sunt înclinați către mesianism și urmăresc să introducă și să impună noi forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavi psihici care admit „adevăruri revelate”, „intuiții irecuzabile”, „certitudini supranaturale” etc. Din punct de vedere clinico-psihiatric se notează următoarele forme: idealiștii îndrăgostiți, marii mistici, care de fapt nu interesează sfera psihopatologiei, ci numai bolnavii „deliranți mistici” diferiți de primii, inventatorii, reformatorii religioși de tipul „deliranților profetici” sau „mesianici”, care reușesc ca să inducă, prin sugestie colectivă, un delir în masă. Psihozele endogene atipice Acest grup de tulburări psihice a fost izolat de K. Kleist și K. Leonhard, care le-au dat această
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]