1,553 matches
-
narative, cu limbaj aluziv și ludic, recreate impecabil în românește. SCRIERI: Matei și Eva, Cluj-Napoca, 1985; ed. pref. Evelina Cârligeanu, Constanța, 1999; Jucăria, Cluj-Napoca, 1989; Centrul schimbător al atenției, București, 1990; La inima fermecată, București, 1995; Zăpodie, București, 1996; Salonul refuzaților, Constanța, 1998; Fără pereche, București, 2000. Traduceri: Alexandra Ripley, Scarlett, I-II, București, 1992; Raymond Thornton Chandler, Fereastra de la etaj, București, 1994, Femeia din lac, București, 1994; Isaac Asimov, Curenții spațiului, București, 1994; Alan Dean Foster, Star Trek, București, 1994
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Lungeanu, Explozia încetinită a grenadei, TMS, 1995, 2; Constantin Dram, Proba de virtuozitate, CL, 1996, 6; Adrian Țion, Privire din exterior, ST, 1996, 9-10; Dunăreanu-Apostoleanu-Corcheș, Scriit. Tomis, 71-75; Horia Gârbea, Arta subtilă a refuzului, CRC, 1998, 8; Evelina Cârligeanu, „Salonul refuzaților”, TMS, 1998, 6; Carletta-Elena Brebu, „Salonul refuzaților”, ATN, 1999, 1; Andreea Deciu, Riscul gazetarului, RL, 2000, 10; Andreea Deciu, Alcoolul ca substanță metafizică, RL, 2000, 18; Bucur, Poeți optzeciști, 214-215; Dimisianu, Lumea, 484-487; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
2; Constantin Dram, Proba de virtuozitate, CL, 1996, 6; Adrian Țion, Privire din exterior, ST, 1996, 9-10; Dunăreanu-Apostoleanu-Corcheș, Scriit. Tomis, 71-75; Horia Gârbea, Arta subtilă a refuzului, CRC, 1998, 8; Evelina Cârligeanu, „Salonul refuzaților”, TMS, 1998, 6; Carletta-Elena Brebu, „Salonul refuzaților”, ATN, 1999, 1; Andreea Deciu, Riscul gazetarului, RL, 2000, 10; Andreea Deciu, Alcoolul ca substanță metafizică, RL, 2000, 18; Bucur, Poeți optzeciști, 214-215; Dimisianu, Lumea, 484-487; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 106-109, passim; C. Rogozanu, Ce caută Șlapac
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
curvii și pentru ce să dea taleri 30 globa”. Cum martori nu existau, tribunalul ecleziastic a ajuns la proba jurământului („putea-vă să facă jurământ că nu să știe vinovat cu jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere a unei negocieri: „n-au vrut să jure, fără cât au zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
faptul că în aceste condiții individul încearcă să se adapteze sau să se pună în acord cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în omul șablon”, lumina „tunsă, obosită [...] atârnă peste șoaptele izvoarelor,/peste fructe necoapte,/ neputincioasă ca o mână”, focul divin (ceresc) „își pune limba într-o teacă de fum” - cum se poate citi într-un poem intitulat Trompeta astupată (imaginea cântului refuzat, ratat revine și aiurea: flautul „e umplut cu țărână”) -, „vântul spre mocirle dă cerului îndemn”, în locul soarelui se ivește o „geană adâncă”, apa se face „scuipat otrăvit”, din verze „ies moliile”, „Steaua Venerii” e „stinsă” și „rece”, îngerul ei „se
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
măsură la formele tradiționale de seducție lirică. Optează, teoretic, pentru o poezie pe care o numește „metalingvistică”, concept care, tradus în termeni estetici, se identifică prin multe dimensiuni cu postmodernismul. S. este, așadar, un poet de graniță între o modernitate refuzată și în cele din urmă eliminată de ideologii literaturii realist-socialiste, o modernitate reinventată de el și de alți poeți din generația ’60, și o postmodernitate pe care, în fapt, o inventează, alături de Marin Sorescu și Leonid Dimov. După Arghezi, Bacovia
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1994, 10-12; Dan Stanca, Poezie fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Cornel Moraru, Lucianograme, VTRA, 1995, 7; Dumitru Mureșan, Gâlceava trupului cu spiritul, VTRA, 1995, 7; Ștefan Ion Ghilimescu, Pince-nez-ul poesco-teatral al lui Lucian Vasiliu, LCF, 1995, 36; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 187-189; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 187-198; Perian, Scriitori, 148-152; Sergiu Adam, „Fără scriitori lumea de mâine nu va exista” (interviu cu Lucian Vasiliu), ATN, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 219-224; Adrian
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
echilibrați suportă durerea fără probleme fiind conștienți de rolul programului recuperator. Un alt aspect legat de durere este reprezentat de memoria durerii apărute la o anumită mișcare. În acest context mișcarea executată va fi de o amplitudine redusă sau chiar refuzată. Din acest motiv regiunea respectivă va trebui atent pregătită, executându-se inițial un program global pentru ca ulterior să se treacă la o acțiune localizată, în scopul obținerii decontracturării și executării mișcărilor necesare programului terapeutic. (O.C.Mungiu) Reducerea mișcării se
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
superior față de bolnav, - să reprezinte un model pentru bolnav, - să refuze ca bolnavul să se identifice cu acesta, - să exercite o acțiune care poate fi interpretată sau resimțită de bolnav ca protectoare, dominantă, de model, dar care îi este permanent refuzată, - să existe un anumit tip de relație de comunicare între persoana secundară și bolnav. Tipurile de contra-reacții Tipurile de contra-reacții se discută în raport cu cele ale reacțiilor. Aceasta, întrucât, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, formele contra-reacțiilor au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar medicul prin „tăcere” sau prin „ne-diagnosticare” îi ascunde acestuia realitatea cu privire la starea sănătății sale. În plus, bolnavul va socoti medicul drept incapabil și se va adresa altuia, de la care așteaptă ceea ce crede că primul i-a ascuns sau refuzat. În aceste cazuri, sunt necesare anumite „diagnostice de acoperire” care să satisfacă bolnavul, să-l liniștească, dar care, concomitent, să-i ofere perspectiva unei soluții terapeutice sigure. Personalitatea bolnavului cu suferințe iatrogene Din cele de mai sus se poate desprinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a cunoaște și înțelege nebunia în primul rând ca pe un fenomen uman pe care nu-l separă de toate celelalte aspecte ale umanului. Din acest moment nebunia devine obiect de studiu, domeniu de reflecție, în care sunt descoperite „aspectele refuzate ale umanului”. Psihopatologia afirmă că nebunia nu este „o stare de rău”, ci „o altă față a umanului”. Ea este inseparabilă de persoana umană ca și starea de sănătate mintală cu care trebuie permanent comparată și înțeleasă ca o formă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 233-234; Bogdan Ulmu, Radiografia suferinței, CRC, 1998, 1; Simion Bărbulescu, În căutarea adevăratei identități, CL, 1998, 7. C.T.
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
spre o anume uscăciune a versului, de care N. este însă mândru. Următoarele cărți de poezie din anii ’70-’80 urmăresc constant o linie riscantă a sensibilității intelectualizate, cu implicații livrești. Abia în Ultimele cuvinte (2001) scriitorul își regăsește sensibilitatea refuzată, dar pe temeiul unei nostalgii, e drept, acum senină. Dacă mai înainte își obliga poezia să intre în mit și legendă, aici o lasă liberă, primind-o în propria-i intimitate. Mai demult crea tablouri de legendă, în care personaje
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
refuz Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că pacienții au citit capitolul despre refuz și au continuat să adreseze cereri în fiecare zi. Informare și formare Terapeuții prezintă rolul unui vânzător la domiciliu care vinde enciclopedii: el trebuie refuzat. FrșdȘric - Bună ziua, domnule. Mă numesc domnul Durand, vânzător exclusiv la Éditions Dubeaulivre. Vă propun ultima noastră enciclopedie, este o lucrare de toată frumusețea. Bernard - Nu mulțumesc. FrșdȘric - Imi permit să insist, este o colecție unică! Bernard - Nu, îmi pare rău
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
18; Radu Călin Cristea, Duh și spirit, RL, 1992, 18; Gabriel Dimisianu, Observații mărunte, RL, 1992, 18; Al. Piru, O nouă istorie a literaturii române, L, 1992, 19-21; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Gheorghe Grigurcu, O istorie refuzată, F, 1992, 6; Ovidiu Pecican, Istoria literară și existențialismul naționalist, ST, 1992, 8-9; Monica Spiridon, Habent sua fata libelli, F, 1992, 9; Matei Călinescu, Despre „Istoria literaturii române” de I. Negoițescu, „22”, 1992, 39; Virgil Nemoianu, I. Negoițescu și „Istoria
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
inventează și un nume pentru noul discurs liric, căutat cu obstinație încă de la începutul carierei literare: acesta este „pohemul”, obiectul estetic ce reface unitatea pierdută a lumii, marcând în același timp diferența ce o separă de poezia obișnuită - plată și refuzată, cum ar zice Ion Barbu, de idee. Ceea ce definește „pohemul” este îndeosebi aspectul său ludic, care favorizează amestecul vârstelor și proliferarea neîngrădită a fanteziei: „eu îmi declamam pohemele pe un teren de rugby/ gâfâind la grămadă/ mă credeam în concepții
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
ani de viață de a se căsători. Rând pe rând, Natasha Spender, Jean Fracasse și Helga Greene devin subiectul unor asedii amoroase pe cât de pline de energie, pe atât de ridicole. Ceva din nervozitatea și inferioritatea morală a scriitorului veșnic refuzat se va fi transmis și personajului. Simțul artistic a funcționat la Raymond Chandler chiar și în cele mai disperate momente. Își dă foarte repede seama că se afla pe un drum greșit și decide să se oprească. Scrisoarea către același
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
după care a explicat judecătorului că nici un agresor nu l-a bătut, în calitate de deținut, pe motive personale, ci toți au acționat în calitate de securiști, pentru motive politice și religioase. Subtil, Petrescu i-a făcut semn grefierului să nu noteze. Fiindu-i refuzat accesul la consemnarea grefierului, Maxim a refuzat să mai răspundă la întrebări. Dumitru Neagu a refuzat și el să declare ceva, iar Obreja a tăcut, dar a observat că grefierul scria totuși. Vaman și următorul martor nu au mai fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
rezultate medii, fiind neîncetat distrasă și tulburată de nevroza de scrupul care s-a dezvoltat ca reacție la tendințele sale erotice primitive. Nu putem vorbi însă de patologie și în cazul următor, prezentat de Marc (1987), care arată că pulsiunile refuzate (aici, agresivitatea) izbucnesc din când în când intempestiv. Autorul redă mărturia unui bărbat de 30 de ani care, după 4 ani de psihanaliză, a conștientizat caracterul reacțional al inalterabilei sale amabilități: „Am descoperit, în timpul analizei, cât de tare îmi reprimam
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lucru explică anumite forme de oboseală nevrotică”. Freud (1932/1987) remarcă faptul că visul, care permite o suspendare temporară și parțială a refulării, îi oferă eului ocazia de a se odihni. El (1933/1984) numește „copil al nopții” un gând refuzat care „a trebuit să aștepte slăbirea nocturnă a refulării” pentru a reapărea, și precizează că „memoria din vis reproduce foarte adesea impresii din prima copilărie a celui care visează... devenite inconștiente prin refulare” (1940/1967). Cazurile citate anterior au furnizat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
spală, o îmbracă și o silește să umble curată. Într-o probă proiectivă, testul „Satul”, psihologul îi sugerează subiectului-constructor că satul său va fi atacat. El îi propune deci o situație de pasivitate (să fie atacat). Această sugestie este uneori refuzată categoric, nici un mecanism de apărare neputând fi pus în acțiune pentru a ajuta persoana să-și domine anxietatea. Apoi ea poate conduce la răspunsuri foarte dramatice. Se întâmplă însă (rar!) ca anxietatea provocată să fie transformată în contrariul ei. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sunt simptome ale unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul Însuși de „tradiție” poate Îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată. Dar nu deformată tendențios, fără argumente solide, fără probe decisive de ordin istoric sau filologic. Literatura mi se pare un registru mult mai frecventabil și mai cinstit, În acest sens. Dacă nu s-ar pretinde manual de istorie, Da Vinci
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
extremis, după trădare, dar că a luat, pentru a doua oară, decizia greșită. Isus știa ce urma să se Întâmple cu ucenicul său? Firește, răspunde Origen, dar Încercările Lui de a-l Îndepărta sau păzi de Satana au fost sistematic refuzate. Când și-a dat seama că diavolul și-a strecurat otrava În inima lui Iuda, Isus Îi Încredințează „punga apostolilor”, banii primiți În dar. În felul acesta El Îi reînnoiește Încrederea, sperând că gestul va avea un efect pozitiv. De
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]