458 matches
-
un astfel de curs al acțiunilor, în urma acelei confruntări private, bărbații ar ajunge probabil să practice și ei acele activități pe care până de curând le practicau doar femeile. În temeiul acestei opțiuni, nu facem altceva decât să sperăm că regresiunea bărbaților în universul femeilor sau ascensiunea femeilor în lumea bărbaților ar genera egalitatea și ar înlătura inegalitățile. Tot ce s-ar dori schimbat se reduce la distribuția rolurilor funcționale în familia nucleară tradițională, pe când structura socială exterioară familiei ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de material, dar activă în ce privește formele, după Kant. Că formele puse de ea nu sunt în lucruri? Dar lucrurile n-ar fi lucruri fără aceste forme. De aceea înțelesul lui «ce esteă îl dă «cum e cu putință ce esteă, regresiunea în transcendental ca înspre temei... Lumea a trecut printr-un laborator spre a deveni lume.76 Pentru a reduce lucrurile la expresia lor cea mai simplă: dacă prin lume înțelegem totalitatea fenomenelor, atunci se va putea spune că pentru Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și întoarcerea asupra propriei persoane. Astfel, ne putem întreba cât de potrivit este termenul „mecanisme de apărare”. Un alt aspect pe care-l vom evoca aici este relația dintre mecanismele de apărare și măsurile defensive. A. Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
următoarele optsprezece mecanisme: Activismul Agresiunea pasivă Altruismul Anticiparea Deplasarea Disocierea (sau refuzul nevrotic) Distorsiunea psihotică Formațiunea reacțională Ipohondria Izolarea Proiecția Proiecția delirantă Refularea Reveria autistă Sublimarea Suprimarea Umorul. Examinând această listă, constatăm că două dintre mecanismele menționate de A. Freud - regresiunea și transformarea în contrariu - nu apar în lista elaborată de Vaillant. • Ultima listă pe care o vom mai menționa aici își are originea în lucrările lui Plutchik (Plutchik et al., 1979; Plutchik și Conte, 1989; Plutchik, 1995). În elaborarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se sprijină pe funcția fiziologică a somnului”. Spitz arată apoi că mecanismul regresie are ca prototip somnul (vezi tabelul 2): „În timpul somnului, investirea este retrasă din domeniul senzorial. Este un proces dinamic ce va servi drept prototip retragerii investirii în regresiune”. Pentru Spitz, somnul real ar fi o regresie la sațietatea din momentul alăptării. Dar la fel de bine se poate considera că somnul este un prototip al refuzului sau al anulării retroactive. Autorul citat adaugă totuși și alte elemente prototipurilor acestor două
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că ea a constituit actorul social principal al schimbărilor postrevoluționare. Această percepție corespundea În același timp unui limbaj de deposedare, provenit de la diferiții actori ai mutației, care nu Înțelegeau cum e posibil ca apariția democrației să se soldeze printr-o regresiune a condițiilor de viață și a așteptărilor politice, dar și discursului potrivit căruia această revoluție nu constituia de fapt nicio ruptură. Simultan, această temă a menținerii nomenklaturii - În ciuda distrugerii vechiului regim - nu era nici neutră, nici anodină: ea s-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
prelungirea sistemului prăbușit În perioada ’89-’90 și nu a apărut Încă partidul sau figura politică care să exprime cu adevărat cezura spre care se aspiră. A apărut așa ceva În altă țară postcomunistă? Eu cred că da. Sunt fenomene de regresiune În alte țări postcomuniste? Până la un punct. Excomuniștii polonezi și-au schimbat foarte mult ideologia. Ei sunt la ora actuală campionii accentuării caracterului creștin al Europei, e unul dintre marile paradoxuri. S-au schimbat multe lucruri și cu excomuniștii maghiari
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
taina cunoașterii s-a pierdut”, „cunoștințele se vând pe tarabe populare” etc.) și, într-o ordine mai concretă, tabloul apocaliptic al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în vocabule-temă, după cum „insula”, „lațul
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră -, acest balast nu va mai fi. Ce fericire! Omul va gândi, ca și calculatoarele, prin regresiune și recursul la două valori: 0 și 1. Alternativele posibile nu-i vor mai „tulbura” mințile. Măreția omului va sta în simplicitatea gândirii duale, perfecte. Omul binar își va încarna un nou mod de a fi asemenea mașinilor, va deveni
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
considerând-o inutilă. Experiența vitală a durerii se Înscrie În existența individuală. Ea poate duce la disperare sau la suicid, sau dimpotrivă la conduite de refugiu (dependență de alcool, de analgezice sau psihotranchilizanteă, precum și la alte forme de dependență și regresiune. Pentru că este o amenințare vitală și o suferință cu caracter complex, omul caută să Înlăture durerea, inventând remedii cu care să lupte Împotriva acesteia. Durerea nu este resimțită numai ca o stare fizică rea sau ca o suferință morală și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fantasmatic sau chiar net delirant, raportată la o suferință sau la o suită de suferințe imaginare, dar care au autenticitate pentru individul respectiv; cea mai tipică formă este cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care nucleul central este reprezentat prin suferința umană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
face pe bolnav să-și pipăie organul sau zona dureroasă, să o maseze. Acest gest are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia În domeniul somaticului” (M. Schilderă. Durerea antrenează, de regulă, o stare de regresiune psihologică a bolnavului, la stadiul sadic-anal sau narcisist, Întrucât orice durere conține un element narcisist. În ceea ce privește durerea, atenția noastră este mai puțin orientată către obiectul care produce durerea și mai mult, sau chiar În totalitate, către senzațiile dureroase pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe care o apropie de melancolie, sentimentul de depresie vitală. Durerea morală este resimțită ca o pedeapsă pentru greșelile sau păcatele comise de către individ. Ea se asociază cu ideile de culpabilitate și pune persoana Într-o stare de inferioritate și regresiune (J. Delay și P. Pichotă. Această durere nu are un caracter corporal și nici psihic, ci este raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o regresiune psihologică profundă, În scopul obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
poate sau nu mai ajunge să fie el Însuși și compensează acest deficit prin identificarea cu un partener de același sex. În cazul cuplurilor nefirești, se mai poate remarca faptul că persoanele care-l constituie prezintă o importantă formă de regresiune la stadiile pulsionale anterioare de evoluție, marcate, În special În cazul cuplurilor de bărbați homosexuali, printr-o importantă dependență maternă. Pentru aceștia simbolurile materne (apa, marea, corabia etc.Ă sunt elemente comune În planul arhetipurilor care-i apropie. Cuplurile nefirești
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor moral-spirituale și culturale de către o persoană? Ele vin Întotdeauna să se suprapună peste tipul constituțional somatopsihic al individului. Tipul psihologic este constitutional. Tipul moral este intern, spre deosebire de cel psihologic, care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă 1Ă Tulburările tendențiale ale eului sunt cele care se raportează la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă 1Ă Tulburările tendențiale ale eului sunt cele care se raportează la tendințele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de afirmare, cu caracter productiv; bă pulsiuni ale inconștientului, reprezentate prin acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite de atac, de violență și distrugere; dă fenomene de regresiune În trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite de atac, de violență și distrugere; dă fenomene de regresiune În trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal. În sensul acesta, deosebim următoarele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o experimentezi personal. Dar „măsura suferinței” diferă de la o persoană la alta, chiar dacă, În mod formal ea este aceeași ca natură, ca etiologie. Patologia psihomorală ne oferă aspectele unor experiențe subiective interioare, care neliniștesc persoana, atunci când se manifestă ca o regresiune către trecut sau ca o Întoarcere către sine. Ea are, dimpotrivă, un caracter deschis, zgomotos, atunci când ia forma unor acte de violență sau de exaltare. Existenta unei patologii psihomorale este incontestabilă, dar ea face, din punct de vedere practic, fie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de recuperare dezvoltată de Signe Brunnstrom, kinetoterapeut suedez, care a tratat hemiplegia la adulți. Metoda se bazează pe constatarea că reflexele medulare și cerebrale primitive reprezintă un stadiu al dezvoltării neurologice normale. Apariția acestor reflexe după accidentul cerebral este efectul regresiunii neurologice, or tocmai aceste reflexe trebuie utilizate în procesul de recuperare. Posturarea și mișcările de flexie și extensie ale membrelor lezate ale hemiplegicului sunt de fapt sinergiile membrului respectiv, constituind răspunsul la un stimul sau la efortul voluntar. Hemiplegia se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
minus față de valorile medii fiziologice), în care morfologia și creșterea capului sunt normale și nu există semne patologice neurologice; macrocefalia poate fi patologică, în cazul hidrocefaliei (congenitală sau câștigată), cu evoluție progresivă, realizând pe lângă aspectul de hipertensiune intracraniană și o regresiune intelectuală (Arcan, Ciumăgeanu, 1980). MACRODACTILIE (< fr. macrodactylie, cf. gr. makros - mare, daktylos - deget) - Anomalie manifestată prin dezvoltarea excesivă a unuia sau mai multor degete de la mâini sau de la picioare. MACROESTEZIE (< it. macroestesia, cf. gr. makros - mare, aisthesis - sensibilitate) - Alterare a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lichidează liberalismul individualist. Cea mai mare problemă politică a erei noastre, spune Salazar într-o importantă cuvântare (9 decembrie 1934), era: organizarea națiunii în planul său natural, adică organizarea corporativă. "Sunt convins că în douăzeci de ani, în afară de cazul unei regresiuni în evoluția politică, nu vor mai exista în Europa adunări legislative". Prin intermediul organizației corporative, viața economică devine element de organizare politică. Aceasta este marea revoluție împlinită de Salazar: reintegrarea activității politice într-o activitate creatoare de bunuri, care o precede
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]