1,139 matches
-
curios să afle răspunsul la întrebările adresate, va aprofunda, de bună seamă, cele cuprinse în operă. În cuvântul înainte al autorului, distinsul dascăl arată apoi care este istoria acelei cărți, și cum, proiectul inițial, ce urma să apară la editura regretatului Arthur Silvestri, apărut în anul următor trecerii acestuia la cele veșnice, le editura on-line de la Tismana (p. 4). De asemenea, aduce mulțumiri domnului profesor Giurgincă, pentru volumul Piramida cantemiristă , care, după cum însuși mărturisește, a constituit o sursă documentară de neprețuit
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ultimii_soldati_ai_neamului_r_al_florin_tene_1393333332.html [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
frison creștin străbate, de altfel, aproape în întregime volumul.Echilibrul se menține adesea pentru a impinge poemul fie în relatarea diafană unde regăsim, mai în toate cazurile, jumătatea mitologică a femeii, adică bărbatul, în cazul Emiliei Tudose fiind vorba de regretatul ei soț, poetul Mircea Tudose), fie în imaginarul încărcat de expresii eclatante. Volumul este un exercițiu metodic de plonjare în romantism împreună cu eul propriu. Confesiune lirică este împărtășită în termeni clasici, imaginea interiorității e proiectată în secvențe duios-cantabile. Împăcarea identificării
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_tudose_triumful_iubiri_al_florin_tene_1364888889.html [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
urmă și cele depistate atunci, doar un singur vers a suferit o neînsemnată modificare, celelalte, câteva sute, au fost transmise de ceata de colindători, de la o generație la alta, neschimbate. Tocmai de aceea informațiile care se află în versurile colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
recenzate amintim două care sunt cele mai evidente: viața duhovnicească sau ancorarea în viața liturgică a Bisericii și problematica istorică. Volumul se deschide cu prezentarea unei cărți de excepție în spiritualitatea ortodoxă: ”Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”, semnată de regretatul și vrednicul de pomenire mitropolit, Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului. Cartea grupează o parte dintre conferințele susținute de mitropolitul Antonie în Occident, în fașa unui auditoriu format în mare parte din protestanți și catolici. Stelian Gomboș evidențiază pledoaria mitropolitului Antonie
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_.html [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
foarte agreabilă, în măsura în care cuprinde mult din ceea ce e clădit într-un spațiu românesc fascinant: relief, floră, faună, așezări, locuitori, spiritualitate, aspirație... Două pasiuni, așadar, două consecvente iubiri și cunoașteri s-au înmănuncheat într-o carte excepțională: dr. Gheorghe Dihoru și regretatul preot Constantin M. Popescu, coautori ai unei cărți făptuite editorial de Editura Ars Docendi - Universitatea din București. Tot ce e legat de viața în act și în oglindire a Siriului are în sine o glorie: Siriul e locul natal al
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421405930.html [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
Oradea, pentru a-l omagia la un an de la plecarea sa în veșnicie, pe 24 februarie 2010. Manifestarea a debutat cu un moment de reculegere ținut în memoria lui Constantin Mălinaș. Moderator a fost prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu. Personalitatea regretatului om de cultură a fost evocată de cei care l-au cunoscut și apreciat, printre care: Ioan Micu, directorul Liceului Teoretic "Aurel Lazăr", Ștefania Raț, din partea Fundației Franco-Române, deputatul Ioan Sorin Roman, sculptorul Cornel Durgheu, Ligia Mirișan, directoarea Bibliotecii Județene
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_malinas_omagiat_la_un_an_de_la_plecarea_sa_in_vesnicie.html [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
ing. Constantin Butișcă, Vasile Ungureanu, venit special de la Popești pentru a participa la această omagiere, col.(r) Dan Poinar, președintele Asociației Naționale "Cultul Eroilor", Filiala Bihor, care a venit cu propunerea ca una dintre sălile Bibliotecii Județene să poarte numele regretatului om de cultură, Tiberiu Moraru, președintele și fondatorul Asociației Morărița, care a adus și împărțit celor prezenți numerele trei și patru ale revistei „Familia română", publicație care a fost „copilul de suflet"al lui Constantin Mălinaș. Vizibil emoționată, Iudita Călușer
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_malinas_omagiat_la_un_an_de_la_plecarea_sa_in_vesnicie.html [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
fondatorul Asociației Morărița, care a adus și împărțit celor prezenți numerele trei și patru ale revistei „Familia română", publicație care a fost „copilul de suflet"al lui Constantin Mălinaș. Vizibil emoționată, Iudita Călușer, de la Muzeul Țării Crișurilor, a evocat figura regretatului om de cultură și a subliniat buna colaborare pe care a avut-o cu acesta de-a lungul timpului. "A fost un om cu o cultură temeinică, enciclopedică, care a lăsat în urma lui însemne și valori. O pasiune a lui
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_malinas_omagiat_la_un_an_de_la_plecarea_sa_in_vesnicie.html [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit împreună cu regretatul coleg de lucru Vasile D. Carazan, care avea mașină de scris cu caractere latine) - prima lucrare de specialitate cu alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea Legii nr.3462 cu privire la revenirea limbii noastre la grafia latină), la editura chișinăueană
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crucea-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Sâmbăta de Sus ocazionate de vizita Mitropolitului ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. După înceierea ceremonieiilor și a slujbei, am purtat discuții cu numeroși prelați ortodocși străini, care-l însoțiseră pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I în vizita sa în România, vizită datorată regretatului mitropolit Antonie Plămădeală. [3] De exemplu, am participat la vizita efectuată de fostul Patriarh Teoctist Arăpașu, la românii din Ungaria, asistând la slujba oficiată în biserica din Jula, ca și la discuțiile cu enoriașii ortodocși români din localitate și satele
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
vorbele de care au nevoie pentru sufletele lor de pământeni. Toți simt românește și sunt mândri de asta. Nimeni nu încearcă să pară american, ci dimpotrivă, măi român. Asta ca o observație puțin critică la adresa tendințelor din țară unde, vorba regretatului profesor George Pruteanu, mulți vor să fie “cool”. Există cumva, si nu o spun eu, ci a spus-o mai înainte mult mai frumos și mai adecvat Lucian Blaga, o matcă etnică din care românul nu poate ieși, oriunde s-
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1425924317.html [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
Monografiei Sociologice a elevului lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl. De fapt, autorii relevă pregnant modul în care evenimentele istorice petrecute la nivel macroistoric național se răsfrâng la nivelul unei comunități locale. Altfel spus, distinșii autori pun în practică ideea regretatului academician Constantin C. Giurescu, care afirmă că o istorie completă și veridică a neamului românesc nu este posibilă decât atunci, când fiecare comunitate locală va avea realizată și publicată monografia sa.Este relevat locul și importanța așezării Ulmeni în rețeaua
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_dobrescu_1486949717.html [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
rămas prezicerile bunicului că are mâini de pianistă și va fi muziciană, iar, după cum țipa la numai o lună, va realiza tot ce-și va dori în viață. Mai mult ca sigur, focul nestins al dragostei pentru Ariadna cea mult regretată, îi înaripa încrederea că sufletul ființei iubite s-a reîncarnat în îngerașul din leagăn și nepoata îi va fi pianistă. Pe soția sa a cunoscut-o la Soroca, în 1918, când domnișoara avea 18 ani. După tradiția basarabeană, a furat
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
uitat primordiile), reproduc un text personal , aflat în cuprinsul cărții oglinditoare de conștiințe << MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ LITERARĂ ,VOL.II >> - cu subtitlul << Scrisul ca religie la Români, în preajma Anului 2000 >> , publicată în Editura CHARPATIA PRESS, București 2008, sub magistrala semnătură a regretatului Artur Silvestri : << ȘI TOT ZIDESC DIN CUVINTE O BISERICĂ>>. Adevărata și inegalabila învățătură prin care am fost inițiat ca scriitor - și nu numai , mi-a fost dăruită într-o Academie Cosmică, de unde izvorăște Lumina Iubirii Divine. Acolo în nemărginire, cântă
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
să-i fericim, fiindcă copilăria este scurtă, maturitatea vine cu problemele ei mari, grele, uneori dureroase, dar, în același timp frumoase și interesante; apoi vine vremea când reflectăm asupra tot ce rămâne în urma noastră: Copilărie, ecou lung, prelung repetat, mereu regretat... Unde sunteți dimineți ale copilăriei când totul părea învăluit în mister ? Unde sunteți zile ale copilăriei, lipsite de griji și nevoi ? Unde sunteți seri ale copilăriei când priveam stelele dorind să le-nțeleg pâlpâirea ? Unde sunteți nopți ale copilăriei când
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_copilului.html [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
la Facultatea de Teologie din București. După absolvirea facultății s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 și-a susținut teza cu titlul: „Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman. În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie același an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit by http://uzp.org.ro/mitropolitul-banatului-ips-nicolae-corneanu-a-murit/ [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
a fost urmarită de peste două miliarde de telespectatori de pe întreaga planetă. Catherine Elizabeth Middleton a purtat o rochie din satin ivoire cu dantelă, broderii și trenă de aproape doi metri, semnată Sarah Burton, o creatoare de la casa de modă a regretatului designer Alexander McQueen. Potrivit designerului Vera Wang, prezentă în studioul CNN, rochia a fost inspirată de tradiția Casei Regale Britanice, broderiile cu crini fiind specifice prințeselor Scoției, iar corsetul victorian a fost inspirat de ținuta purtată de Grace Kelly la
NUNTĂ DE BASM LA LONDRA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Nunta_de_basm_la_londra.html [Corola-blog/BlogPost/361192_a_362521]
-
născut Staten Island, la Tottenville, în ’36-decedând în 2003 la New York-, super-spectacol jucat, cu decenii în urmă, la Teatrul Mic!)... NIG: ,,Am scris, acum 15 ani, o piesă de teatru, “New York-București, reîntoarcerea niciunde” (nu s-a jucat, deși regretatul om de teatru Mircea Ghițulescu a considerat-o “Cea mai bună piesă din dramaturgia exilului românesc din 1990 încoace!”), (...) M-am reîntors, naiv, gândind, irecuperabil, cu sufletul, pentru o miză mai mare decât scrisul, Viața!”(MMI) Eu am sentimentul de
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/nuta_istrate_gangan_1437263315.html [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Dorel Onaca a găzduit pe plaja sa de la Eforie-Sud, «Splendid Beach», un festival internațional al aromânilor, «Zilele culturii aromâne», cu participanți din mai multe țări balcanice. Între invitații de onoare, îmi aduc aminte, s-au numărat președintele Traian Băsescu și regretatul actor Nicu Constantin. Acesta din urmă, «machedon» chiar din Eforie-Sud, a ascultat cu mâna la inimă și cu lacrimi în ochi celebrele versuri ale imnului aromânilor, scrise de Constantin Belimace și intonate de sutele de glasuri ale participanților, ridicați în
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436717426.html [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
se desface în temnița sinelui, textualizarea realului - sînt elemente de metodă, preluate de la colegii lui Iova și Mușina, dar subsumate acum unui alt demers. Titlul unuia dintre volumele Cristinei Dascălu poate duce cu gîndul la Fiara melancolică, volumul postum al regretatului Aurel Dumitrașcu, unul din liderii de substanță ai optzecismului, vorbind acolo despre „sălbăticia” adîncă a ființei, refuzul ei de a se supune canonului demonic al lumii, de a suporta rigoarea, comanda, autoritatarismul; la autoarea noastră, poezia este fiara suavă care
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
mirifică a copilăriei, așa cum însăși poeta spune: Totul este o poveste,/ Vis frumos și nesfârșit,/ Că-nainte mult mai este ... / Alb pastel de borangic" (Pastel de borangic). La cât mai multe și mai frumoase scrieri, înainte!” GEORGETA RESTEMAN,Cluj Napoca „Dacă regretatul scriitor pentru copii Iuliu Rațiu (1930-2009) ar fi citit frumoasele pagini ale cărții poetei Maricica Stroia, scrise cu fir auriu de borangic, le-ar fi menționat la loc de cinste în minunata și unica "Istorie a literaturii pentru copii și
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetei_si_prozatoarei_ma_gheorghe_stroia_1344658312.html [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
Deci nu e de mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul său cuvânt înainte filosoful operează deschiderea abruptă a perspectivei din care intenționează - evident polemic - să instaureze noi sensuri și implicații privind creația eminescienă în spiritualitatea noastră: „A considera, spune el, cum s-a făcut până astăzi
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
soarta care te cheamă acolo unde ai fost programat să te duci.” Sunt conștient de faptul că mulți dintre cei ce vor citi aceste rânduri nu o cunosc pe modesta și plăcuta doamnă pe care am citat-o, soție a regretatului poet și traducător, Romulus Vulpescu. Poate că mulți dintre cei care au cunoscut-o ori i-au citit scrierile au dat-o uitării, ocupați cu alte îndeletniciri mai grabnice ca aceea de a citi, de a se cultiva ori, poate
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Portretul_unei_doamne_marian_malciu_1370266466.html [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
și mai redus în prezent. Lucrarea lui Solomon Podoleanu referitoare la istoria presei evreiești din România în perioada 1857-1900 nu oferă un studiu analitic special asupra presei idiș, afirmație valabilă și asupra lucrării cu caracter popular pe această temă a regretatului scriitor și documentarist Marius Mircu. Lucrarea regretatului bibliograf și istoric al presei Emanuel Aczel, programată să fie un dicționar bibliografic al publicațiilor periodice evreiești din România și perimetrul românesc, nu o analiză istorică generală, a fost publicată doar parțial: partea
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456919910.html [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
Solomon Podoleanu referitoare la istoria presei evreiești din România în perioada 1857-1900 nu oferă un studiu analitic special asupra presei idiș, afirmație valabilă și asupra lucrării cu caracter popular pe această temă a regretatului scriitor și documentarist Marius Mircu. Lucrarea regretatului bibliograf și istoric al presei Emanuel Aczel, programată să fie un dicționar bibliografic al publicațiilor periodice evreiești din România și perimetrul românesc, nu o analiză istorică generală, a fost publicată doar parțial: partea referitoare la presa idiș nu a mai
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456919910.html [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]