178,650 matches
-
Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea de polemică aducînd în discuție lumea scenei, a culiselor și a evenimentelor dramatice, în
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
sensuri ale cuvîntului, destul de asemănătoare cu cele petrecute în lumea literară. Mai optimist a fost la această întîlnire dl Gabriel Dimisianu. Aruncînd o repede ochire în istoria literaturii române, vorbitorul a constatat că există un exercițiu al polemicii și cîteva reguli ale ei, impuse încă de la 1840, de la îndemnul lui Kogălniceanu de a critica opera, iar nu persoana, continuate apoi cu Maiorescu și E. Lovinescu. Dl Al. Călinescu a readus în discuție ideea de pornire, a eticii disputelor literare, constatînd că
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
care să definească specificul luptelor literare de la noi: "polemica de cumetrie" și a dat cîteva exemple recente, inclusiv personale. Naratoarea-scrib a profitat de faptul că luase notițe și, amintind de regulamentul polemicii de la Oxford, a extras din spusele vorbitorilor 5 reguli ale unei polemici autentice, unele pentru cel care polemizează, altele pentru cel cu care se polemizează. La lista rămasă deschisă, dl Andrei Oișteanu a mai adăugat ideea responsabilității adversarilor și a respectului reciproc: Nu sînt de acord, dar lupt pentru ca
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
perfecte. E ceva tipic pentru un scriitor de o asemenea anvergură intelectuală să viseze la dezmățul lexical al unor prozatori, să zicem, de astă dată, de teapa lui Rabelais... Se pare că acest dar al rugozității literare îl au de regulă numai scriitorii grei de substanță... Conștient de paradox, marele sud-american adaogă, precaut: "Nu voiesc să încurajez neglijențele de limbaj și nici nu cred în vreo virtute mistică a frazei stângace și a epitetului vulgar. Afirm, doar, că voluntara omisiune a
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
varietate specială, patrupedă, din rasa zmeilor de câmpie." Câinii de zmeu, aflăm mai departe, sunt niște literați și se hrănesc cu ce altceva decât cu... porci de câine. Deși pare o lume întoarsă pe dos, aici totul se articulează după regulile unei logici imbatabile. Cea mai savuroasă este, desigur, logica etimologiei populare. De ce să te chinui să cauți originile obscure ale cuvântului toroipan, când poți foarte bine introduce o simplă liniuță despărțitoare și totul devine limpede și chiar „științific": toroy-pan, care va să zică
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente acțiuni culturale, de ținută, în Basarabia, pentru a-i motiva pe scriitorii de valoare români să dea curs unor invitații. "Ocaziile", de regulă, promiteau un chef pe cinste la Uniunea Scriitorilor și cam atât). În absența autorilor, e drept, au traversat Prutul, uneori, cărțile lor: Dimineața pierdută, Don Quijote în Est, Orbitor, Exuvii, Ușa interzisă etc. (sigur, nu doar acestea, am numit aici cărți
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
o cucerire a erei de libertate, dar să o faci oricum, folosind anapoda cuvintele, siluind gramatica în văzul tuturor, acesta e un abuz și un semn de subcivilizație. Or, libertatea de a vorbi agramat tinde să devină, la televiziunile noastre, regula cea mai respectată. Există acea găselniță populistă a chestionării omului de pe stradă, cultivată cu fervoare. Nu este discuție între specialiști (sau pretinși specialiști, mă rog), pe vreo temă la ordinea zilei, care să nu fie întreruptă de moderator cu vorbele
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
Mi s-a părut mai credibilă formula cu Amzulescu, mai adecvată stilului lui Darie din această montare: un povestitor-autor detașat, cu aerul unui lord rece și cinic, care își controlează reacțiile milimetric - cu o singură izbucnire semnificativă, excepția ce confirmă regula - un contrapunct într-o furtună de gesturi și decizii extrem de brutale, de implicate. Pe Dan Aștilean l-am descoperit într-un fel prea teatral, lăsat în replică, expozitiv și explicativ, mai degrabă povestitor, nu și autor, dramaturg chinuit de fapte
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
acest deceniu în privința caratelor reale purtate de operele literare apărute atunci. Regele Carol a fost un soț infidel, într-adevăr: dar există mulți șefi de stat, din secolul al XVIII-lea și pînă astăzi, care să se fi sustras acestei reguli? În infidelitatea lui instituțională, a avut însă nenorocul să fie fidel unei singure femei, timp de treizeci de ani. S-a îmbogățit, ce-i drept, dar odată cu țara și fără s-o ruineze, dimpotrivă. Iată cele cîteva adevăruri, limpezi ca
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
a limbii, sînt sancționate în școală, ironizate la radio sau la televizor etc. Uneori e totuși util să ne amintim de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de bază (adesea întemeiate pe structura gramaticală); altele sînt în parte justificate de oscilațiile istorice ale ortografiei românești. Omiterea cratimei sau scrierea aberantă a unuia sau a mai multor i în final de cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
a pervertit gustul, a răspândit mitocănia la scară națională, a încurajat șmecheria, confundată deliberat cu inteligența, a stimulat impostura, a cultivat disprețul față de om și, instituind prioritatea indicației de partid față de lege, a condus la încălcarea în impunitate a oricărei reguli și norme de conviețuire socială. Comunismul a potențat exponențial defecte care, datorită europenizării rapide, se atenuau vizibil. În anii cincizeci, când a fost construită Casa Scânteii, elitele au fost lichidate fizic în lagăre de exterminare. Un malaxor cumplit a zdrobit
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
presă despre isprăvile sale, chiar s-ar apuca să ia la bătaie șefi de ziare, după ce se odihnește. Declarația în sine mi se pare înlemnitoare. După ce mănînci banul public în funcții importante, ani de zile, n-ai învățat una dintre regulile elementare ale democrației. Că presa nu stă cu ochii pe tine pentru că are ceva cu poza ta din buletin, ci fiindcă a băgat de seamă că nu aperi interesul public pentru care ești plătit. Din păcate, asemenea reacții golănești venite
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
Hamletul lui Zefirelli e considerat dramă, deși...). A treia: prezentarea nu e consecventă, un film (Rob Roy, să zicem) apare cînd ca istoric (e doar după un roman de Walter Scott), cînd ca dramă (deși e o tragedie în toată regula). Întrebarea principală este dacă aceste "definiții" ne sînt de folos. Cele care apelează la sigle, nu la cuvinte, mi se par mai simple și mai eficiente. Sigla n-are capacitatea multiplă și nici ambiguitățile cuvîntului: e clar că un pistol
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
așa că profesorii ieșeni de la Belle Arte se duseseră la Minister să ceară chemarea lui Ion Irimescu la catedră la Iași, solicitare, dealtfel, acceptată. Misiva de la Iași venise într-o zi de 1 aprilie, încît el, voluptosul creator de farse, după regulile umorului negru, se gîndise la o glumă, la un haz de necaz. Cu toate acestea își luase inima-n dinți și, cu Jenița alături, ca de obicei, se îndreptase spre Iași. Intrase sfielnic la Belle Arte, afișînd indiferența unui om
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
a unei lumi cu care protagonistul se ciocnește nas în nas, tensiunea demistificărilor și năuceala care îi cuprinde, deopotrivă pe cei doi, din pricini diferite: Humbert caută răzbunarea cu orice preț și în numele ei ucide, este criminal cu acte în regulă. Cue, zăpăcit de droguri, beții, orgii orchestrate cu știință și rafinament, nu-și poate crede ochilor că cineva, un străin, îl amenință, îl umilește, îi încheie socotelile cu viața printr-un scurt și cuprinzător rechizitoriu și printr-un glonț azvîrlit
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
despre Victor Rebengiuc?! Pentru ceilalți actori, el nu va deveni mare decât atunci când vor ajunge interior la un asemenea nivel, încât să-și dea seama de asta. Iar pentru public rămâne o legendă. Alexandru Dabija: Armată vicleană, bătrânețea lovește după reguli întortocheate și plictisitoare. Uneori o ia pe departe hărțuind laturile, alteori bate de-a dreptul, repede de nici nu știi ce se întâmplă. Alteori își ia seama și se ține deoparte, bine sfătuită de puteri tainice. Așa face cu Victor
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
aproape de forma ei originară, cei cinci sculptori au transferat asupra ei nu atît voința lor imperativă, cît o profundă știință a dialogului și o solidă cultură a statuarului. 2001 sau structurarea instituțională De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci sculptori, ci doar patru: Mircea Bochiș, Ioan Marchiș, Mircea Roman, venit special din Anglia, și Vasili Djabrailov din Ucraina. Ca element de noutate imediată, marmura n-a mai constituit acum un
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
model lingvistic (principal), pe care li-l conferă statutul lor în viața societății actuale. Exprimarea corectă (obiectiv al oricărei acțiuni de protejare a limbii) presupune stăpînirea exigențelor specifice complexe impuse de utilizarea unei anumite limbi, între care buna stăpînire a regulilor ei. Iar însușirea temeinică a acestora se realizează pe diverse căi. Deprinderile lingvistice se formează și se fixează atît ca efort conștient, în cadrul unei activități (realizate sub îndrumarea unui profesor sau ca autodidact), cît și 'din mers' prin imitare, prin
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
aprecierea prestației lingvistice a emisiunilor de radio și televiziune - care aparțin domeniului public - reperul îl reprezintă normele variantei literare, iar în combaterea și îndepărtarea abaterilor s-a făcut apel mai ales la posibilitățile oferite de modalitatea de însușire conștientă a regulilor limbii, cea reprezentată de învățarea întemeiată pe o activitate de autoperfecționare realizată prin utilizarea dicționarelor și a lucrărilor de gramatică (cu caracter normativ) și ghidată de sfaturi și îndrumări. În această perspectivă, componenta naturală, spontană, a formării (și conservării) deprinderilor
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
formam din nou același grup dintotdeauna, pe care soarta îl despărțise, odată cu încetarea oficială a copilăriei. Ne aflam din nou laolaltă, elevii celor patru clase paralele de la liceul Cantemir. Reuniunile noastre au prins cadență. Pînă ce s-au fixat la regula fermă de două pe an. La fiecare nou echinox, apăreau alte figuri, pe care în primele secunde le descifram cu greu din noaptea amintirii. Cînd, în 1987, la împlinirea unui număr rotund de ani de la absolvire, ne-am dat peste
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
puțin suprafața mării/ și vom găsi acolo un blues despre bani/ despre pescarul de arici undeva sus/ aruncîndu-și plasele în apă/ apoi scoțîndu-le aproape goale/ oricum fără noi" (cîteva scrisori către Janis Joplin). Despuiat de inocență, acest joc e de regulă nemilos: "noaptea trecută am băut iarăși/ cu o femeie necunoscută/ alcoolul acela abject numit Desperados/ un amestec de cruzime/ și diamant/ adică o și mai mare cruzime" (ibidem). Cinismul e, firește, o manifestare a cruzimii iar aceasta e, după cum afirmă
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne aflam sub regim comunist, cea mai mare parte a teritoriului României fusese colectivizată, reguli complet diferite organizau relația dintre proprietatea publică și proprietatea privată, - și toate acestea erau, firește, prezente în satele din Carpați în care mă stabilisem. E motivul pentru care, împreună cu Mihai Pop, alesesem trei sate cu totul diferite. Cerusem ca unul
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
loc aprinderea focului viu, care nu are nimic de-a face cu cultura ecleziastică. Tot așa, practica jocurilor funerare. în timpul celor trei zile cât durează ceremoniile în casa mortului, are loc priveghiul, care nu e doar un priveghi condus după regulile practicii creștine, ci e, dimpotrivă, o veghe în timpul căreia au loc jocuri, au loc deghizări, se desfășoară un întreg ansamblu de activități cu totul străine de creștinism. Așadar, - un soi de dublă cultură. în același timp, eram foarte impresionat văzând
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci și, evident, Dostoievski) și nici nu adera bine la text. Este inspirat detaliul că obsedatul sexual Mihai Goțiu vede în Veronika lui Coelho o nimfomana venită să-l 'elibereze' pe el din chingile regulilor sociale, dar personajul nu e bine construit și pare o caricatură, dialogurile cu 'ea' sînt slabe etc. Teribilă forță a personajului de a construi scenarii delicios delirante da greș aici. Discuțiile cu Dumnezeu' sînt, deși nu chiar în aceeași măsură
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
ce aduce nou, după părerea Dv., această ultimă carte? Cum situați această carte în ansamblul cercetărilor Dv. privitoare la România? Prima carte, Focul viu, consacrată relațiilor de rudenie și ritualilor legate de ele, e o carte concepută și redactată conform regulilor universitare clasice, ale observației, interpretării, rigorii, verificării și, prin urmare, cu un minimum de implicare personală în demersurile cercetării. E o constrângere cerută de temă și de limbajul și comunicarea universitară a cercetării internaționale. Cealaltă carte e cu totul diferită
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]