329 matches
-
multimodal. Și în acest caz chirurgia cu caracter de radicalitate este opțiunea principală, îmbunătățind semnificativ supraviețuirea [10]. Chimioterapia adjuvantă utilizând regimul cu ifosfamide, carboplatin, și etoposid (ICE) s-a dovedit utilă în aceste cazuri, inclusiv la cazurile cu recurență, înainte de reintervenția chirurgicală [11]. Radioterpia nu este aplicabilă copiilor sub trei ani, fiind utilizată doar la copii mai mari și adulți. Radiochirurgia cu Gamma Knife poate fi utilizată la pacienții cu reintervenții la care nu s-a reușit ablația completă a tumorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
utilă în aceste cazuri, inclusiv la cazurile cu recurență, înainte de reintervenția chirurgicală [11]. Radioterpia nu este aplicabilă copiilor sub trei ani, fiind utilizată doar la copii mai mari și adulți. Radiochirurgia cu Gamma Knife poate fi utilizată la pacienții cu reintervenții la care nu s-a reușit ablația completă a tumorii. Prognosticul. Dacă în marea majoritate a cazurilor de papilom de plex rezecția chirurgicală completă asigura vindecarea, în cazul carcinomului prognosticul este mult mai rezervat. Rezecția totală este urmată de o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de aspect digitiform hipointens în T1 și hiperintens în secvențele T2 și FLAIR (fig. 4.72). Angio-RMNul a înlocuit în mare parte angiografia arterială (fig. 4.73). Postoperator, imagistica prin rezonanță magnetică nucleară detectează relicvatele tumorale stabilind conduita terapeutică ulterioară (reintervenție sau tratament adjuvant). Recidivele tumorale, mai ales dacă s-a efectuat și radioterapie, datorită structurii lor fibroase capteaza mai slab substanța de contrast. Tomografia computerizată fără contrast prezintă o acuratețe de 85%, cu substanță contrastantă, 95% (fig. 4.74) poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formele fără atipii celulare și mitoze nu este recomandabil tratamentul adjuvant. Din numărul cazurilor raportate în literatură nu se pot face recomandări foarte stricte legate de atitudinea terapeutică în caz de recidivă și mai ales cu privire la tratamentul adjuvant aplicabil după reintervenția chirurgicală, prognosticul fiind în aceste cazuri infaust [8]. MELANOMUL MALIGN CEREBRAL PRIMAR Tumoră extrem de rară, reprezentând mai puțin de 0,1% din tumorile sistemului nervos central, se prezintă ca un melanom de o malignitate ridicată, fără implicare sistemică. Proliferarea se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primul rând chirurgical, abordul endonazal endoscopic fiind soluția cea mai frecvent utilizată. În cazul unor recidive de mari dimensiuni, abordul fronto-temporal contralateral precedentei intervenții este opțiunea noastră pentru a evita pătrunderea pe o zonă cicatricială cortico durală dificil de disecat. Reintervenția este de obicei urmată de Radiochirurgie (gamma knife) sau radioterapie conformațională hiperfracționată în vederea stabilizării leziunii. CRANIOFARINGIOMUL BIANCA PINTEA, IOAN ȘTEFAN FLORIAN Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale benigne, cu dezvoltare lentă, încapsulate, cu consistență variabilă (solide și/sau chistice, cu sau fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tehnic comparativ cu chisturile epidermoide datorită consistenței mai ferme. Rezecția totală reduce riscul meningitei chimice postoperatorii sau a recidivelor tumorale. Recidivele tumorale au fost descrise atât pentru chisturile dermoide cu localizare cranială cât și pentru cele cu localizare spinală, necesitând reintervenție chirurgicală. Radioterapia sau chimioterapia nu au indicație în prezent [7,8]. CHISTUL COLOID Chistul coloid este o tumora benigna, de linie mediană, cu creștere lentă care se dezvoltă clasic în porțiunea anterioară a ventriculului III; blochează foramen Monro putând cauza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și cu morbidități minime și în general tranzitorii și sunt cu atât mai spectaculoase cu cât metoda se adresează cu precădere meningioamelor inabordabile chirurgical! Din punct de vedere economic, este evident că reducerea dramatică a populației de pacienți care necesită reintervenție chirurgicală pentru recidivă sau progresie a volumului tumoral restant are un impact deosebit de benefic în termeni de costuri de spitalizare, anestezico-chirurgicale, recuperare și reinserție socio-economică și familială. SCHWANNOAMELE VESTIBULARE (NEURINOAMELE DE ACUSTIC) Standardizarea tehnicilor microchirurgicale utilizate în abordul schwannoamelor vestibulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fiind rezervată 341 doar cazurilor cu evidența clinico-imagistică a metastazelor pe cale lichidiana [37]. În experiența noastră la ependimoamele de grad I la care am reușit ablația totală confirmată imagistic (RMN cu contrast), recomandăm radioterapia doar în caz de recidivă după reintervenția chirurgicală. Chimioterapia are un rol nesemnificativ în tratamentul ependimoamelor. La copiii sub 3 ani, în ideea evitării reacțiilor adverse ale radioterapiei, se pot utiliza regimuri mai agresive de chimioterapie asociate cu transplantul de măduvă osoasă hematogenă. Până în prezent, rezultatele sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu gradul de anaplazie intratumorală întâlnit la examenul histopatologic, în așa măsură cum se întâmplă în cazul altor tumori gliale [36]. Recidivele sunt frecvente și predominant locale, tratamentul chirurgical fiind principala măsură terapeutică și în aceste situații. Radioterapia repetată după reintervenția chirurgicală pare să fie urmată de rezultate încurajatoare [38]. Diseminarea la nivel spinal este rară, apărând în mai puțin de 10% din cazuri [36]. TUMORILE CU CELULE GERMINALE Detalii privitoare la aceste tumori au fost mai pe larg prezentate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
biliară sunt depistate incidental, după o intervenție efectuată pentru litiază biliară, procentul raportat fiind de până la 47% în marile serii de pacienți [6]. În aceste cazuri intervențiile efectuate nu sunt în general optime din punct de vedere oncologic, necesitând o reintervenție chirurgicală ce pune în evidență boală reziduală într-un procent de aproximativ 74% [6]. Pacienții operați în absența simptomelor, precum și cei care sunt diagnosticați incidental, cu litiază colecistică par a avea o supraviețuire mult mai bună decât restul pacienților [7
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
hemostază, poate fi tracționat ușor pentru a exercita o compresiune și mai bună). ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII a) Radiografia / echografia de control la 24 ore va indica existența unor eventuale fragmente restante și poziția lor. În funcție de aceasta se poate decide fie o reintervenție ("second look") prin același traiect, fie abordul prin alt traiect, mai favorabil extragerii/distrugerii lor. Se poate decide și oportunitatea fragmentării calculilor restanți prin ESWL, cu sau fără protecția unei sonde "JJ". Echografia de control este indicată În cazurile În
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
operați pentru calculi ureterali În anii '70-'80 și la care, recidiva litiazică a migrat pe ureter și s-a oprit În zona vechii incizii. Din fericire, toate cazurile au beneficiat cu succes de ESWL și nu a fost necessară reintervenția chirurgicală. Privind retrospectiv, toate clinicile urologice dotate din România și din Europa constată că, numărul intervențiilor deschise a scăzut dramatic, În condi iile În care tehnologiile de ultimă oră devin mai accesibile Suntem Încă puși În situația să practicăm multe
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei coaste I rudimentare [11]. Acești pacienți au indicație de reintervenție chirurgicală pentru completarea rezecției sau eliberarea structurilor vasculo-nervoase din țesutul cicatriceal.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
chirurgia "generală", dar a respectat și stimulat dezvoltarea inerentă a unor specialități chirurgicale care s-au consolidat mai ales în ultimele decenii. Operator excepțional, Chipaiul avea nu doar îndrăzneală, dar și înțelepciunea prudenței, evitând intervențiile pripite. (Într-o admirabilă monografie, "Reintervențiile imediate și precoce în chirurgia abdominală", ale-gerea momentului operator îi prilejuiește lui Chipail consemnarea unui adevărat "codex" chirurgical). Prof. Chipail pare să fi avut o adevărată vocație a noului, o permanentă deschidere spre viitor. A fost un pionier în chirurgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
15 zile, cu limite între 10 -86 zile (6). Rata de supraviețuire la 5 ani este de 50% (6). Factorii predictivi de AVC la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în ultimii ani, fiind ușor crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen lung sunt bune, așa cum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Pacienții operați trebuie tratați intensiv pentru înlăturarea factorilor de risc cardiovascular, fumat, controlul valorilor tensionale, corectarea dietei, reducerea valorilor lipidice și trebuie urmăriți periodic ecocardiografic și CT pentru a evalua evoluția disecției restante pe unele segmente aortice. Uneori se impune reintervenția, mult mai dificilă din punct de vedere tehnic, și cu mortalitate postoperatorie crescută (16). Cea mai frecventă cauză de moarte în disecția acută tip B o constituie ruptura aortică și hipoperfuzia viscerală. Între 70 i 80% dintre pacienții cu disecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
păstrează aceleași criterii clinice și angiografice ca și angina de efort. Evidențierea obstrucției grefonului necesită aplicarea acelorași criterii angiografice privind indicațiile de operație. Existența unui debit ridicat în grefon la prima intervenție demonstrează un pat distal adecvat și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea unei corectări complete a leziunilor. Se afirmă că reintervențiile prezintă aceleași riscuri
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea unei corectări complete a leziunilor. Se afirmă că reintervențiile prezintă aceleași riscuri și asigură aceleași rezultate ca și prima intervenție. Contraindicațiile tratamentului chirurgical Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt rare: 1. Angină stabilă cu leziune monovasculară (CD,CX) 2. Infarct miocardic sub 6 ore 3. Insuficiență cardiacă fără angină 4. Obstrucții
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
electrică, sotalol, beta-blocante (BB) și alte intervenții reduc incidența FA post BAC (evaluare sistematică a 52 de studii randomizate de prevenire primară a FA. BB intravenos pot fi mai eficiente decât BB orale postoperator în reducerea FA după chirurgie cardiacă. Reintervenții post-BAC - 8,2% (studiu prospectiv 48.758 pacienți operați 1971-1998; 99% fără reoperație la 1 an, 96% la 5 ani ,88% la 10 ani, 73% la 15 ani, 60%la 20 de ani, 46% la 25 de ani). Numeroasele studii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
sutură intraorale după 7-10 zile. Complicații postoperatorii imediate: edem genian, sângerare nazală (se remit în câteva zile). Complicații postoperatorii tardive: dehiscența plăgii la suprimarea firelor de sutură, cu persistența comunicării orosinusale (defect de tehnică pentru sutura aplicată; poate necesita o reintervenție chirurgicală pentru plastia comunicării, care se va face cu lambou palatinal). Externarea pacientului. Recomandări. Pacienta va fi externată după suprimarea meșei intrasinusale, efectuarea spălăturilor sinusale și suprimarea firelor de sutură intraorale. Recomandări la externare: va evita curenții reci de aer
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de ore de la accident. După 48 de ore de la accident am întâlnit un număr de 30 hernii diafragmatice (dintre care 29 de hernii în fază cronică și o hernie de fază acută care a scăpat explorării intraoperatorii și a necesitat reintervenția pentru rezolvarea acesteia) [1, 2]. Z. Popovici prezintă, de asemenea, o frecvență ridicată (55%) a herniei diafragmatice [69]. Tot în statistica lui Z. Popovici am descoperit o incidență de 45% a herniilor diafragmatice posttraumatice tardive (procent mai ridicat decât cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau toracice s-au folosit căile de abord după cum urmează: laparotomia (cele mai multe situații), toracotomia, calea combinată (cu laparotomia înaintea toracotomiei), dar și toracofrenolaparotomia; la cazurile la care leziunea diafragmatică nu a fost recunoscută intraoperator (cu ocazia laparotomiei) și au necesitat reintervenție la 75% din cazuri s-a folosit toracotomia; când nu au existat semne sau simptome de leziuni viscerale abdominale, au existat sau nu semne de leziuni viscerale toracice, însă leziunea mușchiului frenic a fost diagnosticată, s-a recurs la toracotomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]