383 matches
-
primele două să existe diferențe importante. Într-o evaluare prospectivă randomizată, incluzând control angiografic la 6 luni (105), chirurgia coronariană miniinvazivă s-a dovedit a fi un tratament sigur și eficient al stenozelor proximale ale arterei descendente anterioare, scăzând rata reintervențiilor comparativ cu angioplastia coronariană percutană și prelungind semnificativ intervalul liber de angină postrevascularizare. Din aceste motive poate fi considerată ca metodă terapeutică de elecție pentru pacienții cu leziuni de tip C și ca o alternativă pentru leziunile de tip B
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
accesibile, urmare a unor cloazonări mai vechi sau prin prezența unor funduri de sac mai puțin accesibile; - laparatomiile iterative pentru diverse complicații apărute în cursul evoluției postoperatorii cum ar fi ocluzie prin bride, fistulă digestivă și alte complicații ce necesită reintervenții operatorii, constituie noi posibilități de însămânțare a peritoneului care favorizează apariția IIA; - defectele parietale mari care conduc la incompetență parietală, mai ales în cazurile în care se recurge ca metodă terapeutică la folosirea laparostomiei, creează poarta de intrare pentru infectarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Tolledo și colab. au efectuat un studiu în 24 de spitale spaniole în perioada octombrie 1998 - august 2002. Tratamentul de primă intenție potrivit a conținut antibioticul sensibil pe toți germenii izolați. În cazul terapiei neadecvate s-au constatat re-spitalizări și reintervenții și decese. Edelsber și colab. au studiat consecințele economice ale unui tratament de primă intenție neadecvat, administrat unor pacienți cu infecții intraabdominale internați în perioada aprilie 2003-martie 2004, care au suferit laparotomii, laparoscopii, drenaje percutane și antibiotice i.v. Dintre
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trecând prin intervenții de reparație parietală și diafragmatică. Se abordează în clinică toată gama de operații majore toracice de la rezecții de trahee, la exereze pulmonare largi și reconstrucții de perete toracic. Chirurgia biliară este abordată atât celioscopic cât și deschis, reintervențiile pe căile biliare, reconstrucțiile biliare, exerezele largi pancreatice, nemaiconstituind excepții. Putem considera că profesionalismul echipei noastre, precum și utilarea, atât cât o avem, ne-au permis să atacăm cu succes, marile capitole ale chirurgiei generale. Aceste intervenții au fost efectuate de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urgență. Indicațiile de BAC sunt stabilite de American College of Cardiology (ACC) și de American Heart Association (AHA) (8) (tabelul 21.5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența leziunilor coronariene crește semnificativ mortalitatea perioperatorie la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații ale BAC cu vene Consecințele eșecului grefelor venoase se evaluează în termeni de creștere a mortalității, a incidenței infarctului miocardic postoperator tardiv, de recurență a anginei pectorale cu necesitatea reintervenției chirurgicale la o treime dintre pacienți în decurs de 10 ani după BAC. În cursul primei luni postoperator, principala complicație care poate surveni o constituie tromboza secundară unei etiologii plurifactoriale, rezultată din lezarea iatrogenă a endoteliului în timpul prelevării și anastomozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
grefe se ocluzionează, iar jumătate dintre cele permeabile sunt semnificativ stenozate. Administrarea de antiagregante plachetare și statine poate ameliora rata de patență pe termen mediu a grefelor venoase, dar pe termen lung beneficiile acestor terapii sunt incerte. Pacienții care necesită reintervenție chirurgicală au un risc crescut de mortalitate și morbiditate perioperatorie,necesită suport tehnic și un consum economic adiacent semnificativ crescut (21). 21.3.5.2. Complicații ale BAC cu artere În cazul folosirii arterei radiale, grefarea pe artera coronară stângă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1,8% pe an în primii 8 ani, 4,2% pe an după 8-13 ani) constituie o complicație redutabilă care a determinat imaginarea unor investigații extensive în sensul preven iei incidentelor asociate (3). Sufuziunile pericardice (22-85% dintre cazuri) prezintă ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție tip Bentall (1 caz, respectiv 0,5%), comisuroplastie (1 caz, respectiv 0,5%). Reintervențiile au fost necesare în 80 de cazuri (7%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 60,8 10,6 ani, cu un raport masculin/ feminin de 4,6/1. Vârsta constituie un predictor independent al morbidității și mortalității peri-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei ascendente, vârsta înaintată, hipotensiunea perioperatorie- și prelungirea intervalului de CEC sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă postoperatorie și prin abord chirurgical precoce, anterior apariției complicațiilor și decompensării cardiace severe (17). Supraviețuirea la 10 ani este de 95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii, în termeni de AVC, timp de spitalizare, recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală este licită anterior de instalarea simptomatologiei, cu efecte favorabile în termeni de îmbunătățire a statusului funcțional al pacientului, scăderea incidenței complicațiilor, absența reintervențiilor. Experiența noastră relevă o scădere a timpului de CEC, scăderea intervalului de clampare și implicit a mortalității perioperatorii. Supraviețuirea la 5 ani este de 89,4%, bioprotezele fiind considerate elective datorită alterării structurale evidente la pacienții vârstnici și absența necesității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu sau fără reprotezare valvulară. Avantajele tehnice Se referă la alegerea protezei care nu creează dificultăți de implantare. Costul este rezonabil. Durabilitate Valvele mecanice sunt cele mai rezistente în timp, cele biologice fiind supuse unui proces de degenerare care impun reintervenția și schimbarea după 10-15 ani. 25.3.5.3. Experiența IBCV Selectarea pacienților septuagenari și octogenari pentru chirurgie cardiacă depinde de impresia subiectivă a chirurgului operator rezultată în urma examinării clinice și a coroborării rezultatelor- examenelor paraclinice. Istoricul familial de longevitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și permeabilitatea asistată rezultă din intervenția preocluzie. Non toleranța unui grefon venos la tromboză și succesul permeabilității asistate susțin recomandările ca toate grefoanele venoase să fie urmărite prin controale periodice cu ecografie duplex. Există o serie de parametri ce indică reintervenția de tip angioplastie (clasică sau transluminală) sau interpoziția unui scurt segment venos. Această recomandare a fost pusă recent sub semnul întrebării de un trial controlat randomizat, care nu a arătat nici un beneficiu financiar al acestei abordări (4). În prezența unei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
între beneficiile și riscurile procedurilor endovasculare versus chirurgie este dificil de făcut, deoarece este afectată de (77):criteriile de includere, excludere a populației studiate;endpoint-urile diferite: chirurgia definește succesul procedural prin patența primară și secundară, în timp ce tehnicile endovasculare urmăresc necesitatea reintervenției;durata urmăririi - limitată de endpoint-ul clinic, care este intervalul până la amputație;progresele tehnicilor de revascularizare;realitatea practică a utilizării succesive a revascularizării endovasculare și chirurgicale, în cadrul unei strategii hibrid sau din cauza rezultatului inițial nefavorabil. În plus, datele din studii sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei coaste I rudimentare [11]. Acești pacienți au indicație de reintervenție chirurgicală pentru completarea rezecției sau eliberarea structurilor vasculo-nervoase din țesutul cicatriceal.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
de miomectomie asociată cu repararea valvei mitrale versus ablația cu alcool a arterei septale, a demonstrat superioritatea primei metode din punctul de vedere al reducerii gradientului intraventricular și insuficienței mitrale, precum și prin numărul semnificativ mai scăzut al complicațiilor și al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară a fibrilației sau tahicardiei ventriculare, pacienții diagnosticați cu CMH și care se încadrează în grupele cu risc crescut descrise anterior prezintă o indicație de clasă I pentru implantarea de defibrilatoare automate ca prevenție primară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei coaste I rudimentare [11]. Acești pacienți au indicație de reintervenție chirurgicală pentru completarea rezecției sau eliberarea structurilor vasculo-nervoase din țesutul cicatriceal.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
A - fără răsunet clinic, fără necesitatea unui tratament specific;B - răsunet clinic minim, drenaj persistent (mai mult de 3 săptămâni), semne de infecție prezente, tratament specific necesar;C - simptome clinice, semne imagistice prezente, sindrom septic prezent, tratament specific necesar,necesitatea reintervenției poate fi posibilă. Managementul este de cele mai multe ori conservator și constă în administrarea de octreotid, drenaj adecvat și nutriție corespunzătoare. Atunci când reintervenția este necesară (fistulă grad C), completarea la duodenopancreatectomie este de cele mai multe ori soluția optimă, deși este grevată de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
infecție prezente, tratament specific necesar;C - simptome clinice, semne imagistice prezente, sindrom septic prezent, tratament specific necesar,necesitatea reintervenției poate fi posibilă. Managementul este de cele mai multe ori conservator și constă în administrarea de octreotid, drenaj adecvat și nutriție corespunzătoare. Atunci când reintervenția este necesară (fistulă grad C), completarea la duodenopancreatectomie este de cele mai multe ori soluția optimă, deși este grevată de o mortalitate ridicată [56]. Staza gastrică este o complicație ce apare cu o frecvență de 7-16% [57] și este caracterizată prin intoleranță
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
Simpla colecistectomie, datorită unei disecții subseroase lasă pe loc țesut tumoral restant în patul hepatic al colecistului. Probabilitatea metastazelor ganglionilor limfatici la pacienții cu tumora T2 a fost raportată ca variind între 28-63% [21]. Aceste constatări oferă o motivație pentru reintervenții cu efectuarea de rezecție hepatică cu limfadenectomie regională a ligamentului hepatoduodenal. Pacienții suspectați de a avea T2 sau leziuni ale veziculei biliare mai avansate preoperator ar trebui supuși unei laparotomii exploratorii cu rezecție în bloc a colecistului cu țesut hepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]