1,875 matches
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269019_a_270348]
-
privind drepturile de autor sunt cuprinși într-o sferă extinsă, nu numai în categoria «utilizatorilor». Nici apărarea APDETIC potrivit căreia hotărârea completului arbitral nu trebuie să depășească limitele prevăzute de art. 107 din Legea nr. 8/1996 și de principiul relativității efectelor hotărârii arbitrale (res inter alios judicata, aliis neque nocere, neque prodesse potest) nu este întemeiată. Art. 131^2 pct. (8) din Legea nr. 8/1996 stipulează cu caracter imperativ și de ordine publică: «Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
să fie distribuit de către UCMR-ADA direct în beneficiul UPFAR-ARGOA pentru drepturile producătorilor români de opere audiovizuale titulari de drepturi de autor. Această cerere este neîntemeiată, deoarece convenția astfel încheiată între DACIN-SARA și UPFAR-ARGOA este un act juridic guvernat de principiul relativității efectelor contractelor, act care "aliis neque nocere, neque prodesse potest". Nimic nu împiedică însă că, ulterior rămânerii definitive și irevocabile a acestei hotărâri arbitrale, UPFAR-ARGOA să convină cu DACIN-SARA sau/și cu AGICOA ROMÂNIA fie păstrarea acestei repartiții, fie stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221016_a_222345]
-
a fost făcută de către ARAIEX în mod pur formal, exclusiv în scopul de a determina pronunțarea unei hotărâri arbitrale, care, potrivit Legii, urmează să se publice în Monitorul Oficial al României și să producă efecte de opozabilitate, dar și de relativitate, față de toți utilizatorii din domeniul pentru care s-a negociat [art. 131^2 alin. (2) și art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 ]. Având în vedere efectele juridice produse de publicarea metodologiei, respectiv a hotărârii arbitrale privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254593_a_255922]
-
referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că în situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240961_a_242290]
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273205_a_274534]
-
aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ministerul nu poate fi titularul vreunei obligații născute în temeiul acestui raport juridic, întrucât s-ar nesocoti aplicarea principiului res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, iar orice excepție de la principiul relativității actului juridic trebuie să fie prevăzută de lege. 15. Calitatea Ministerului Afacerilor Interne de ordonator principal de credite nu poate justifica legitimarea sa procesuală în acest gen de cauze, întrucât atribuțiile sale prevăzute de art. 21 din Legea nr. 500
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
număr limitat de metode de analiză complet validate, alternativ, poate fi folosită o abordare "conformitatea cu scopul", de definire a unui singur parametru, o funcție de conformitate, pentru a evalua acceptabilitatea metodelor de analiză. O funcție de conformitate este o funcție a relativității care specifică nivelurile maxime ale incertitudinii considerate ca adecvate pentru scop. Datorită numărului limitat de metode de analiză, validate în întregime prin schimb de experiență, în special pentru determinarea toxinelor T-2 și HT-2, abordarea prin funcția relativității, specificând incertitudinea
32005L0038-ro () [Corola-website/Law/293964_a_295293]
-
funcție a relativității care specifică nivelurile maxime ale incertitudinii considerate ca adecvate pentru scop. Datorită numărului limitat de metode de analiză, validate în întregime prin schimb de experiență, în special pentru determinarea toxinelor T-2 și HT-2, abordarea prin funcția relativității, specificând incertitudinea maximă acceptabilă, poate fi folosită, de asemenea, pentru a evalua caracterul adecvat ("conformitate cu scopul") al metodei de analiză care urmează să fie folosită de laborator. Laboratorul poate folosi o metodă care produce rezultate în intervalul standard maxim
32005L0038-ro () [Corola-website/Law/293964_a_295293]
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (4) Convenția prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. ... §2. Efectele față de terți I. Dispoziții generale Articolul 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel. Articolul 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
s-a ajuns la un acord general asupra continuării experimentelor pentru a verifica rezultatele lui Miller. Lorentz a recunoscut că rezultatele, oricare ar fi cauza lor, nu se potriveau nici cu versiunea lui, nici cu cea a lui Einstein a relativității restrânse. Einstein nu a fost prezent la întâlnire și credea că rezultatele se datorează erorilor experimentale . Până astăzi, nimeni nu reușise să replice rezultatele lui Miller, și experimentele moderne au precizii care le contrazic. Recent, au devenit comune repetări ale
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
Bohr. Termenul "mecanică cuantică" a fost inventat de către Max Born în 1924. Acceptarea mecanicii cuantice de către marea colectivitate a fizicienilor s-a realizat datorită acurateții predicțiilor sale asupra comportamentului sistemelor fizice, incluzând sisteme pentru care Mecanica Newtoniană eșuează. Chiar și relativitatea generală are limitări—în moduri în care mecanica cuantică nu le are—în sistemele care descriu structura materiei la nivel atomic sau mai scăzut, cu nivele ale energiei foarte joase sau forte înalte, sau cele aflate la temperaturi extrem de mici
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
în observații și teorii care preziceau corect fenomene care explicate prin fizica clasică generau rezultate imposibile. Însă astfel s-a creat imaginea unui univers care intra puternic în contradicție cu tot ceea ce oamenii știau până atunci. La nivelul macrocosmosului, teoria relativității le-a arătat oamenilor că timpul nu se scurge cu aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ei trebuie sa aibă o valoare diferită pentru m, care astfel va lua valorile +½ pentru un electron respectiv -½ pentru celălalt." În 1928, Paul Dirac a extins ecuația Pauli, care descria rotația electronilor, astfel încât să țină cont și de efectele teroriei relativității generalizate. Luând ca model interacțiunea electromagnetică simplă, a fost capabil să prezică valoarea momentului magnetic asociat rotației electronului și a determinat astfel valoarea experimentală găsită anterior, valoare care era prea mare pentru a fi datorată doar unei sfere încărcată electric
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
multiple. În 1930, Dirac a scris prima lucrare modernă a mecanicii cuantice, care combină mecanica matriceală a lui Heisenberg, mecanica undelor a lui Schrödinger și propria teorie cuantică de transformare într-o prezentare unitară, ținând cont și de aspectele teoriei relativității. Principiile Mecanicii Cuantice a devenit rapid un text clasic și a rămas la fel de valoroasă până azi. Toate dezvoltările teoriei cuantice de mai sus s-au bazat în principal pe spectrul atomic al atomului de hidrogen. Aceasta se datorează faptului că
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
mecanica cuantică diferă foarte mult de experiența noastră cotidiană, ceea ce aduce cu sine o anumită lipsă de încredere. Se știe azi că o mare parte dintre fizicile clasice sunt de fapt cazuri speciale ale mecanicii cuantice și/sau ale teoriei relativității. Dirac a introdus noțiuni de relativitate în fizica cuantică astfel încât să poată trata și evenimente care au loc la o viteză apropiată de cea a luminii. Fizica clasică, pe de altă parte, descrie coerent atracția dintre mase (gravitația) și nimeni
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
experiența noastră cotidiană, ceea ce aduce cu sine o anumită lipsă de încredere. Se știe azi că o mare parte dintre fizicile clasice sunt de fapt cazuri speciale ale mecanicii cuantice și/sau ale teoriei relativității. Dirac a introdus noțiuni de relativitate în fizica cuantică astfel încât să poată trata și evenimente care au loc la o viteză apropiată de cea a luminii. Fizica clasică, pe de altă parte, descrie coerent atracția dintre mase (gravitația) și nimeni nu a fost încă capabil să
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
descoperiri noi și a explica (înglobând) alte teorii. Predicțiile empirice ale teoriei cuantice (în mod special electrodinamica) au fost confirmate de mai multe ori decât în cazul oricărei alte teorii științifice. Mai mult, toate teoriile fizice fundamentale moderne, chiar și relativitatea generalizată, sunt teorii cuantice moderne. Nu există însă o abordare general acceptată a relativității generalizate prin prisma cuanticii câmpurilor. O teorie unitară care să combine relativitatea generalizată cu mecanica cuantică relativistă este cel mai important țel al fizicii teoretice contemporane
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
mod special electrodinamica) au fost confirmate de mai multe ori decât în cazul oricărei alte teorii științifice. Mai mult, toate teoriile fizice fundamentale moderne, chiar și relativitatea generalizată, sunt teorii cuantice moderne. Nu există însă o abordare general acceptată a relativității generalizate prin prisma cuanticii câmpurilor. O teorie unitară care să combine relativitatea generalizată cu mecanica cuantică relativistă este cel mai important țel al fizicii teoretice contemporane. <br> Persons important for discovering and elaborating quantum theory:
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
cazul oricărei alte teorii științifice. Mai mult, toate teoriile fizice fundamentale moderne, chiar și relativitatea generalizată, sunt teorii cuantice moderne. Nu există însă o abordare general acceptată a relativității generalizate prin prisma cuanticii câmpurilor. O teorie unitară care să combine relativitatea generalizată cu mecanica cuantică relativistă este cel mai important țel al fizicii teoretice contemporane. <br> Persons important for discovering and elaborating quantum theory:
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
dintre care cea mai masivă este Jupiter, reprezintă 0,14% din masa Soarelui.) Deci, un astronom ipotetic de pe o planetă extrasolară ar observa o fluctuație a mișcării Soarelui. Renunțarea totală la conceptul de „corp în repaus” se leagă de principiul relativității. În timp ce, presupunând că universul este nemărginit, a devenit clar că nu există o poziție privilegiată în spațiu, până la postularea teoriei restrânse a relativității de către Albert Einstein, s-a presupus cel puțin existența unei clase privilegiate de sisteme inerțiale care se
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
o fluctuație a mișcării Soarelui. Renunțarea totală la conceptul de „corp în repaus” se leagă de principiul relativității. În timp ce, presupunând că universul este nemărginit, a devenit clar că nu există o poziție privilegiată în spațiu, până la postularea teoriei restrânse a relativității de către Albert Einstein, s-a presupus cel puțin existența unei clase privilegiate de sisteme inerțiale care se află în stare de "repaus absolut", în particular sub forma ipotezei eterului luminifer. În calculele moderne, trebuie să se aleagă de multe ori
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]