61,760 matches
-
în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se poate vorbi despre factorul religios în poezie, în chip convingător, dacă acesta nu-i este consubstanțiat. Transilvan tipic, Ion Mircea are vocația transcendenței, oficiată într-un limbaj solemn, cvasiliturgic, croit pe o trăsătură endemică, exprimată cu eclatanță de poeții toposului, de la Lucian Blaga la Ștefan
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în care imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele pe care lumea ni le permite să le observăm și constatăm. numeroase
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
fără a-i mai cerceta substraturile, se vorbește despre apariția în casa criticului a unui „copil simpatic, candid, cu un guler alb, evazat, cu privirea visătoare, cu vorba domoală și legănată”, care se declară „teozof” și care scrie o poezie „religioasă”. Ștefan Cazimir pune însă acest text în relație cu un altul, apărut în revista „Flacăra” în anul 1977, în care un autor contemporan se mărturisea: „(...) la cincisprezece ani (...) m-am dus la Lovinescu să-i citesc poezii de inspirație religioasă
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
religioasă”. Ștefan Cazimir pune însă acest text în relație cu un altul, apărut în revista „Flacăra” în anul 1977, în care un autor contemporan se mărturisea: „(...) la cincisprezece ani (...) m-am dus la Lovinescu să-i citesc poezii de inspirație religioasă. (...) Purtam pantaloni scurți și o cămașă albă, cu gulerul răsfrînt...” Este clar că ambele texte se referă la același episod și că adolescentul care a intrat în casa criticului este semnatarul articolului din „Flacăra”, Aurel Baranga. Din punctul de vedere
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
expresia, atît de dragă românilor, a resentimentelor, care, revărsate cu generozitate în presa de după decembrie 1989, a obturat limpedea judecată, chiar și în cazul minților evoluate. Jurnalul de la Tescani este o suită de observații și/sau judecăți cu substrat filosofic, religios, estetic, etic, duse uneori pînă la limita anecdotei, fără nici o legătură directă cu situația politică din anul 1989. Andrei Pleșu scrie această carte cu seninătatea și luciditatea unui stoic trecut prin experiența creștinismului. Fire fundamental dubitativă, el pune totul sub
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, să se afirme într-un spirit liberal, sub semnul autonomiei esteticului. Toate acestea sunt lucruri mai mult sau mai puțin știute. S. Damian dezvăluie și aspecte inedite. Așa, de pildă, Croh. avea „un fond religios, care fusese permanent, ascuns chiar față de propria-i conștiință în etapa mobilizării plină de elan pentru o cauză revoluționară”. Mai exact, pentru comunism. La Berlin, unde se mutase în anii din urmă, paradoxal, prozatorul său favorit era colaboraționistul Céline, condamnat
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
sens simbolic „iudaizată” sau „ebraicizată” a poemelor sale - o germană reconstruită prin negația „limbii ucigașilor” și în care, în răspăr cu falsa și eșuata „simbioză germano-evreiască” tinde către identitatea evreiască originară: o alta, mai liberă și mai insurgentă în raport cu cea religioasă. Distanța, pe care evreul și poetul și-o iau împreună față de o limbă uzuală discreditată prin concesivitatea și complicitatea cu oroarea se măsoară în ermetismul, dificil de străpuns, al idiomului său poetic; „conținutul particular al poeziei” este acela care îl
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
care își verifică astfel instrumentele de lucru), cît și pentru istoria artei (în care apar unghiuri de vedere noi). Autoarea ilustrează narativitatea imaginii prin exemple diferite, traversînd (în interiorul culturii europene) mai multe epoci, curente și spații de comunicare: de la fresca religioasă și miniaturile din manuscrisele medievale, pînă la publicitatea și benzile desenate contemporane. De fapt, relațiile dintre imagine și text cuprinse în volum sînt numeroase și ridică probleme diferite: e vorba de imagini care pornesc de la text și de imagini care
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
lui M. Eliade, în calitatea sa de pasionat al începuturilor fabuloase și de devot al miturilor, în fața acestui precursor în care vede singură persoană care "a trait un romantism românesc și a realizat o viziune magică românească. Autorul Istoriei credințelor religioase leagă într-un unic nod demersurile istorice ale lui Hașdeu cu cele spiritualiste, oferind ipoteza unui mistic naționalist: "Valorificarea istoriei, înțeleasă că pragul de unde încep un nesfîrșit număr de «forme» care duc una prin altă, la ultima perfecțiune: Dumnezeu concepția
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
și prezentat patru dintre ele. Elegantă liniei, transparentă armoniilor ce amintesc pe alocuri de Rameau, dublarea Menuetului îl situează pe Schencker printre "micii maeștri ai fazei ascendente a clasicismului, de culoare franceză mai degrabă decât vieneza. În fine, cu aria religioasă semnată Karl Ditters ne întoarcem în perimetrul mării muzici. Ea ridică un semn de întrebare: găsită sub forma unei copii târzii, este probabil un vestigiu al trecerii lui Ditters ( încă nu von Dittersdorf, căci a fost înnobilat abia către sfârșitul
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
cadavrele ce erau aruncate pe ferestre". "Regele ascuns în palatul său avea avantajul de a nu vedea oamenii ca niște vînători ce hăituiesc o fiara". O imagine a monarhului impasibil, daca nu chiar neputincios la zornăiala de argumente politice și religioase ale clipei, o imagine-simbol atît a inutilității oricărei poziții reclusive, cît și a abstragerii de la datoria ce incumba apărătorilor națiunii și ai lui Dumnezeu. Deși monarhist, apărător al lui Napoleon al III-lea, a cărui soție Eugenia era o adevărată
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
-uri sub atenta sa oblăduire. Strădaniile lui, fie în fața mixerului ori a mesei de montaj, fie în fața calculatorului sau a sempler-ului se consumă în-tr-un fel de Tebaida arzătoare, în care practicarea ascetismului profan este la fel de aspră ca celebrarea ascetismului autentic, religios. Oamenii puternici nu se pleacă sub poverile grele, chiar dacă nu sunt obișnuiți să le poarte, pe când cei slabi nu se pot mișca sub ele chiar dacă menirea lor este căratul poverilor. Pe Călin Ioachimescu nu l-am auzit niciodată plângân-du-se de
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
continentul european, cât și În SUA. Comunicarea sa subliniază meritele deosebite ale abordării comparatiste a subiectului și subliniază contribuțiile majore pe care și le-a adus Eliade, ca profund și original hermeneut, În domenii ca: istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și spirituale ale Timpului: cu
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
să perceapă și să explice cele mai recente și mai complexe fenomene apărute În gândirea teologică contemporană. Tânărul universitar bucureștean George R. LĂZĂROIU, tot de la Universitatea Spiru Haret, s-a oprit asupra noțiunii lui Wittgenstein privind statutul factologic al limbajului religios. Arhitectul Livio DIMITRIU, fondatorul și președintele Institutului de studii urbane și arhitecturale New York și profesor de arhitectură la Institutul Pratt din același oraș Încearcă să descifreze „Structura crucii: tectonica simbolului”, cu referire la monumentul funerar dedicat eroului militar Gh. MILITARU
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
și clonă - feminin, în transpunerea engl. clone, devenit termen la modă și internațional) și calc semantic, deci adăugare conștientă a unui sens nou cuvîntului deja existent. Icoană ocupă în lexicul românesc un rol important: ca termen frecvent, cu sens fundamental religios, dar aparținînd vieții cotidiene, cu folosiri metaforice și derivate. Fiind vorba de cuvinte cu origine comună ( grecescul eikon, imagine, stă și prin intermediar latin la originea echivalentelor din limbi occidentale, inclusiv a engl. icon; în română el a devenit icoană
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens uzul respectivelor cuvinte era limitat la spațiul religios bizantin. Poziția lor în limbă nu este deci deloc comparabilă cu cea din română, în care sinonimia sau polisemia creată (cuvînt nou adaptat sau sens nou adăugat prin calc cuvîntului vechi) e mai greu suportabilă � "fă clic pe icoană
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. E o întrebare aceea de a ști ce drum se cuvenea să urmeze Agârbiceanu ca să scape de acest blestem. Poate acela indicat de Fefeleaga, cea mai valoroasă dintre povestirile sale de
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
federal. Protocolul prevede eliminarea tuturor cuvintelor și expresiilor incorecte politic. În principiu, ele urmăresc să pună capăt discriminărilor tradiționale prin intermediul limbii, cum ar fi acelea care se referă la negri, afro-americani, gay etc., fie ele de natură socială, rasială, sexuală, religioasă, și să dea satisfacție feminismului ori multiculturalismului. În loc de Adam și Eva, manualele zic Eva și Adam, cuvîntul yacht este evitat, ca elitist, iar orb, ca jignitor. „Este ca neolimba lui Orwell pusă în practică", scrie dna Ravitch referindu-se la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
gefreiter în fanfara Aradului înainte de primul război mondial, când România era mică, se putea spune chiar mică de tot... Ce vremuri Măcar... Labilitatea caracterelor celor doi gemeni regăsiți: unul cam escroc, Ionuț unu, ușernic, având firea lui Geluț cântărețul; celălalt, religios, sumbru, adâncit mereu în sfânta Scriptură și care, culmea, spre încruntarea surorii mai mari, a învățătoarei, premiantă de excepție în școală la limba română... era ungurească; adică biblia pe care o tot citea Ionuț doi, Janoș, mă rog, care făcuse
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
ei. E inevitabil să conchidem că adevărata critică este aceea care dă idei, nicidecum aceea care pleacă de la idei: critica nu aplică literaturii o grilă, teoretică, ideologică ori altfel, ea poate cel mult releva anumite aspecte teoretice, ideologice, filosofice, morale, religioase ale operelor literare. Spiritul critic este opus celui ideologic. Critica este ea însăși literară în sensul că acordă prioritate esteticului. Am scris altădată despre rațiunea estetică exclusivă a criticii, atacată ieri dinspre sociologismul marxist sau dinspre formalismul structuralist, iar astăzi
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
ofere filme cu subiecte biblice. Personajul principal al celor mai multe a fost, firește, Iisus. Dintre peliculele care-l aveau ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități comuniste care transformă sărbătorile (înainte, cele politice, astăzi, cele religioase) în cele mai plicticoase perioade din viața noastră. Varietatea fiind esențială pentru t.v., monocolorele programe de sărbători, indiferent ce subiect-obsesie au, sînt contrare așteptărilor telespectatorilor. Un tînăr jurnalist care scrie cronică t.v. îl găsește pe Ernest de la Big
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
închisori unde s-au oficiat slujbe. Interpretarea unor evenimente suna, de exemplu, pe Antenă, în felul următor: biserica din Jurești, Timiș, a ars din cauza unui blestem. Despre o eventuală neglijență, lumînări uitate aprinse etc., nimic. Cauza trebuia să aibă conotație religioasă.
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
se stinge încetul cu încetul și, în transparența sau la capătul avatarurilor sale, apare, ca o pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este nici unul crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
unde poate merge acest spirit de sfeștanie. Urmărind cu tenacitate retrocedarea de către stat a tuturor bunurilor sale, B.O.R. n-a contenit să se amestece în viața statului. Proiectul Catedralei Neamului face parte din aceeași mentalitate faraonică. Oroarea fundamentalismelor religioase care fac ravagii îndeosebi în lumea musulmană nu i-a tulburat pe ierarhii bisericii noastre. Umiliți de comuniști, obligați deseori să o rupă cu Dumnezeu și să se pună în slujba diavolului, preoții n-au înțeles că democrația actuală le
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
păstori spirituali ai unei turme debusolate și să lase pe seama Cezarului ce este al statului. În al doilea rînd, reintroducerea orelor de religie în programa școlară s-a făcut în folosul celui mai fățiș prozelitism. Nu istoria bisericii, nu cultura religioasă i-a atras pe preoții-dascăli, ci dobîndirea de adepți, refuzul celorlalte culte, transformarea ortodoxiei în doctrină de stat. Mi-a fost cu neputință, pe cînd eram în Senat, să schimb acest mod de a fi interpretat locul orelor de religie
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]