1,588 matches
-
lea ne arată cu totul altceva. Este ceea ce Anthony Gidens numea atât de elocvent the return of the oppressed, revenirea în forță în ultimele decenii ale secolului a factorului religios programatic oprimat . Virgil nemoianu, răspunzând la întrebarea „crește sau scade religiozitatea în lume?”, confirma recent același lucru. Sondajele din ultimii ani revelează faptul că peste 90% din populația României este religioasă (86% aparținând Bisericii Ortodoxe Române), peste 60% participă la servicii religioase cel puțin cu prilejul marilor sărbători, 1, 7% frecventează
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Această situație poziționează România pe primele locuri în Europa. Însă, paradoxal, România, ocupă în același timp, locuri fruntașe și în majoritatea sondajelor internaționale referitoare la avort, corupție și criminalitate. Or, tocmai acest contrast frapant face și mai mult ca studiul religiozității, al impactului ei social precum și al potențialului ei de a fi un factor credibil al îmbunătățirii vieții sociale, să devină un imperativ al vremurilor noastre . Ca să putem înțelege rolul religiei la început de mileniu trei, posibilitățile, provocările și capcanele ori
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
deloc religios; 3. alegerea, ca politică de stat, a unui pluralism care să îmbrățișeze o gamă largă de grupări religioase, căci acceptarea acestora este singura poartă spre o societate multiculturală sigură și încununată de succes . Prin urmare, voi susține că religiozitatea - opusă fiind profețiilor modernismului - are resurse excepționale atât de a aduce acel echilibru interior mult dorit de omul contemporan, bulversat de anxietate și de îndoială și de a-i umple golul sufletesc, pe care nimeni și nimic nu reușesc să
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
denigrează? De obicei oamenii care nu au avut de mici copii contact cu învățătura creștină în care au fost botezați sau cei care s-au lepădat de învățătura creștină ca de propriul părinte; denigrează oamenii lipsiți de trăirea sufletească a religiozității; denigrează oamenii ignoranți, care nu au cunoscut adevărata iubire a învățăturii creștine, ci au știut doar să pozeze în viață și să arunce cu gunoi în alții, vrând să-și arate superioritatea (crezută de ei!) prin invidie, defăimare, ură. Este
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
vor veni toți. Și chiar dacă vor veni toți, ce vor face în fața celor șapte milioane jumate care l-au respins?! Nimic, domnule; nici măcar un dram de bună credință câștigat acolo, în atmosfera serenissimă a unui Papă care întruchipează cu atâta religiozitate conștiința limitelor omenești! Iar, dacă Duhul Sfânt lucrează și, să zicem, ecourile învățăturii acestei vizite vor pogorî în subconștientul său păcătos, după cum Consiliul Episcopilor din Europa a numit retragerea Papei drept „sfânta demisie”, oricât se va strădui Boc la Cluj
BLÂNDEŢEA PAPEI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351803_a_353132]
-
tra¬gic, deoarece se datorează unei crize personale acute. Omul este dintr-o dată rupt de temeiul Divin, nu mai crede în existența Creatorului sau nu a crezut niciodată, se simte părăsit de toți cei din jur. Și-a distrus singur religiozitatea sufletului, a rupt legăturile cu cei apropiați, s-a înstrăinat. Motivațiile atribuite de obi¬cei sinuciderii (sărăcia, patologia psihică, gelozia, beția, suferințele trupești etc.) pot fi uneori reale, dar pot fi și autoinduse de persoana respectivă, eului său. Adevăratele rădăcini
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
scriere, necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită trinitatea :genul, geniul, cartea. Și câtă religiozitate - trudnicie, Doamne, are crucificarea noastră în cuvinte rare, flămânde, însetate, pârâcioase, bârfitoare...estetice, filozofice, curate, murdare, amare, dulci...oricând, luminătoare de întuneric. Gheorghe Neagu este un om iubit de literați, dar nu a uitat să iubească literatura - marea dragoste și
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenței valorilor umane. L-
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
cititorii, doritorii de frumosul scris, din ce în ce mai puțini. Internetul, prin vasta gamă de acoperire a cerințelor de literatură, frumos, istorie, geografie și, în general de orice altceva, nu poate suplini mulțumirea cititorului fără vârstă, care parcurge paginile provenite din celuloză, cu religiozitate, parcă. Cartea cu coperți cartonate, lucioase (sau nu), apărută într-un spectru cromatic mai bogat sau mai sărac, rămâne refugiul adevăraților iubitori de cultură. Iată de ce, abia născut, datorită Editurii PIM din Iași, volumul: ,Istoricul Seminarului Sfântul Gheorghe din Roman
MIHAI ŞTIRBU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345715_a_347044]
-
paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt” - îl prezintă Nicolae Băciuț în textul care ține loc de Prefață. Poate Constantin Noica mai trezea așa un interes din partea discipolilor săi, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu ori studenții de la filozofie care veneau la Păltiniș doar ca să
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
desăvârșita “cumsecădenie”, desăvârșita colocvialitate, în tăcere, a teribilului Yahvé, prezența sa în toate locurile și în toate fragmentele de timp prin care trece, în scurta-i și incomprehensibila-i viață, muritorul. Pornind de la datele înșirate mai sus, vom conchide că religiozitatea și misticismul lui Ticu Leontescu și ale poemelor sale sunt definite foarte exact de ceea ce se înțelege prin minimalism. Totul este dimensionat la scară umană, fără, trebuie subliniat, ca vreuna din entitățile aflate în permanent dialog să-și atenueze, necum
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
s-a menținut în limitele îndatoririlor de mai sus («de viață aspră, ascetică, riguroasă» - L.S.), încadrându-se strict în concepțiile și prescripțiile Sfinților Părinți și ale tradiției monahale. Și a așteptat de la el realizarea unei înnoiri, a unei înviorări a religiozității populare, în acest cadru bine conturat. Dar, de la un anumit moment, când Părintele Arsenie Boca a adoptat alt mod de a vedea lucrurile, relațiile dintre ei s-au răcit, tata nu i-a mai aprobat felul de viață, iar părintele
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
câți dintre copiii noștri s-a mai întâmplat acest fericit lucru în aceste ultime decenii? Libertatea poate fi și poarta de intrare a viciilor, însemnând și dreptul de a păcătui, de a face și rău nu numai bine, dar evlavia (religiozitatea) înseamnă a cunoaște și a lua din libertate numai ceea ce este bun și frumos, adică a discerne, din dragoste de Dumnezeu. Înțelepciunea poporului român a creat multe zicători, versuri, în legătură cu educația omului, a copilului în familie. Zicala „Ăsta nu-i
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
și veți găsi odihnă sufletelor voastre”. (Matei 11, 29). Bărbatul trăiește prin lupta sa de cucerire, de biruință, deseori ucigând viața. Femeia, dimpotrivă naște viața, apărând-o, întreținând-o, sfințind-o cu propria sa dăruire. Știind că Femeia poartă pecetea religiozității, Ispititorul i s-a adresat ei și tot ea este cea care renăscută prin Fecioară, primește arvuna mântuirii prin mesajul Buneivestiri și bucuria supremă de a-l vedea prima pe Iisus Hristos înviat. Fecioara Maria este osmoza unui cer și
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
de simpli curioși. Era o apariție și o prezență fascinantă. Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt. Cred însă că sentimentul era reciproc. Și N. Steinhardt îi agrea pe tineri. Și îi făcea bine prezența lor. Îi privea cu bucurie și cu o anume religiozitate și el”, scriam la un moment dat.” În
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt. Cred însă că sentimentul era reciproc. Și N. Steinhardt îi agrea pe tineri. Și îi făcea bine prezența lor. Îi privea cu bucurie și cu o anume religiozitate și el”, scriam la un moment dat.” În încheiere, cartea are o Biografie Nicolae Steinhardt și o listă generoasă cu Opera și Alte contribuții literare, Traduceri făcute de el și o listă cu Articole și studii despre el și opera
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
religios”, așa cum a fost numit de Adrian Dinu Rachieru în prefața la volumul Omul de cenușă, 2002 și după cum întreaga critică - atentă la valorificarea și catalogarea valorilor autentice în literatură- îi conferă un prim loc meritat în ierarhia poeziei de religiozitate românească, în pofida notoriei modestii care caracterizează acest cerebral și erudit scriitor. De aceea parcurgerea întregului volum devine o lecție despre treptele spiritualizării în sensul cunoașterii mistice și aș îndrăzni să spun aici despre o formatare a mitului la Eugen Dorcescu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
regiuni sufletești nebănuite: fobiile (îi era teamă de foc și de molime - la spectacole stând pe ultima strapontină pentru a fi mai aproape de ușă), superstițiile (credea în „ceasul rău”, usca totdeauna chibriturile pentru ca ele să trosnească, semn că vin bani), religiozitatea lui, nervozitatea extremă, priza muzicii asupra nervilor lui măcinați de veghe, spaima în fața suferințelor și a morții. Caragiale a iubit muzica cu pasiune. Unul dintre cei mai buni prieteni i-a fost profesorul de muzică D. Dimitriu, pe care îl
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
speriat bietul moș Gheorghe, exclamând și el: „Ha,ha,haa! Așa tatăă! Pe ei, că ne mănâncă sufletul, bă! Grozav, bă, de unde-o știi?” De la marele Eminescu, am spus eu, țanțoș. -„Grozav poet, bă, grozav poet!” a murmurat moșul, cu religiozitate-n glas, semn că-i înțelesese mesajul. Mai târziu am aflat că Ion Creangă, prietenul Marelui Poet, îi spunea ”bădia Mihai”. Bădie!..Ce cuvânt cald, mângâietor, fără consoane scrâșnitoare!..Ca un cuib de păsărele cu puf moale... Aș fi vrut
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
pentru mine felia cea mai mare din cașcaval. Păi, nu m-ar fi mâncat cu fulgi cu tot conu Mișu? Asta înseamnă, Dolofane, să fii șulfă bătrână în managementul public. Amatorii n-au ce căuta aici. Vicele îl asculta cu religiozitate pe maestrul său și... lua „notițe” în gând. Totuși, un vierme îl rodea pe după urechi, unde se scărpină. Primarul îi observă gestul, semn că vicele are o îndoială: --Văd că te roade. Hai, aruncă-l! --Dom’ primar, credeți că Buclucu
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: „Din stâncile uscate/ Izvoare vor țâșni/ Iar oamenii vor bea/ Și nu vor mai muri.//“ (Talazuri ). Teofil Mândruțiu, spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar „degetele” talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura și civilizația europeană și chiar universală. Crucea, acea apariție miraculoasă a semnului sfânt de pe cer încadrată de dumnezeiasca chemare: Prin acest semn vei birui!, l-a renăscut, pregătindu-l pentru marele său destin creștin, care-l
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]