251 matches
-
Pastorii și doctorii În noua credință se aflau sub protecția contelui Drágfi, stăpînul ținutului, care Îmbrățișase la rîndu-i preceptele lui Calvin, aplicînd În aria lui de autoritate principiul „cuius regio, eius religio“, altfel spus „a cui e regiunea e și religiunea“. Tatăl și bunicul său fuseseră catolici, iar străbunicul ortodox, mic voievod român de Maramureș cu numele de Drag, după unele surse. După alte izvoare, boierul Dragu venise În Transilvania din Țara Românească odată cu Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara. Regele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
voință prin formele esistenței. S-ar putea spune prin analogie că, precum în corp este conținut idealiter forma sa in embrio numai *, // tocmai așa este conținută în societatea, privită din orice punct al dezvoltării sale, fazele ei viitoare, legile, dreptul, religiunea, cari nu sunt decât tocmai organele de viață a societății, cu energia lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică, organismul conținut idealiter în stat, ca posibilitate de esistență și dezvoltare, este religiunea și simțământul aparținerei laolaltă. ["EGOISMUL CARE VIVIFICĂ ACESTE FORME"] 2287 Interesul întovărășit de minte (sub forma minciunei), interesul fără minte (sub forma neroziei), interesul bine înțeles față cu cel rău înțeles, iată cel[e] două părți a unui ș-aceluiași
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
colori prismatice, de limbe varii și multe, de poezie și arte, care de care mai originală în felul ei, de apărare cu animozitate asupra unor teorii și puncte, necrezute în fond de cei ce le susțin (d. es. drept, istorie, religiune ș. a. ), această minciună în aparență atât de frumoasă, în fond țesătura durerilor noastre, atât de strălucită în arătare, atât de cumplită în esența ei, va procura, ca fenomen, se-nțelege, căci nu mai implică voința și eșofare, multe ore de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a deveni un organism viu și stabil, indiferent față, cu generațiile ce se urmează una pe alta, un fel de automat care să puie forma sa și modul său de a fi afară de orice controversă, și mijlocul pentru aceasta este religiunea sau mai spețial: dreptul divin. Dreptul divin samănă cu planul zugrăvit a unei case a cărei zidire-i este anterioară. El face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot să fie și aceste ființe, vor vedea cumcă acele corpuri putrede de desfrânări ce conțin suflete și mai putrede sunt tot așa cuiburi, cuiburi ale morții, ca și corpul cerșitorului din pragul unei biserici. [EGOISMUL DE CLASĂ] 2285 Creștinism! Religiune a săracilor și a nenorociților, a femeilor pierdute (fiindcă atâtea ademeniri le încungiură din partea celor bogați), tu ești floarea răsărită din sărăcimea Imperiului roman, răsărită din sclavii ce esistau spre batjocura stăpânilor lor, din oamenii fără drept, din oamenii cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu care acești oameni își râd de morală, de catonism, de autorii cari predică imperativul categoric? Și, cu toate astea, cine-i mai zelos de-a se îngrădi față cu clasele de jos? Ei, cari nu cred în Dumnezeu, în religiune, în ordine divină. Ordinea divină este cuvântul pe care l-au inventat spre a-nvăli interesele lor personale, interesul de-a rămâne bogați, influinți față cu oameni mai inteligenți poate din clasa de jos, care-ar merita să steie mai sus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și-n cei de jos, pe de-altă parte o clasă care muncește, geloasă de averile celeilalte și silită a respecta legi și principii, la cari nu participă cu sufletul lor. În mijlocul acestei sciziuni neîmpăcate care însoțește totdeauna stingerea unei religiuni se nasc spiritele predestinate a fi inaugu//ratoarele unor noi religiuni. Fiindcă acesta e ultimul stadiu știut până azi din viața unui popor, consecuența ultimă a cugetării istoriei, de-aceea credințele ce le formulează acești oameni sunt idealele omenirei. În
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care muncește, geloasă de averile celeilalte și silită a respecta legi și principii, la cari nu participă cu sufletul lor. În mijlocul acestei sciziuni neîmpăcate care însoțește totdeauna stingerea unei religiuni se nasc spiritele predestinate a fi inaugu//ratoarele unor noi religiuni. Fiindcă acesta e ultimul stadiu știut până azi din viața unui popor, consecuența ultimă a cugetării istoriei, de-aceea credințele ce le formulează acești oameni sunt idealele omenirei. În ce consistă acum aceste ideale? Concret: numai în negarea interesului individual
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
exemplară a faptei lor la înălțimea universalității celor dintâi ne găsim înaintea nu numai a unui om mare, ci înaintea omului unic. "Din această a doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o altă certificare a priorității românești, de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apoi să fie ales senator din partea Partidului Național Liberal (1913) și, în fine, numit Director general al învățământului superior (1922- 1923, 1927)57. A publicat mai multe lucrări de specialitate, dintre care amintim: Perșii lui Eschil. Studiu critic (1899), Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cel mult trei bărbați în viață. 237 Din generația actuală nu putem cita pe nimeni, viitorul ne va proba. N-a lipsit ocaziune pentru ca vocea autorizată a ilustrului nostru decedat Ioan Popescu, să nu răsune pentru apărarea naționalității noastre, a religiunei noastre și a drepturilor celor dezmoșteniți de soartă. Locul de onoare pe care Ioan Popescu îl are în istoria noastră politică și națională, e locul obținut prin muncă, prin jertfe, prin merit, prin dovada iubirei de neam și țară, e
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu sunt supuși unui stat străin, fără distincțiune de religiune, să ceară a fi declarați de cetățeni români”. Anunțul a provocat o adevărată avalanșă de cereri, în special din partea locuitorilor evrei. Pentru intervalul 5 octombrie-12 noiembrie 1918, Arhivele din Bacău păstrează sute de astfel de cereri. Amintim aici doar câteva
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
octombrie 1920, al cărui cuprins integral și cu preambulul introductiv este următorul: Considerând că în interesul păcii generale în Europa trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de libertate și dreptate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, conform cu tratatul semnat la Paris, la 9 decembrie 1919, locuitorilor atât al vechiului regat al României, cât și al teritoriilor de curând transferate; Au hotărât să încheie tratatul de față și au desemnat ca plenipotențiari ai lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fie riguros respectate pe teritoriul Basarabiei, arătat la articolul I, stipulațiunile tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919, de către principalele puteri aliate și asociate și România, și anume: a asigura locuitorilor, fără deosebire de rasă, de limbă sau de religiune, aceleași garanții de libertate și de dreptate ca și celorlalți locuitori din toate ținuturile ce fac parte din regatul României. Art. 4. Naționalitatea română va fi dobândită deplin drept, cu excluderea oricărei alteia, de către supușii fostului imperiu al Rusiei, stabiliți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ar avea cunoștință de existența vreunui evreu nedeclarat, la circumscripția de poliție, neprezentat la ghettou în termenul prevăzut mai sus, sau care prin acte false ar încerca să se sustragă de la calitatea de evreu (schimbare de nume, origine etnică sau religiune) sunt obligați a denunța în scris imediat circumscripțiilor polițienești respective (biroul justiției militare) indicând și locurile unde eventual s'ar fi refugiat. Art. 5. Toți cei care vor contraveni dispozițiunilor prevăzute la art. 1 de mai sus, se vor pedepsi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o altă certificare a priorității românești, de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]