1,383 matches
-
rezultată din detectarea radiației electromagnetice de către ochi și procesarea ei mentală într-o zonă funcțională specializată. Imaginea poate fi de două feluri, și anume, imagine directă, efectivă, dacă se formează nemijlocit în procesul percepției și imagine mentală dacă este rezultatul rememorării unei imagini anterior văzute și înregistrate. O imagine directă are autenticitate, pregnanță, înaltă detaliere structurală și dinamică, stabilitate și independență de subiect. Imaginea mentală este de regulă mult mai estompată, mai imprecisă, atât ca distribuție de nuanțe cromatice cât și
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
cât și ca precizie a conturului frontierelor obiectelor sau ca mișcare. Există oameni cu dotări perceptuale și intelectiv interpretante adecvate care au posibilitatea să construiască imagini mentale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același lucru e valabil cu privire la toate canalele perceptuale și formarea impresiilor despre realitate. Fiecare simț ne oferă o informație fenomenală specifică, iar mintea o poate procesa
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
temniță, înlănțuindu-l de un perete și zidind intrarea (ultima parte este neadevărată, Drane fiind dus în fața Curții Marțiale și achitat, trăind până în 1846. Vezi și Find A Grave). Un raport cu privire la descoperirea unui schelet pe insulă poate fi o rememorare confuză a sursei principale de inspirație a lui Poe, „A Man Built in a Wall” (1844) a lui Joel Headley, care povestește vederea de către autor a unui schelet zidit în peretele unei biserici din Italia. Povestea lui Headley include detalii
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
Printre barăcile care compun acest teritoriu al groazei, acum crește iarba. Unele locuri sunt frumos amenajate cu adevărate covoare de flori. Cu toate acestea, prezența crematoriilor, a furnalelor, a barăcilor de triere și a zidului morții, obligă la o permanentă rememorare a tot ce s-a întâmplat atunci. S-a amenajat o expoziție în fiecare bloc al morții ce prezintă posterității obiecte și spații încărcate de suferința oamenilor ce le-au populat. Cele trei lagăre principale au fost: Numărul exact de
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
Mevlevî (مولوی "Mawlawī", "învățătorul meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale numită sama/sema, unde participanții sunt cunoscuți ca "semazen". prezintă similarități cu alte ordine sufi precum (fondată în 1165), (fondată în
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
alte opere, paleta coloristică a lui Friedrich este discretă. Marea apare ca o suprafață moale în care se reflectă culori difuze, albastrul apei este atât de fin încât pare destinat sentimentelor privitorului, și nu ochiului său. "Pe velier" (1818-1819) este rememorarea unei excursii pe Marea Baltică. Se remarcă compoziția desăvârșită prin care pictorul redă mișcarea și ritmul călătoriei pe barca cu pânze. Friedrich a micșorat cu bună știință dimensiunile personajelor pentru a accentua mărimea catargului și senzația de deplasare dată de pânza
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
26 aprilie 1986, când un reactor al centralei nucleare a explodat. Accidentul nuclear a contaminat o zonă întinsă din nordul Ucrainei și regiuni din Belarus. Pe 21 ianuarie 1990, peste 300.000 de ucraineni au organizat un lanț uman pentru rememorarea actului unirii din 1919 a Republicii Populare Ucrainene și a Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Ucraina și-a proclamat independența pe 24 august 1991, ca urmare a procesului de disoluție a Uniunii Sovietice și a devenit unul dintre membrii fondatori
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
imperii. Studiile lor istorice plasează Ucraina în Euroasia, sau în Europa Central-Răsăriteană. Plokhy consideră (2007) că doar cercetând dincolo de istoria națională a Ucrainei se poate ajunge la o înțelegere mai completă a poporului țării și a regiunilor învecinate. După 1991, rememorarea istoriei a fost o unealtă politică importantă în mobilizarea maselor și în legitimarea statului ucrainean postsovietic. Utilizarea selectivă a istoriei a dus la fracturi în societatea ucraineană. Ucraina nu a urmat tiparul restaurării statalității celorlalte state postsovietice, deși liderii ucraineni
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
fiind întâmpinate cu recenzii mixte spre negative. Una dintre principalele critici a constituit-o îndepărtarea de stilul precis, hard SF al lui Clarke și folosirea unei abordări specifice lui Lee, în care acțiunea se învârte în jurul vieții personajelor, cu multe rememorări din trecut. "Publishers Weekly" consideră un mare neajuns faptul că „autorii au neglijat dezvoltarea narațiunii în favoarea expunerilor. Evenimentele sunt descrise și expuse filozofic foarte amănunțit, dar acțiunea este livrată la mâna a doua, deoarece personajele își povestesc unul altuia evenimentele
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
Cantacuzino era considerat ca un om de mare cultură, dar parțial reconsiderat oficial. Un volum ce reia "Izvoare și popasuri" și altul "Pătrar de veghe", ambele la 1977, au început dar și încheiat activitatea de "reconsiderare" istorică, vor fi puține rememorări, amintim numele arhitectului Radu Patrulius. Va fi republicat după 1993, prin grija familiei sau a altor oameni de cultură. Opera sa va fi subiectul unor teze de doctorat în arhitectură sau în literatură, nu multe. Punctul culminant al cercetării operei
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
ale lui Petică; dar ceea ce rămîne pînă la urmă din iubirea apusă sunt magia muzicii și a primăverii, cadența frazelor, împărțirea bucății pe paragrafe construite simetic, asemenea unor strofe. Poemul a luat naștere în mijlocul cotidianului. Gavota depărtată a plecat de la rememorare sentimentală și a dus la nașterea unei noi forme artistice, lăsînd în urmă iubita necredincioasă, berăria Oppler și colțul de București primăvăratic; poemul a ocupat spațiul disponibil: „Sus, în grădină la Oppler, pe cînd soarele cade înspre seară peste tufe
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
de judecăți a priori subiective, de amatorism - pentru că profesia mea nu este cea de istoric literar - și de nostalgie paseistă, pentru că încerc să evoc un scriitor interbelic uitat. Și totuși, dincolo de aceste posibile învinuiri, Alexandru Ștefanopol merită cel puțin această rememorare. De curând, ce-i drept, într-o revistă bucureșteană, romanul său despre mahalaua Grant a fost folosit cu tendință pentru a fi puse în lumină aspectele sordide ale vechiului București - cu scopul de a fi justificate cele din perioada comunistă
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
parcurs o mulțime de povești personale foarte diverse, încărcate emoțional și de multe ori contradictorii.</p> Elementele recurente asupra cărora mă voi opri în continuare se întrețes și cu greu pot fi tratate separat. Este recurent, întâi, un tip de rememorare situată, din punctul de vedere al unor persoane conștiente de felul specific în care viața lor a fost marcată de faptul că sunt femei; apoi, invocarea unui spațiu domestic cu valențe puternic genizate - bucătăria, asociată resemnării, visului și neputinței, în
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
refac mai multe destine. Boala și perspectiva morții apropiate asigură tonului narativ nu doar onestitate, ci și inflexiuni nostalgice, capacitatea unei analize obiective asupra sinelui și a celorlalți, protagonistul fiind bântuit de spectrele alegerilor sale. Actul narării și implicit al rememorării se naște din dorința subconștientă de catharsis a muribundului care, Încetul cu Încetul, țese nucleele unei istorii personale dominate de ororile celei de-a doua jumătăți a secolului XX. „Războaiele și revoluțiile fac parte dintre momentele când fiecare trebuie săși
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
trenul acela.” Finalul cărții suprinde eliberarea de trecut/ Împăcarea cu sine a protagonistului protagonistului prin reluarea legăturii cu prietenul pierdut, o Îndreptare a trecutului prin prezent care dizolvă apăsarea vinei și asigură Împăcarea istoriei mici cu cea mare prin actul rememorării, al recompunerii și asumării propriilor decizii. Romanul lui Jean Mattern concretizează printr-o prismă personală exercițiile de supraviețuire ale acelor colectivități și ale acelor indivizi care au opus uitării și adaptării mimetice, amintirea vie și conștientizarea continuă a apartenenței la
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
51. Egrete la sol, Editura Semne, 2015 52. Cartea reculegerii - Teodor Sandu într-o convorbire cu Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Eikon, 2015 53. Cartea singurătății (poeme), Editura Semne, 2015 54. Cirica (Mici eseuri despre arte), Editura Semne, 2016 55. Cartea rememorării - Anchete sociale de altcândva, Editura Semne, 2016
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată inițial în 1844. Ea se referă la o călătorie pe mare și la o ladă misterioasă. Povestirea este o rememorare de către un narator nedenumit a unei călătorii pe mare efectuată într-o vară de la Charleston (Carolina de Sud) la New York la bordul navei "Independence". Naratorul află că vechiul său prieten de la colegiu Cornelius Wyatt este la bord împreună cu soția și
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
mesaj din partea lui Kossuth. Participant activ la Revoluția Maghiară din 1848-1849, scriitorul Mór Jókai a intenționat să eternizeze amintirea acelei perioade de „schimbare a conștiințelor”. El nu a putut să-și materializeze mult timp această dorință, autoritățile imperiale austriece nepermițând rememorarea luptelor naționale antihabsburgice. În cele din urmă, Jókai a scris în anii 1861-1862 un roman intitulat "Modele politice" (în ), sperând că noul context politic era propice unui astfel de demers. Acel roman a fost publicat în 1864 sub formă de
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
și univers dispare. Poetul devine creator, făcând universal într-o clipă, iar lumea o privește dintr-o lunetă ce colorează totul afectiv. Iubirea este un prilej de a descoperi cele mai simple lucruri. Poezia “Cu o ușoara nostalgie” este o rememorare subiectiva a unei etape a marilor elanuri. Sub forma monologului adresat, eul matur privește în urmă cu beatitudine, recuperând afectiv vârsta de aur a tinereții. De aici derivă și “ușoară nostalgie”, stare poetică diafană, care nu poartă încă stigmatul damnării
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
nu poartă încă stigmatul damnării sau tragismul luptei cu timpul. "Titlul" poeziei “” este un element de paratextualitate, alcătut dintr-o sintagmă: substantivul “nostalgie” și adjectivul “ușoară” antepus substantivului cu sens coordonativ. Titlul este în strânsă legătură cu textul poeziei întrucât rememorarea tinereții la vârsta maturității, determină sentimente de melancolie și tristețe datorate pierderii iremediabile a vârstei tinereții. Amintirea, văzută ca retrăire a timpurilor începuturilor este redată în structura poeziei alcătuită din trei strofe, semn al perfecțiunii. Atrag atenția, fascinând, dar și
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
așteaptă răspuns. Versurile au o rimă interioară și o rima exterioară, astfel dispusă: în prima strofă întâlnim rima încrucișată, în a doua strofă rima este amestecată, iar în ultima strofă este o rimă încrucișată. Ritmul reflectă trăirile poetice declanșate de rememorarea stării de odinioară. Măsura este variabilă, de la versul scurt,de patru silabe, la versuri mai ample, de 14-15 silabe. Utilizarea timpului prezent în ultimul vers (“Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?”) semnifică din punct de vedere a relației
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
de patru silabe, la versuri mai ample, de 14-15 silabe. Utilizarea timpului prezent în ultimul vers (“Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?”) semnifică din punct de vedere a relației dintre om și timp perspective ale prezentului asupra trecutului, rememorarea nostalgică a unei stări de vârste, și regretul pentru trecerea ireversibilă a timpului. În incipitul poeziei se utilizează corelativele “cu cât...cu atât”, pentru a pune în evidență simultaneitatea a două fenomene sugerate de alternanța întuneric - lumină, unul din planul
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
planul subiectiv - uman. Momentul misterios al înserării, ca fenomen exterior, se produce treptat, pe măsură ce are loc în planul interior momentul iluminării, care exprimă o stare de grație, ancorarea în ideal și bucuria de a trăi o vârstă. Poezia este o rememorare subiectivă a unei etape a propriei existențe, a unei vârste umane (adolescența sau tinerețea) perioadă a marilor elanuri și aspirații. Versul final: “Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?” schimbă tonalitatea de odă cu aceea elegiac și, impunând privirea
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
tinerețea) perioadă a marilor elanuri și aspirații. Versul final: “Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?” schimbă tonalitatea de odă cu aceea elegiac și, impunând privirea din prezent spre trecut, dă o cheie de lectură a întregii poezii, ca rememorare nostalgică - amintire a stării de a fi a unei vârste anterioare, de-atunci. Acest vers impune eul ca instanță a comunicării în textul poetic, care se adresează autoritar acelui “ta” ambiguizat prin substantivul în vocativ, sugerând obținerea fericirii depline - presentimentul
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
laureat cu Premii ale Uniunii Scriitorilor. Este laureat al Premiului de excelență al Academiei Române. A tradus din lirica universală și a colaborat constant la aproape toate revistele literare ale vremii. La revista "Luceafărul", spre exemplu, a avut o rubrică intitulată "Rememorări", pe care a susținut-o până în 1989, vreme de 20 de ani. Romanul "Patima" a fost tradus în limbile poloneză și rusă. În anul 2003, apare cartea de rememorări literare "Întâmplări vesele cu scriitori triști", o radiografie amuzantă, dar și
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]