1,378 matches
-
implementat de echipa nr. 5 coordonată de consilier educațional Mihai Hrețu. Prezentările power-point despre continuarea studiilor universitare au fost alternate cu diferite concursuri: Premierea celor mai bune întrebări; Concurs de argumente pe tema: “De ce aș urma o Universitate?”; Concurs de rememorare a informațiilor celor mai importante. Pentru cel de al doilea concurs elevii se împart în 5 echipe după numărul celor 5 universități din Iași. Fiecare echipă trebuie să ofere cele mai bune argumente pentru a urma una din facultățile universității
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
factualitatea vâscoasă, creează poemul, ambiguitate desăvârșit plăsmuită în Cârciuma cu pitbuli, în care dramatizarea durerii înlocuiește confesiunea. Tragismul și anxietatea formează, de altfel, textura de fond a volumului. Poetului, totul îi aduce aminte de labirint: "iarăși Ariadna/ iarăși Minotaurul!" (Labirint), rememorarea duce mereu înspre o iremediabilă melancolie: "Puteam atinge stelele cu mâna./ Eram tineri, nu știam că Iason devine/ fructul păcatului pe care lâna/ de aur îl poate aduce cu sine" (Lâna de aur), cele trăite, ajunse pură indeterminare, alb indistinct
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
Prin urmare, nu prin hiperrealism, altfel spus prin privirea adâncă, intermediată de microscop. Universul ficțional, lumile create, configurează existența privită - să o spun cu un cuvânt biblic, nou-testamentar - în "ghicitură". Fantasticul metafizic, obiectiv, exterior, este reprezentat - și nu prezentat - prin rememorare și resemnificare. În Proiecte de trecut, 1982, carte cunoscută și în câteva traduceri, cea mai recentă în portugheză, continuă recuperarea realității prin fantastic, a socialului prin alegorie și vis, deconspirarea utopiei prin contrautopie. Fantasticul este obținut prin resemnificarea, mai exact
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
al doilea le bricolează. Treptat, realizăm că miza romancierului e dublă. Nu numai faptele, ci și evaluarea lor interesează. Oricât de incandescentă ar fi fost tinerețea unor personaje, în planul prezent ea este de mult consumată și răcită. În schimb, rememorarea ei, cu tot cu coeficientul de interpretare, e dinamică, vie, plină de surprize. Cronica de familie are o verigă lipsă, pe care pura întâmplare i-o aduce sub ochi lui Babis. Întâlnindu-l, în plimbările lui nocturne, pe Ghiță Negotei, fratele unui
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
care-l însoțește în marșul ispășirii comandat de frați: sunt, cu toții, oameni în carne și oase, în trei dimensiuni, părând că respiră și transpiră în paginile romanului. Un personaj episodic, precum vistavoiul nimerit la moșia Duduiei, devine memorabil prin "simpla" rememorare a lui Vasi, consemnată de Babis al doilea și scrisă - de fapt și de drept - de un romancier cum nu avem mulți: "Un personaj trecător, vistavoiul, primul om însă din viață pe care Vasi pretindea că-l făcuse fericit. Bărbosul
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
stinse ale ecleziastului. O analiză conformistă și sumară a operei lui Corneliu Baba ar fi tentată să invoce aproape mecanic modelele autoritare ale picturii spaniole și flamande, să perceapă construcția formei, austeritatea cromatică și fascinația iconografiei ca exerciții subtile de rememorare și de conservare. Dar rezistînd primelor tentații, orice privitor va putea observa cu ușurință că pictura lui Baba nu reînvie forme deja consacrate în istoria artei europene, ci încearcă - uneori chiar cu accente patetice - să resuscite cîmpul vizual și datele
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
îl pun în mișcare și-l poartă prin societate, definindu-l exact în măsura în care acțiunile și reacțiile lui, ceea ce face și ceea ce refuză să facă, exprimă o filozofie proprie. O bună parte din personajele Căderii... sunt, în prezentul acțiunii și al rememorării, dispărute din cadru. Au murit, au emigrat, viața lor s-a consumat. Cu toate acestea, ele nu sunt niște voci reînviate, ci prezențe puternice, intense. Trecerea devastatoare a timpului pare că le-a amplificat vitalitatea, în loc să le-o șteargă. Spuneam
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
le avea. A doua: rescrierea înseamnă, inevitabil, ajustări de atitudine (fie ele și minore), datorate decalajului dintre timpul trăirii și timpul mărturisirii. În mod evident, jurnalul este mai interesant pentru anii apropiați de 1980, când autorul își începe opera de rememorare și de reconstrucție scriptică a propriului trecut. Pentru ceea ce ne interesează în mod special din acest jurnal (anii 1977-1981, când George Macovescu a fost președinte al Uniunii Scriitorilor), nu există motive de neîncredere. Pe deasupra, faptele acelei perioade pot fi verificate
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
acesta este încă atît de viu și esențial pentru mine încît nu pot să-l evoc prea mult. D.P.: N-am știut că ai peregrinat atît de mult! În orice caz, istorisești cu mult farmec. Și-ți mulțumesc pentru aceste rememorări cu Mihai Șora și, mai ales, cu Nichita Stănescu. Sînt la fel de prețioase și emoționante și pentru noi, cei care le aflăm acum pentru prima oară. Ce s-a ales atunci cu piesa ta, care circula atît de "subversiv"? M.V.: Tentativele
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
Ca atâția alți diariști, autorul se "învrednicește" să înceapă, în prima zi a anului 2001, un jurnal intim, deopotrivă personal și literar, ținut, cu intermitențe, până pe 31 decembrie 2005. Regăsim, în acest interval acoperit sau nu cu însemnări (notații, confesiuni, rememorări, descrieri, fragmente analitice), dispoziția schimbătoare a celui care vrea, inițial, să nu lase nici o zi nefructificată "jurnalistic" (jocul de cuvinte îi aparține), pentru a întrerupe apoi, de prea multă muncă ori dintr-o anumită lene, scrisul cotidian. Demarajul are ambiția
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
să cucerească triburile arabe, imperiul persan și pe cel bizantin, lanțul acesta este certificatul de calitate al oricărui credincios islamic. Tocmai de aceea credința lor nu este o aptitudine teoretică amatoare de subtilități speculative, ci este un sentiment născut din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor islamului. Și cum a rememora viața unui om pe care îl consideri model hrănește dorința de a duce o viață asemănătoare lui, patima cu care un musulman își asumă credința dă naștere tocmai avîntului misionar despre
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
91-106), articolul lui Dorin Dobrincu despre "Rezistența armată anticomunistă" (pp. 146-152), articolul Ileanei Mateescu despre "Deportarea în Bărăgan" (pp. 154-165) și catalogul alfabetic al victimelor comunismului de la sfîrșitul revistei. Un număr consistent și tulburător, echivalînd cu încă un act de rememorare a unei drame istorice fără precedent - comunismul - în istoria României. La moartea lui Mihail Sebastian în Realitatea evreiasc|, revistă bilunară a Federației Comunităților Evreiești din România, literatura și artele ocupă un spațiu considerabil: cronici de cărți, expoziții, spectacole, interviuri cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
ficțiuni nostalgice. Compozițional, nu există marcaje pentru delimitarea netă a interiorului de exterior: nici într-un sens moral-sufletesc, nici într-unul fizic. Protagonistul romanului fiind unul și același cu autorul lui, descrierea întâmplărilor prin care a trecut este sinonimă cu rememorarea, iar transcrierea acestor experiențe - cu o coborâre, asumată, în sine însuși. La Biblioteca Academiei, scriitorul arhivist își împarte timpul între lectura gazetelor vechi și creionarea unor scene intens-personale; după care, ieșind la aer liber și peregrinând pe Bulevardul atât de
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
autorului este radical diferit de cel al romancierului obiectiv. La nivel epic, ficțiunea nu prezintă continuitate, iar verosimilitatea ei este minată de câteva coincidențe forțate. Numai că - și aici este cheia cărții - Ioan Lăcustă nu utilizează în exclusivitate invenția ori rememorarea, rețeta romanescă sau pe cea confesivă. Le asociază într-un mod subtil, obținând efecte nu-numai-literare, tensiuni existențiale și implicații morale. Făcând abstracție de stilul scriitorului, tehnica cu care el ne plimbă, așa zicând, prin pădurea narativă e de invidiat: "Acum
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
de a aborda un subiect, oricât de personal ar fi acesta. Evocările nu sunt amprentate și distorsionate de afectivitate, nici măcar de fireasca nostalgie a exilatului ce devine septuagenar. Reflecția nu e niciodată suspendată, amânată, ci inclusă în actul și registrul rememorării. Autorul nu se grăbește să dea verdicte, însă după analiza atentă și desfășurarea argumentației acestea vin cu punctualitatea trenurilor intrând în gara centrală din München. "Rezistența prin cultură" a fost o strategie jalnică, de "ostatici". Modul perfect-evazionist de a concepe
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
doar șofer, țigan, emigrant, tată de familie și ce-o mai fi fiind. Romanul său Simfonia lupului are respirația marilor narațiuni, stilul său amintește de Michel Butor (utilizarea persoanei a II-a ca formă de obiectivare a Eu-lui narativ), Proust (rememorarea unor trăriri și întâmplări dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat), Robert Musil (predispoziția mitteleuropeană către banalul cotidian, obiectele din imediata noastră apropiere), Mircea Horia Simionescu (utilizarea numelor unor obiecte sau acțiuni ca pretexte pentru declanșarea unor derulări
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
mielul e prost, că să-l mâncăm, că tot nu-și află locul printre betoane și afaceriști... Să încep cu această Re-memorare: "Re-memorare/ cu timp oprit în oră/ cu minute agitate, foindu-se în cerc/ și zbor de secunde.../ închis// rememorare/ într-o întindere de arc, cu respirația/ încătușată la marginea buzei întredeschise -/ încordare// și un râu întors - chemându-și/ peștele înecat într-un vârtej de ore încrucișate/ labirint -/ Rotund// departe/ sunet stins de câtec de sfere.../ tăcere țipându-și moarte
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
întors - chemându-și/ peștele înecat într-un vârtej de ore încrucișate/ labirint -/ Rotund// departe/ sunet stins de câtec de sfere.../ tăcere țipându-și moarte// timp paralizat/ sprijinit de oglindă/ Statuie// noi... așteptând Timpul.../ uimiți ca și el susținuți de oglinzi// rememorare/ într-o călărire de clipe oprite/ hipodrom împrejmuit/ arenă grecească/ Tensiune, Stagnare// timp paralizat - contemplându-și/ chipul/ Amnezie/ Moarte. (Alexandru Gheție, Bădiceni, Argeș)
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
a bunului său prieten Mircea Eliade. Portretul savantului este foarte nuanțat și realist (edificatoare este crisparea produsă în familia savantului în clipa în care cineastul a pus o candidă întrebare despre substanța religioasă a lui Corneliu Zelea Codreanu). Realmente citind rememorările lui Paul Barbăneagră cititorul are sentimentul că înțelege mai bine personalitatea savantului, cu tot ce a avut ea sublim (generozitatea lui Eliade, despre care scrie la un moment dat și Virgil Ierunca, ține deja de domeniul legendei), dar și șovăielnic
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
Elvis” îl va omagia vineri pe regele rock’n roll-ului, Elvis Presley. Formația “The Teachers Orchestra” sunt inițiatorii și organizatorii acestui eveniment. Primul spectacol de acest gen din România a avut loc în anul 2005 și a avut ca scop rememorarea celui care a fost și continuă să fie de neegalat. Pe scena vor urca alături de “The Teachers Orchestra”, invitați precum Daniel Iordăchioaie și Cristian Roman. Organizatorii au pregătit pentru cei prezenți multe surprize, proiecții și un concert live. Printre piesele
"Memorial Elvis" în Parcul Național by Sava Roxana () [Corola-journal/Journalistic/81841_a_83166]
-
O pereche de blugi originali reprezintă un ideal intangibil pentru biata Alina Viktorovna, care trebuie să improvizeze din nimic o ținută cât mai sexy. "CU CE M| ÎMBRAC DISEAR|?" este întrebarea ei obsesivă, arătând, pe versantul ludic și ironic al rememorării, cât de ștearsă, lipsită de culoare, cenușiu-proletară devenise existența noastră înainte de 1989. La antipodul Alinei Radu, Doina Ruști ne duce, în Ginecologii mei, direct în horror-ul dictaturii, în acel ceaușism la puterea a doua care făcuse din "oamenii muncii
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
școala, internatul, cercul prietenilor, armata) marcate de planificarea și controlul unui Big Brother. Pentru a aborda subiectul acesta atât de dureros, încă sensibil, Mariana Codruț și Nora Iuga aleg varianta dialogului: fie cel propriu-zis, cu un partener de discuție și rememorare (Mariana Codruț și Gertrud B.), fie o confesiune dirijată, epistolar, către unul dintre coordonatori (Nora Iuga către Radu Pavel Gheo). Amintiri în doi (în două) vedem și în textul Simonei Popescu (cu asocierea unei prietene din studenție). La Adriana Babeți
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
Nicu Nitai, copil în anii de glorie ai spectacolelor de la Barașeum, au reînviat, spre entuziasmul unei săli arhipline, atmosfera spectacolelor de cabaret din perioada războiului, interpretând cupletele celebre în epocă. Emoția se simte în aer, participarea sălii stimulează și chiar rememorarea de către Agnia Bogoslava a momentului în care a fost arestată are nuanțe de umor. Cei doi agenți veniți la ora 3 noaptea să o aresteze sunt invitați la o bere și la o gustare. Apoi, împreună cu aceștia, Agnia Bogoslava și
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
atenția un studiu mai vechi al lui Petre Pandrea, "Delincventul" oedipian Panait Istrati, publicat în 1934 (când scriitorul încă mai trăia, cum trăia), studiu inclus în volumul Psihanaliza judiciară. Delincvența, ca și numirea complexului oedipian ne-a incitat la o rememorare a tot ce a fost omul Panait Istrati și opera scriitorului, spre a încerca să recunoaștem și să acceptăm cele două etichetări. Dar n-a fost posibil. Cu toate frustrările și decompensările psihice din cauza privațiunilor materiale, un Istrati delincvent, cum
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
solicitantă ar fi fost. E lesne de Înțeles de ce tinerele preferau să treacă sub tăcere aspectele nevralgice ale propriului trecut, dincolo de frica oprobriului sau a etichetării lor eufemistic desemnată ca nefavorabilă, putând lua În considerare și dimensiunea psihologică a intensității rememorării acestor episoade traumatice, pentru depășirea și refularea cărora ele au depus eforturi consistente. Pentru redarea cât mai fidelă a realității surprinse În poveștile lor de viață, afirmațiile fetelor au fost citate ca atare, inadvertențele gramaticale sau nivelul vocabularului utilizat contribuind
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]