1,034 matches
-
Chinezii nu prea știu să pronunțe litera „r”. Devine și mai prietenos! „Chinezii iubesc românii!”, mi se destăinuie. Ma intreb în mintea mea care o fi motivul acestei afinități inter-etnice... Știu că și românilor le plac chinezii. Oare or fi reminiscențe de pe vremea lui Nea Nicu când relațiile noastre cu China erau excelente!? Ajungem la aeroport la secția „Plecări”. Cu aceeași dexteritate îmi descarcă bagajele, își ia contravaloarea cursei și dispare... Desigur în căutarea altor clienți. Intrăm în vasta sală de
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
vedea pe sine însuși în mijlocul unei epidemii, încercând cu disperare să se salveze, alergând ca un nebun pe străzile pustiite de molimă. Își dorea să trăiască, poate pentru a-și împlini visurile cele mai de preț sau poate ca o reminiscență, ca un atavism care îl mâna să nu moară și să asigure perpetuarea speciei. Oricum ar fi fost, moartea era la fiecare pas lângă el. Iar el trebuia să slalomeze. ...În acea dimineață, s-a trezit după un nou coșmar
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
vedea pe sine însuși în mijlocul unei epidemii, încercând cu disperare să se salveze, alergând ca un nebun pe străzile pustiite de molimă. Își dorea să trăiască, poate pentru a-și împlini visurile cele mai de preț sau poate ca o reminiscență, ca un atavism care îl mâna să nu moară și să asigure perpetuarea speciei. Oricum ar fi fost, moartea era la fiecare pas lângă el. Iar el trebuia să slalomeze. ...În acea dimineață, s-a trezit după un nou coșmar
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
vedea pe sine însuși în mijlocul unei epidemii, încercând cu disperare să se salveze, alergând ca un nebun pe străzile pustiite de molimă. Își dorea să trăiască, poate pentru a-și împlini visurile cele mai de preț sau poate ca o reminiscență, ca un atavism care îl mâna să nu moară și să asigure perpetuarea speciei. Oricum ar fi fost, moartea era la fiecare pas lângă el. Iar el trebuia să slalomeze.... În acea dimineață, s-a trezit după un nou coșmar
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
După ce al V - lea Sinod Ecumenic a recunoscut și a legiferat dogma destinului divin al Sfintei Fecioare Maria - Născătoarea de Dumnezeu, mormântul ei a devenit, începând cu acest secol, loc de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și de Patriarhul Ierusalimului - Iuvenalie. Trecând și închinându-ne le Biserica Sf. Arhidiacon Ștefan - întâiul între mucenici, la Mănăstirea rusească Sf. Maria Magdalena, apoi vizitând Bazinele Siloamului și Scăldătoarea Oilor
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
ce urmează, voi prezenta în câteva rânduri, Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare - întemeietorul vieții de obște (a vieții cenobitice). Actuala mănăstire a fost construită pe ruinele vechiului chinovion, întemeiat de Sf. Teodosie în sec. al IV - la marginea Pustiului Iudeii. Reminiscențele acelor ruine se mai văd și astăzi, atât în interiorul zidurilor mănăstirii, cât și dincolo de granițele ei. Peștera din incinta mănăstirii reprezintă una dintre cele mai interesante părți ale vechii mănăstiri - chinovion. Este o peșteră naturală, ușor ecarisată, situată și azi
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
și expuse într-un mod exagerat și extrem. În timpul marilor sărbători și prasnice creștin - ortodoxe apar foarte multe reportaje care nu au nimic comun cu semnificația religioasă a sărbătorii respective. Oprindu-se doar asupra tradițiilor populare și folclorice, care sunt reminiscențe ale vechilor culturi antice, reporterii nu amintesc de frumusețea religioasă și spirituală a sărbătorii sau de faptul în care se pregatesc, din punct de vedere duhovnicesc, creștinii pentru întâmpinarea prasnicului. În felul acesta ignoră tot ceea ce are sublim și spiritual
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
cu atât mai puțin privind această mare sărbătoare, ce reprezintă biruința vieții asupra morții. În timpul celorlalte sărbători mari, în care sunt cinstiți mucenicii și mărturisitorii lui Iisus Hristos, se scot în evidență toate obiceiurile extracreștine și superstițiile,[12] cu diferite reminiscențe ale tradițiilor religioase antice și reminiscențe dualiste de factură bogomilă, care pierd adevărata semnificație a sărbătorii prin exprimarea desacralizată a jurnaliștilor și ziariștilor. Nu este amintită nici măcar viața și activitatea sfântului sărbătorit. Prin această desacralizare a Bisericii, Iisus Hristos și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
mare sărbătoare, ce reprezintă biruința vieții asupra morții. În timpul celorlalte sărbători mari, în care sunt cinstiți mucenicii și mărturisitorii lui Iisus Hristos, se scot în evidență toate obiceiurile extracreștine și superstițiile,[12] cu diferite reminiscențe ale tradițiilor religioase antice și reminiscențe dualiste de factură bogomilă, care pierd adevărata semnificație a sărbătorii prin exprimarea desacralizată a jurnaliștilor și ziariștilor. Nu este amintită nici măcar viața și activitatea sfântului sărbătorit. Prin această desacralizare a Bisericii, Iisus Hristos și Biserica nu își pierd sacralitatea, însă
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte a poetei BOMBONICA CURELCIUC (Suceava), intitulată BRODERIE DE GÂNDURI. „Chiar dacă autoarea mărturisește, cu modestie, ca versurile sale sunt scrise doar pentru sine, exprimând trăiri proprii, împliniri ori dezamăgiri, doruri prezente ori reminiscențe dureri, putem afirmă că poeziile Bombonicăi Curelciuc, dincolo de semanticile pseudo-comune, au o aură specială, izvorâta din erudiția simplității vieții, ca noblețe a trăirii prin cuvânt. În centrul liricii sale se află femeia protectoare, ce împlinește tacit - cu persuasiune și credința
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
o astfel de unitate, independent de cititor, diferitele opere constituind o literatură. În ansamblu, cititorul urmărește, de fiecare dată, să se lase încântat de opera citită în momentul acela, dar, în final el se găsește însă în fața unui complex de reminiscențe din diferitele lecturi, complex a cărui cheie el nu o poate găsi de la sine. Caracterul de literatură al operei literare este cel care conferă activității de interpretare relevanța și importanța sa. Citind diferite cărți, simțim nevoia de a fi orientați
INTERPRETAREA OPERELOR LITERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347511_a_348840]
-
toate anexele gospodăriei. Surprinzător sau nu, acest obicei este consemnat și în Transilvania și Banat. Beția rituala Beția rituala ce constă în a bea 40 sau 44 de pahare de vin, în această zi, face trimitere, din păcate, la o reminiscența a celebrărilor bahice ale antichității. Oamenii aveau credință că vinul băut la Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge și energie pentru a face față muncilor grele din agricultură. Previziunile vremii Orice început, fie el și cel al
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale acesteia se observă și azi în câteva creații folclorice specifice acestei comunități.(3) Specificul folclorului păstoresc din nordul Mehedințiului este determinat de legătura nemijlocită, pe parcursul întregului anul, a tuturor membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
și foarte bătrână prin experiența care îi dă tot dreptul să-i spună Lumii întregi, că există. Intelectual, artistic, Viorela Codreanu Tiron este un eșantion de frumusețe clasică peste care cade bruma incorigibilă a contemporanității, este o poetă modernă cu reminiscențe de romantism năucitor de frumos. Melania Cuc Referință Bibliografică: Viorela Codreanu Tiron, Vraj(b)a clipei / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 823, Anul III, 02 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorela Codreanu Tiron : Toate
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
dinspre asfințit,, poetul Constantin Mironescu, continuă floreta strălucitoare a gândului și cuvântului său dăruindu-le cu un sentiment arborescent spre citire. Muguri zămizliți dintr-o iubire interzisă se leagănă pe adieri feciorelnice ale unui pui de vânt stârnit de niște reminiscențe romantice într-o vreme în care Petrarca n-ar mai scrie sonete de iubire pentru Laura, și nici Eminescu n-ar mai scrie versuri de iubire, inspirate de Veronica Micle,, . Poemele sale împodobite cu adieri muzicale astrale, adună pe nemăsurate
MELANCOLIA DINSPRE ASFINŢIT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365037_a_366366]
-
datorează faptul că un astfel de eseu găsește în general audiență și înțelegere. Cititorul urmărește, de fiecare dată, să se lase încântat numai de eseul citit în momentul respectiv, însă în final el se găsește însă în fața unui complex de reminiscențe din difeite lecturi, complex a cărei cheie el nu o poate găsi de la sine. Caracterul de literatură al eseului este cel care conferă activității de interpretare relevanța și însemnătatea sa. Fiecare eseu conține interpretări cu argumente a unor idei și
ESEUL-MIJLOC DE A LĂRGII ARIA DE EXPUNERE A IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365107_a_366436]
-
Oglinzile ritmându-și-le-n dans”. Remarcabilă e și tehnica reliefării unui contrast semnificativ; chip de-a spune că percepția asupra lumii exterioare se modifică, în funcție de stările noastre subiective: “pârtie de brazi, /verdele suind voios/vârfuri amare.” (“Munții Buzăului”). În mod surprinzător, întâlnim reminiscențe mitologice: Orfeu, Euridice, Penelopa. Deși ar putea să pară, la o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate și grație: “Timpul trece greu când aștepți. De ce e furioasă, tocmai acum, /Penelopa din mine?” (“Dilemă”). Poezia
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
forma neoplatonismului, al triumfului retoricii, prin consolidarea eclesiocratică, formă de exploatare a dramatismului social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu”. (M. Barbu). Dacă, uneori, găsim reminiscențe ale unor elemente autobiografie ale copilului, remarcate și de prefațator, „pirogravate” pe topica dialogului și prin unii membri de familie, dragi autorului, nu sunt decât mijloace ce exprimă un tablou tragic din al doilea război mondial ce a adus schimbări
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
obsesia și chiar recții de intensitate psihotică. Iar în romanul de mari dimensiuni Rusoaica , unde Ragaiac este Gib, descoperim stări obsessive, fiind vorba de așteptarea unei femei ideale, așa cum a conceput-o imaginația sa, cu elemente ale realității și ale reminiscențelor sale, lecture din literature rusească, și care , cu toate experiențele prin care trecfe, rămâne o simplă dorință neîmplinită, ce nu l-a eliberat de tensiunile psiho-afective. Gib Mihăescu este un mare descoperitor al sufletului uman și un mare analist al
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
semnificativă revigorare. Atenția sporită a cititorilor față de misiunea evanghelizatoare a Sfântului Andrei, apariția unor informații noi legate de începuturile creștinismului românesc, rezultatele inedite obținute în urma unor cercetări pe care le-am efectuat asupra unor tradiții populare, în care am identificat reminiscențe protocreștine din perioada prezenței Sfântului Apostol Andrei în pământurile lupilor, ipotezele unor cercetători referitoare la începuturile creștinismului românesc, puse în circulație în ultima vreme pe diferite canale de comunicare au favorizat acumularea unui volum consistent de materiale documentare pe tema
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
Apostol Andrei în memoria Pustnicilor - Păstrători de la Râmeți; Creștinarea rușilor de către Apostolul Andrei, între adevăr și mistificare; Legenda Sfântului Andrei în lumea catolică; Dimensiunile lumii de la Istru; Călătoriile „Arhiereului cel bătrân”; Peștera Sfântului Andrei; Al doilea botez, de la Copuzu, o reminiscență a botezului lui Andrei; Misionar printre lupi; Apa neîncepută, adusă cu gura pentru colacul lui Andrei; Tirighina - Barboși, al treilea „cartier general” al Apostolului Andrei; Alături de Andrei, misionar în țara lupilor; Icoanele creștine de pe Columna lui Traian; „Izvorul Sfântului Andrei
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
vă prezentați, în caseta Colegiului de conducere și redacțional: „ EX -director de imagine la publicația " Rațiunea", EX -vicepreședinte al Filialei Oltenia a Ligii Scriitorilor Români, EX -redactor-șef al revistei "Literaria"...Ce este cu aceste...” EX-uri”?! Sunt ele semnul unor reminiscențe nostalgice, ori semne ale unei camuflate mânii retrospective...? Sau CE?! NNN:Sigur că “EX-urile “amintite produc, în profunzimile unor orizonturi mentale, formulări interogative. Dar nu este aceasta prima provocare la confesiune... Semnul reprezentat nu are încărcături nostalgice , și nici
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
vieții, îl va surprinde I. G. Duca într-unul din cele patru volume de memorii, bătând din talpă și azvârlind din picioare cu o mișcare ce ar fi putut să pară tabetică dacă n-ar fi fost la el o reminiscență a parade-marșului cu care se obișnuise în tinerețe prin regimentele de gardă de la Berlin și Postdam.” Brutala intervenție polițienească, pusă în slujba așa zisei democrații burgheze, va condamna pe Președintele Republicii la nulitate legală. Proaspătul monarh, adus din străinătate de către
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]