402 matches
-
cea evreiască, și ele țineau de refacere, de normalizare. Și unii, și alții sperau recâștigarea libertăților de bază cetățenești. Perioada de tranziție s-a dovedit complexă, cu elemente contradictorii, principalul său conținut fiind agresiunea permanentă la adresa statului de drept abia renăscut, În august 1944, din partea forțelor comuniste care, cusprijinul ocupantului sovietic, Încep un proces treptat de eliminare a celorlalte forțe politice. E o perioadă În care, pe de-o parte, se Încearcă revenirea la un regim democratic - nu foarte stabil - ce
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comunitare. Încercând să se Încadreze, conform unor interese specifice, În viața politică românească post-Antonescu, evreii se vor orienta spre toate tendințele politice prezente pe scena politică. În același timp, diversele partide politice au Încercat să se folosească de această energie renăscută a „uliței evreiești” pentru a-și consolida propriile poziții. Totodată, suntem martorii confruntării unor tendințe specifice din lumea evreiască, de la diversele curente sioniste și până la asimiliști, grupați În jurul Uniunii Evreilor Români (U.E.R.). Aceste confruntări dau conținut planului pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
produc tot mai multă Îngrijorare: „Pe plan intern se observă o rezervă În legătură cu naționalizarea industriei și trecerea comerțului en-gros În mâinile statului”1. În același timp, se Înregistra și o anume emoție legată de evenimentele din xe "Israel"Israelul proaspăt renăscut: zvonuri - consemnate de notele polițienești - vorbeau de Înscrieri de voluntari și instruirea lor În tabere paramilitare, organizate de diversele formații sioniste, depozitări de arme etc. Chiar dacă majoritatea acestor zvonuri erau false, ele sunt semnificative pentru starea de agitație a populației
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
legii, ele reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea lor a fost rapidă și se poate vorbi de reapariția tuturor grupărilor care au existat În perioada interbelică. Poate una dintre caracteristicile cele mai evidente ale mișcării sioniste renăscute este pluralismul ideologic și organizatoric ce explică fragmentarea Într-un număr mare de organizații. Deosebirile de abordare teoretică a problemelor evreiești erau- ca și În alte țări, de altfel - foarte mari Între diversele tendințe sioniste. Cu toate diferențele ideologice, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
-ntr-o oglindă, chipul" (Femeie luminoasă)14. Noul tărâm, cel poetal de această dată, al nesfârșirii zilei dintâi ce urmează sfârșitului, își oferă imaginea drept chip de nevăzut, nemaivăzut în felul în care el e reflectare pură, lumină a vieții renăscute: "Dar dacă poți, privește ici, în pământul copt,/ sub flacăra-n genunche la căpătâiul nopții,/ figura nevăzută, teribilă, a forții" (Herța, VII)15. Căpătâiul nopții e limita dincolo de care tot ce este înnoptat, ascuns vederii, își dezvăluie carnea luminoasă, albă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din care făcea parte. Vărul său Kritios și unchiul său Charmides s-au dezonorat colaborând cu „Cei 30 de tirani” care au înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr., printr-o lovitură de stat prilejuită de dezastrul războiului peloponesiac. Odată renăscută, democrația trece la represalii, asumându-și chiar responsabilitatea morții lui Socrate (399 î.Hr.), prieten al mai multor tineri „colaboraționiști” din timpul tiraniei „Celor 30”. Urmează marile „nenorociri syracuzane” ale lui Platon, care au început în 396 î.Hr. Încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
41-lea al lui Ciuhrai. Alexei Batalov, Tatiana Samoilova, Oleg Strijenov au devenit repede nume de actori foarte iubite, ca și acela al strălucitoarei Alla Larionova din Ordinul Anna, o stea care a pălit totuși prea repede a filmului sovietic renăscut. Să adaug că tot în acel interval luam cunoștință de afirmările noii școli de film poloneze, prin Canalul lui Wajda sau prin Adevăratul sfârșit al războiului al lui Kawalerowicz, precum și ale școlii maghiare prin Călușeii lui Zoltán Fábri. Poate că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se prăbușească într-un final imensa structură păgână multimilenară; porunca iubirii pătrundea și cuprindea, în puternicele sale spirale, groaznica unitate barbară, creând societatea civilă creștină; porunca iubirii este chemată a treia oară pentru a salva familia umană din calea barbariei renăscute. „Rezolvările creștine ale neînțelegerilor sociale - scria Igino Giordani - sunt simple și duc toate la un principiu: iubirea. Aici este cheia de întoarcere a sistemului social al Evangheliei. Economia creștină de la cer la pământ este o economie a iubirii, numită pe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în trup o neașteptată ușurare, ca și cum atomii în exces, ai cărnii mele bolnave, ar fi fost absorbiți și oasele mele bătrâne s-ar fi regenerat inexplicabil. M-am ridicat vioi, cu o neașteptată poftă de viață. Eram ca un ins renăscut. Anterior trăisem clipe umilitoare în care chiar să ridic un braț sau un picior îmi era aproape cu neputință și de multe ori, seara, am fost nevoit să mă culc îmbrăcat. Nu mai eram în stare să fac nici un efort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
goluri, de bună seamă că sunt veșnici./ Dacă apoi, dincolo de asta, n-ar fi și materia nemuritoare,/deja orice lucru s-ar întoarce/din nou întru nimic și din nimic ar proveni pe urmă iarăși/tot ce vedem în jurul nostru renăscut./ Dar findcă-n altă parte am arătat/că din nimic nu se creează nici un lucru/și nici, creat, nu poate să se-ntoarcă în nimic,/atomii trebuie pesemne să consiste/din vreo substanță fără moarte la care, dezlegați să poată să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acesta - cu mâna Aiei. Rugă Aia se trezea devreme; când discul însângerat al soarelui abia apărea pe cer, o găseam, în genunchi, în fața casei, cu mâinile împreunate în rugăciune. Fac și eu același gest, și de fiecare dată mă simt renăscut. Cu mare dificultate, căci fragilitatea oaselor mele nu-mi mai permite să îngenunchez. Mă rog la soare să fie bun și să nu mă lipsească nici astăzi de căldură și lumină. Măști Nu mai voiam să-mi amintesc nimic. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în stare a ne influența adânc sufletul, răpindu-l și punându-l sub domnia exclusivă și tiranică a poetului". Sunt cuvinte pe cât de exaltate pe atât de acoperite ideatic în explicitarea pe care o dă actualității creației eminesciene ("Actualitatea mereu renăscută a liricii sale și împărăția ideologică, exercitată de Eminescu asupra întregii literaturi române de după război") într-un studiu introductiv (Poezia lui Eminescu) la ediția Poeme de M. Eminescu, pe care o realizează și o îngrijește în 1937 la Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
deveneau „capodopere ale prozei românești narative”. Cum scrisese Vladimir Streinu în prefață, „proza voiculesciană dădea povestirii românești o altă vârstă literară”, și-a „croit un drum în literatura universală”. Sonetele erau caracterizate „operă unică în concepția și structura literaturii noastre”, renăscute. „O împlinire magistrală”, le socotea Ov. S. Crohmălniceanu. După Zoe Dumitrescu Bușulenga, Adrian Marino, Eugen Simion, Perpessicius, Roxana Sorescu și Delia Pop, Sonetele erau nu numai „împletirea iubirii cu arta versului”, ci tot...”marea operă care lipsise” până atunci. , scria
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu pedeapsa!, chiui Mihu, nebun de fericire, ridicându-și mâinile și închipuinduse în fața unei oglinzi. Momentele pline de tensiune prin care trecuseră fuseseră teribil de grele în toiul unei ierni răzvrătite. Acum toți se simțeau mai bine, iar Alin parcă renăscut zise: - Ceea ce voi face de acum înainte este să privesc hotărât spre viitor, să descopăr drumul pe care va trebui să merg, iar după ce voi face ce am de făcut voi găsi timp și pentru mine ca să recuperez tot ceea ce
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
apoi de Convenția de la Paris, care stipula în articolul 46: „Moldo 46 venii și românii [muntenii] vor fi toți d-o potrivă înaintea legii...“ Un paradox al evoluției, sesizabil deopotrivă în natură și în societate, imprimă uneori declinului aparențele vitalității renăscute. Niciodată pretențiile aristocratice nu s-au manifestat la noi mai puternic decât în prima jumătate a secolului XIX, când temeiul lor juridic se măcina rapid și ireversibil. Cercetând arhivele facultății de drept din Paris pentru a sa Histoire de l
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
internațională actuală (al cărei sfârșit încă nu se întrevede). Așa cum am menționat deja, expansiunea spre est a UE a rezolvat problema de securitate externă a fostelor state comuniste, extinzând o formă de protecție unor state vulnerabile la presiuni din partea Rusiei renăscute. Aceasta a constat în principal în protecție politică; pentru unele state, apartenența la NATO a reprezentat o garanție de securitate tangibilă. Astfel de apartenențe au reprezentat cheia de boltă a politicii externe a acestor state, dar acest proces nu a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
A fost percepută ca o răzbunare a unui sistem față de celălalt într-o competiție care, se presupunea, se desfășoară și în alte colțuri ale lumii. Această notă oarecum triumfalistă a fost estompată de nevoia Europei de a evita alienarea Rusiei renăscute, mai ales datorită rolului cheie jucat de aceasta în ceea ce privește nevoile energetice ale europenilor, dar a rămas un element important al evaluării realității de către Occident. Această "reîntoarcere acasă" psihologică a fost importantă pentru mulți est-europeni, aș îndrăzni să spun români, care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
uneori greu suportabile. Și, În fața lor, a marilor profeți, omenirea a fost nu numai dezarmată, stupefiată până la o formă a imbecilității, dar și Împinsă, Îmbrâncită chiar, Într-o stare revolută, ce părea epuizată, o stare a copilăriei, a unei infantilități renăscute, capabile Încă o dată - de fapt, abia „acum” capabile de a contempla, Înțelege și vedea lucruri și sensuri aproape interzise muritorilor care se bulucesc și fojgăie „sus”, la suprafața lumii „vizibile”, concrete și „logice”!... 14 Trecut și prezent!... Europa, noi, europenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
au putut șterge și instinctul pentru perpetuarea speciei din subconștient. Am văzut într-un un reportaj la T.V., un program despre comportamente aberante, manifestate de unii oameni, dintr-o țară din vest. Unul din aceste comportamente a fost fenomenul copilul renăscut. Erau prezentate niște femei care nu puteau face copii, dar care și-i doreau intens. Ele își confecționau copii din cauciuc, niște păpuși de mărimea unui copil nou născut. Femeile respective se ocupau de păpușile de cauciuc, ca și cum ar fi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
ca act de protejare a universului regenerat. Din grupul cu valoare de contrast pentru fata aleasă se distinge o ipostază feminină florală, fecioara care își transformă trupul în plantele ale căror taine ea le cunoaște. „Zâna” florilor constituie mireasa lumii renăscute, e fata care poartă în spirit calomfir, are brațe iscusite și erotism latent, delicat. Mâlul rămas în urma revărsării apelor conține germenii fecundității maxime, fiindcă înglobează pământul și apa într-un întreg. Florile crescute din el cheamă fetele prin coordonate inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
foarte clare în acest sens, semnale reconfirmate de poziția adoptată de Klaus în timpul președinției. Pe versantul muncitorilor regăsim ČSSD (Partidul Social Democrat Ceh) partid care se prezintă în dubla ipostază de cel mai vechi partid ceh și totodată pasăre phoenix renăscută din cenușă. Continuitatea acestui partid, cel mai vechi din țările cehe, întrucât se afirmă drept continuator al Partidului Social Democrat fondat la sfârșitul sec. XIX, e demonstrată concret de supraviețuirea unui grup social democrat, exilat în 194820. Partidul a fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era sub așteptări. Cred că și la Suceava expozițiile nu s-au lăsat așteptate! Aș fi bucuroasă dacă aș mai ști și eu câte ceva din viața culturală a acestui renăscut oraș! Georgel a fost și el la București câteva zile, venise de la Fălticeni, unde a vândut casa părintească, era destul de impresionat de acest lucru , Însă trebuia să vândă, casa avea nevoie de Îngrijiri urgente! I-a părut rău, că a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu putea să umble ori să trăiască: era sorbit în pântecele pământului, într-un loc al somnului profund. Când și-a venit în fire, era din nou la Comoșteni, în același loc în care ieșise întâia oară, din nou puternic, renăscut, și trecuseră zece ani. Ori de câte ori se îndepărta de pământul acesta, se întâmpla la fel. Uneori stătea cinci, alteori zece, iar o dată, în 1939, a căzut în miezul pământului pentru douăzeci de ani. Câteva decenii bune a încercat prin mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
așa cum simțea că are mâini doar dacă și le ducea la fața. Înainte de a pierde orice umbră de lumină, Salitov bătu ferm la prima ușă care îi ieși în cale. După minute bune de tăcere, bătu din nou, cu urgență renăscută, având sentimentul unui vid imens în spatele ușii. Salitov se gândea să se întoarcă și se întreba dacă nu făcuse totuși o prostie. A fost oare înțelept să vină aici singur fără să-i fi informat măcar pe cei de la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]