500 matches
-
cu tot dinadinsul că, din lipsa de spațiu, nu putem uza de astă dată de partida dublă, românește - franțuzește, ca în numărul anterior; trimitem dar pe lector la pag. VI, VII, 106, 162 și 273 din Questions Contempo-raines par Ernest Renan, 2-eme edition, Michel Levy, Paris; la pag. 197, 198 și următ. din "Guardia", oper. cit. în fine, fără voia noastră sîntem siliți înainte de a termina să deziluzionăm chiar pe rectorul Universității, căruia conferențiarul [î]i adresează o meritată laudă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
meritele, nici etatea, nici activitatea onor. d. Zalomyt n-au fost suficiente spre a inspira d-lui Crăciunescu o idee originală. Nu! A trebuit să răsfoiască elogiul răposatului Claude Bernard și Lettre a un ami d'Allemagne ale lui Ernest Renan pentru ca să poată zice despre cei 30 de ani de activitate ai veneratului profesor grande mortalis aevi sfatium. Totuși d. Crăciunescu continua a fi maiestru de conferințe, profesor de facultate, ba, culmea indiferinței, ne trămite după opt zile de matură gândire
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
religioasă a unei egalități între spirite. Teribilii noștri intransigenți, ateii noștri se îndoiesc ei oare să sunt simpli catolici când cheamă la scrutin până și idioți și gușați? Uitați-vă la Littre, uitați-vă la d. Taine și la d. Renan, priviți pe toți aceia cari s-au încercat să aplice formula modernă a științelor noastre la politică: ei se dau înapoi dinaintea ideei de a da guvernul în mâinile națiunii întregi, căci elementele nu li se par destul de hotărâte, căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
națiunilor moderne. Suntem români, fără Îndoială, sau maghiari, sau germani, dar acest lucru nu este Întipărit În sânge, nici În codul genetic, ci se datorează faptului că am căzut de acord, ca și comunitate, asupra acestui lucru. Națiunea, spunea Ernest Renan, este un plebiscit de fiecare zi. Nimic nu o ține laolaltă În afara acestui vot cotidian. 2. Identitățile transnaționale Putem vorbi atât de relaxat despre identitatea națională, la ora actuală, și pentru că ea a fost puternic concurată, În ultimele decenii, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În pofida acestor aparențe, aspectul respectiv mi se pare secundar ca importanță, de suprafață, deoarece contribuțiile și taxele reclamate de cheltuielile războiului erau oricum percepute, În mod obligatoriu, prin intermediul aparatului fiscal, iar de pe urma apelului la milostenie În favoarea cutărui sat tirolez sau renan nu te puteai aștepta la mari consecințe practice În lumea rurală din Ardeal. În schimb, apelul se putea dovedi foarte util din punct de vedere propagandistic, prin inducerea unor reacții emoționale, de compasiune și de solidaritate, manifestate față de cei expuși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
12. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 7. Benedict Anderson, op. cit., pp. 11-13. Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 21-31. Ernest Renan, Qu’est-ce qu’une nation? (1882), apud Raoul Girardet, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003, p. 126. Vezi Gilles Ferréol (coord.), Dicționarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iași, 2001. Vezi Paul Veyne, Cum se scrie istoria, Editura Meridiane, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
perioadă au avut alte motivații, legate În mod strict de disputele politice dintre nobilime și noul suveran, Leopold al II-lea XE "Leopold al II-lea" . Se poate jalona un traseu al acestui val de agitații, prin răscoalele din Germania renană, Saxonia, Silezia, nordul Ungariei, Slovacia (vezi Ioan Sabău, op. cit., pp. 172-173). Barcsay Ábrahám, 1793: „Sunt români care cunosc pe dinafară Revoluția Franceză și le-o explică și altora. Acest lucru nu este posibil fără de emisari” (citat reprodus de Jancsó XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un tratat cu Italia a) ABC b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Românii semnează la Londra Convenția de definire a agresiunii și teritoriului B) Germania ocupă zona demilitarizată renană C) Germania anexează Austria a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) este introdus în Germania serviciul militar obligatoriu B) au loc tratative româno- sovietice la Copenhaga și
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
viață studențească destul de agitată - are o fire rebelă și bătăioasă -, Marx aderă la teoriile lui Hegel și-și susține teza de doctorat. Dar, nereușind să obțină un post de profesor din cauza ideilor lui radicale, se angajează la ziarul democrat Gazeta Renană. După interzicerea acestuia, în 1843, se instalează la Paris cu soția sa, Jenny, provenită dintr-o familie aristocratică. Aici face cunoștință cu principalii gânditori socialiști și comuniști - Leroux, Proudhon, Heine, Bakunin - și fondează revista Vorwärts. în august 1844, are loc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înjosirea, umilința, pe scurt, toate calitățile plevei”. Proletariatul, care „nu vrea să fie considerat o pleavă, are nevoie de propriul curaj, de sentimentul demnității și mândriei sale, de speranța sa în neatârnare mai mult decât de pâine” (Comunismul și Gazeta renană). Ceea ce nu-l împiedică pe Engels, în Războiul țăranilor (1850), să prezinte creștinismul primitiv ca „unul dintre cele mai revoluționare elemente ale spiritului omenesc”, deschizând astfel calea unei întregi tradiții ce ridică creștinismul primitiv - egalitarism*, exigențe morale radicale - împotriva unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
omenirii ș...ț. Tradiția catolică și cea republicană se Întâlnesc Într-o viziune holistă și particularistă asupra lumii” (Duchesne, 1997b, pp. 36-37). Nu putem să nu fim frapați și de similitudinile dintre acest model și celebra definiție a lui Ernest Renan: „O națiune este un suflet, un principiu spiritual. Două lucruri care, la drept vorbind, se confundă constituie acest suflet, acest principiu spiritual. Unul se găsește În trecut, celălalt În prezent. Unul este posesia comună asupra unei bogate moșteniri de amintiri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
găsește În trecut, celălalt În prezent. Unul este posesia comună asupra unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt este consimțământul actual, dorința de a trăi Împreună, voința de a continua punerea În valoare a «moștenirii» pe care am primit-o indiviză” (Renan, 1992, p. 54). Trebuie menționat totuși că persoanele intervievate au exprimat și un sentiment care nu apare În textul lui Renan: nesiguranța În fața viitorului, legată de prezența unui număr de străini, considerat adesea prea important, precum și de construcția europeană, trăită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a trăi Împreună, voința de a continua punerea În valoare a «moștenirii» pe care am primit-o indiviză” (Renan, 1992, p. 54). Trebuie menționat totuși că persoanele intervievate au exprimat și un sentiment care nu apare În textul lui Renan: nesiguranța În fața viitorului, legată de prezența unui număr de străini, considerat adesea prea important, precum și de construcția europeană, trăită În același timp ca o amenințare și ca un ultim bastion pentru păstrarea, totuși, a unor frontiere. Pe ansamblu, o cetățenie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Class, Citizenship and Social Development, New York, Anchor Books, pp. 71-134. MESURE Sylvie și RENAUT Alain (1999), Alter Ego. Les paradoxes de l’identité démocratique, Paris, Aubier. PROCACCI Giovanna (1993), Gouverner la misère. La question sociale en France (1789-1848), Paris, Seuil. RENAN Ernest (1992), Qu’est-ce qu’une nation?, Paris, Presses Pocket (prima ediție: 1882). SCHNAPPER Dominique (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (2000a), Qu’est-ce que la citoyenneté?, Paris, Gallimard ă trad. rom. de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultivă cu un atașament exacerbat tradițiile familiale și religioase”, citim la pagina 27 a revistei Le Nouvel Observateur din 4 septembrie 1972. Apariția istorică a conceptului de diaspora În limba franceză este Înregistrată În 1892, când savantul și academicianul Ernest Renan l-a utilizat pentru prima oară În lucrarea sa Histoire du peuple d’Israël (Paris, Calmann-Lévy, 1892, tom 4, p. 215). Făurit pornind de la diaspeirein, „a dispersa, a răspândi, a distribui”, termenul figurează În Septuaginta și desemnează situația comunităților evreiești
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Payot (prima ediție americană: 1983). — (1989), Plow, Sword and Book, Chicago, University of Chicago Press. GIDDENS Anthony (1991), Modernity and Self-Identity, Londra, Polity Press. HOBSBAWM Eric (1992), Nations et nationalismes depuis 1780, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție engleză: 1990). RENAN Ernest (1992), Qu’est-ce qu’une nation?, conferință ținută la Sorbona pe 11 martie 1882, Paris, Presses Pocket. SCHNAPPER Dominique (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. SETON-WATSON Hugh (1977), Nations and States, Londra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedere istoric, noțiunea de rasă s-a construit prin combinarea mai multor tipuri de clasificare, nu numai anatomică, ci și juridică (rasa Bourbonilor) și lingvistică (limbile semitice, indo-europene etc.). Inegalitatea limbilor era o chestiune evidentă pentru un spirit fin ca Renan. Acesta credea că limbile determină modurile de a fi și de a gândi. Factorul explicativ primordial pentru a Înțelege diversitatea lumii sociale era pentru Renan limba, și nu sângele. În fond, era vorba Însă despre același mod de gândire esențialist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limbile semitice, indo-europene etc.). Inegalitatea limbilor era o chestiune evidentă pentru un spirit fin ca Renan. Acesta credea că limbile determină modurile de a fi și de a gândi. Factorul explicativ primordial pentru a Înțelege diversitatea lumii sociale era pentru Renan limba, și nu sângele. În fond, era vorba Însă despre același mod de gândire esențialist ca și al teoreticienilor rasismului biologic. Superioritatea limbilor indo-europene (sau ariene) față de limbile semitice inducea superioritatea rasei ariene față de rasa semitică. Știm ce utilizare s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antice. Prezentul este pentru el decadent, viitorul sumbru, doar trecutul, și anume tragedia antică, îi mai oferă calea spre afirmarea și triumful vieții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, sub influența istoriografiei pozitiviste, a existat o tendință (Reimarus, Eichhorn, Paulus, Renan) de a-l recupera pe omul Iisus (der historische Jesus), în detrimentul personajului biblic. Preluând metoda lui Leopold von Ranke, ei vor nici mai mult, nici mai puțin decât să scrie o istorie a lui Iisus "așa cum a fost" (wie es
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
106 Daniélou, op. cit., p. 175. 1 Cf. Mircea Eliade, Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 89. 2 Cf. Berdyaev, op. cit., p. 26. 3 Berdyaev, op. cit., p. 29. 4 Ibidem, p. 91. Autorul face această afirmație pornind de la cartea lui Ernst Renan, Istoria poporului evreu, unde conștiința iudaică este definită ca unire a aspirațiilor de realizare a dreptății pe pământ cu acelea de a atinge nemurirea individuală. Acest dualism se va răsfrânge în nerecunoașterea lui Iisus ca Mesia, pentru că, în viziunea lor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Isus sub aspect istoric, desfășurată cu succes incontestabil de la Reimarus, la contemporanii noștri Sanders sau Klaus Berger. Din nefericire, la noi nu s-a întreprins încă o cercetare proprie și nu există traduceri de monografii de referință (dincoace de Hegel, Renan și von Harnack) în domeniul lui "Isus istoric" (cu singulara excepție a traducerii, aflate încă în curs, a "metamonografiei" lui Joseph Ratzinger!), care îl complementează astăzi pe "Isus eschatologic" al Evangheliilor sinoptice. Nu se poate accepta, însă, scoaterea din ecuație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Chinei, mătăsurile bizantine sosesc încă în porturile Mediteranei occidentale și, de acolo, sînt reîmpărțite către nordul Galic, Anglia și Irlanda, în sens invers, sclavii saxoni, destinați piețelor spaniole, italiene sau orientale, trec prin Verdun; armele și sticlăria din țările renane trec pe căile galo-romane. Moneda bizantină și imitațiile sale locale (solidus-ul de aur sau nomisma) circulă în toate regiunile occidentale barbare. Abia în timpul secolului al VII-lea circuitele comerțului internațional cad în amorțeală, pe de o parte pentru că occidentalii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
m. La Luteția, pe vremuri mult întinsă pe malul stîng al Senei, populația se repliază pe insula dintre cele două brațe ale fluviului. La Nîmes, orașul se vede redus o vreme la arenele sale. Același lucru se întîmplă în țările renane și în cele ale Dunării, în schimb, majoritatea orașelor din Spania și Italia își păstrează, dacă nu activitățile din perioada romană, cel puțin importanța. Se nasc, chiar, și se dezvoltă aglomerații al căror avînt e legat de alegerea pe care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
AVÎNTUL ȘI EXPANSIUNEA OCCIDENTULUI (SECOLELE XI-XII) ■ Secolele al XI-lea și al XII-lea sînt, pentru Occident, o perioadă de avînt, marcată de o accentuată creștere demografică. Comerțul internațional se dezvoltă în Mediterana, Flandra, Germania de Nort și în regiunile renane, iar tîrgurile iau amploare. Ca o consecință a acestei reînnoiri economice, orașele iau și ele avînt. Puterea aici este deținută de către cei bogați, membri ai unei aristocrații funciare sau comercianți prosperi. Ei se constituit într-o adevărată oligarhie de patricieni
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
izvor istoric invocat, alături de așa-zisa Lex Ribuaria, pentru a proba existența francilor "ripuari" este geograful anonim din Ravenna ere amintește, către anii 475-480, de o regiune, Francia Rinensis, locuită de o parte a acestei populații (numită de autor francii renani). În opinia lui F. Beyerle, ripuarii nu au constituit nhiodată un trib sauo amurâ distinctă a francilor (mai bine zis nu au putat acest nume). Studiind Lex Ribuaria cercetătorul german a arătat că aceasta nu reprezintă un cod distinct de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]