565 matches
-
îs bărbat-său, fraiere! Îmi plesnesc una peste frunte și mă fac mic, ghemuindu-mă pe gresie. „Ancuțo, nenorocito, mi-ai făcut-o!”, gândesc nervos. Mă târăsc în patru labe înapoi în baie, în timp ce bătăile se întețesc. Mă bărbieresc la repezeală, tăindu-mă pe alocuri destul de tare, mă spăl cum pot deși uit să mă spăl și pe dinți. Ce să fac, ce să fac? Sun vecinul de deasupra mea: - Florine, sunt Gabi, vecinul de la trei, de sub tine. - Ah... Salut! - Auzi
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
Dimineața, m-am trezit, am făcut duș și m-am îmbrăcat la repezeală, apoi am coborât în sala de mese la micul dejun care era inclus în prețul cazării. Avusesem deja în timpul călătoriei spre Pescara, ocazia să constat ce înseamnă o cafea italiană: adică puțină cafea pe fundul ceștii foarte concentrată (caffe ristretto
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
pe ascuns, în mijlocul câmpului. A făcut naveta pe vreme bună, timp de trei ani. Iarna stătea la gazdă. Destul de greu pentru el. Ajungea acasă obosit și, exact când începea să învețe pentru a doua zi, după ce trebăluia prin curte la repezeală, pe la păsări și animale, ca să-și ajute bunicii, se pomenea cu Gavrilă peste el ca să-i răspundă la zeci de întrebări despre capitală, școală, magazine, echipe de fotbal, tramvaie și câte și mai câte ori, pur și simplu, ca să-i
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
ori porțelan Și mai pui opt firicele Scămoșate din tulpan, Toate negre ca de smoală, Iar pe capul trist și mic Îi faci ochii de cerneală, Ai făcut mai din nimic Fără nici o cheltuială O făptură mititică, Uite-așa, la repezeală, Cea mai strașnică furnică ! Referință Bibliografică: DACĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374640_a_375969]
-
pe deasupra? ESCROCUL: Mai pu... mai pu... mai pu-pu... Înc-odată atâta. CUCU: Hai că ne-am înțeles (mai adaugă ceva bani). Dar mai repede că oamenii ăștia (arată spre sală) se grăbesc să știi. Escrocul deschide coletul din care formează la repezeală un fel de cabină improvizată cum sunt cele de probă din magazinele de confecții. Interiorul celor trei pereți și partea de jos, din catifea neagră. ESCROCUL: Ești ga...ga... Ești ga... ga... Ești pregătit? (Intră în cabină și începe să
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
un alt gând timid, care mă împingea să cochetez cu ideea că a ceda primului imbold poate fi, uneori, regretabil. Se părea că, între dorință și realitate se înălțase fără voia mea un zid invizibil construit de soartă, așa la repezeală, din vorbele cumplite rostite de el miercuri seară, împiedicându-mă să actionez așa cum aș fi dorit. Am citit și am recitit mesajul minute în șir, întrebându-mă cum este posibil să creadă un bărbat că soluția constă în trei cuvinte
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
străzi mai departe. - Îți mulțumesc pentru plăcuta prezență și rămân cu speranța că ne vom revedea cât de curând. Iată numărul meu de telefon dacă mai treci prin oraș și-i întinse o bucățică de șervețel pe care mâzgălise la repezeală niște cifre. - Mulțumesc. Să sperăm. - Te conduc. - Nu-i nevoie. Nu trebuie ca cineva care mă cunoaște să creadă că, în loc să mă preocupe problemele de serviciu, m-au preocupat întâlnirile de amor. - Bine, Săndica, sărut mâna și sper ca o
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
începu să turuie Lucreția cea veșnic iritată și pusă pe cârâială. - Umblu „de colo-colo”!... o îngână Clăpăugea. Am fost s-aduc niște iarbă la orătăniile astea, se justifică el, în timp ce aruncă peste gard, la păsări, brațul de iarbă smuls la repezeală, cu câteva momente mai devreme. De cum bălăriile atinseră pământul, vreo treizeci și cinci - patruzeci de găini se năpustiră asupra lor, de parcă n-ar fi mâncat nimic în ziua respectivă. - Ia uite-le ce mănâncă, sărăcuțele! exclamă Petre, zâmbind, mândru de fapta bună
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
provincie, aveam accelerat către capitală la ora 6,10 minute dimineața, drept pentru care, pe la crăpătul zilei, ne-am trezit frumușel (ea dormise la mine că eram mai aproape de gară) și, pregătite cu dichis din ajun, ne-am împopoțonat la repezeală ca să ajungem la gară. Bilete cumpărasem de la Agenție din ajun că altfel era jale cu J mare. Riscai să rămâi pe jos, ori să mergi în picioare, ceea ce nu era deloc convenabil. Era întuneric încă afară. Am coborât cu liftul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
a fost întreținută de paradele învingătorilor organizate în toate orașele țării, aproape simultan cu venirea noilor proprietari și demararea unui amplu program de investiții care urma să aducă locuri de muncă și, evident, prosperitate. Pe sub arcurile de triumf făcute la repezeală din crengi și flori din flora spontană treceau cu mândrie batalioanele de femei care ținuseră piept, la propriu, tuturor inamicilor, dar și câteva plutoane ale gărzilor patriotice fiindcă un alt intendent inteligent găsise în depozite uniformele vechi de decenii ale
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
țoale și vile, Cu învățături debile ce intră în câteva file, Cu o mască a minciunii, lăcomiei, fricii, urii, Toate într-o veselie și-un rânjet din colțul gurii, Dar din toată agoniseala strânsă într-o nebunie, Te trezești la repezeală trimis în grea surghiunie, Scos din cărți pe poarta vieții lăsând anii tinereții, Ajungând cumpăna sorții, anii grei ai bătrâneții. Atunci logica cea dreaptă, ce ți-a fost a vieții matcă, Nu-ți mai poate da răspunsul putregaiului din ciotcă
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
convingerea că ele l-au protejat. Am izbucnit, fără să vreau, în râs. Am 42 de ani... dar nu voi distruge pentru nimic în lume mitul moațelor colorate. Râsul meu îl făcu să se miște în somn. Urechea cusută, la repezeală, la urgență, s-a vindecat de mult... nu și amintirea spaimei că tata a fost dus cu salvarea. Și pentru ce? Unchiul meu și celălalt bătăuș au devenit mai târziu, în timp, cuscrii. Tata n-a băut și n-a
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
lăsă calul să coboare la pas către sat. Se puse în pat, dar somnul îi dispăruse. Gânduri ciudate îi treceau prin cap. În cele din urmă adormi. Ștefan se trezi a doua zi când deja soarele era sus. Luă la repezeală ceva în gură și se apucă de treburile gospodărești. Nu era prea înstărit, dar reușise să-și construiască o căsuță din agoniseala sa. Nu avea pe nimeni. Părinții îi muriseră după ce terminase facultatea de agronomie și singura sa rudă rămăsese
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
sătulă de joacă, de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub care se găsea mereu câte o pătură de tutun adus pentru înșirat.Și mai cu rugăminți, mai cu promisiuni, mai cu amenințări, înșiram
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
Iau prânzul în cabină ( pentru ultima oară! ). Recuperez și cardul de la majordom. - Azi ești liber! îi spun destul de rezervat. Cina o servesc la restaurant! Ali pleacă ploștit, înțelegând că îmi căzuse în dizgrație. Mănânc la repezeală și cobor pe punte. Intru în primul bar cu terasă. Aici toate barurile au câte o terasă cochetă, acoperită, care îți crează o senzație plăcută de libertate. Chelnerul îmi aduce o tequila mexicană, de la mama ei, adăugând că respectă o
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]
-
nevinovați! Nu avem voie să vorbim despre asta, suspină servitoarea, avem ce să mâncăm, unde să locuim și cine să ne poarte de grijă. Mioara, fire blândă și înțeleaptă, nu rămase mult pe gânduri. Își scoase foarfecele și croi la repezeală un steag alb, de pace, pe care, imediat ce se lăsă noaptea, îl ridică pe zidul exterior, deasupra porții palatului. Așa se făcu că, pentru prima dată în acea împărăție, trecu o zi fără ca vreun atac să amenințe palatul. Toate ca
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
să bată cu pumnul: - Dați-mi drumul! Vreau să vorbesc cu împăratul! Soldații se uitau întrebător la căpitanul Foc-Nestins. Acesta, speriat, ordonă: - Stânga-mprejur! Înainte marș! O luă și el în pas alergător spre ușă, pe care o deschise la repezeală. Se opri direct în sala tronului. Când văzu Soare-Împărat cum arată Foc-Nestins - mototolit, speriat, cu vânătăi la ochi, cu nasul umflat și cu buza spartă, sângerând - înțelese că viteazul lui a dat lupte grele cu străinii. - Ce s-a-ntâmplat
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DUET Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ca o pisică cu miros de zăpadă timpul a intrat pe ușa din față am căutat și eu la repezeală să ascund o sumedenie de lucruri mărunte fire de lumină ce ar fi putut îngheța imagini de când mă desprindeam pisica asta a tapetat pereții cu prezența ei când mișcă mustățile mi-e teamă să nu fie o avalanșă în Himalaia
DUET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376055_a_377384]
-
printre mașinile îngrămădite în jurul magazinului. Grea treabă, cumpărăturile astea! Vezi, ce bine că el nu avea nevoie de astfel de vizite atâta timp cât avea un local cu fast-food în drum și odată pe zi era suficient să își „facă plinul”, la repezeală. Dacă ar fi știut Buna, cum l-ar mai fi certat! Aceea nu era mâncare, obișnuia să spună, era plastic! Râse în sine cu gândul la draga bătrânică care „îi executa„ pe toți cei din familie din câteva cuvinte, mai
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
cu bâtele revoluționarii? Erau în Calea Șagului. Mai era ceva vreme...până să ajungă la el. Paharele de cristal! Ăsta-i fu primul gând. Le admira, mai mult decât orice în casa aia. Nu mai stătu pe gânduri...desfăcu, la repezeală, lenjerii și pijamale (noi, sigilate...ceaușiste) și înveli pahare...de cogniac, de vin, de apă, de șampanie...de toate felurile. Le puse într-o husă de plapumă și...la mașină cu ele! Până să vină valul cu revoluționari...făcu vreo
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
a-l avea lângă mine. - M-aș teleporta în momentul ăsta, dar nu se poate, așa e tradiția, trebuie să rămân acasă, s-ar supăra rău mama, dar mâine în jurul prânzului ajung, vorbim la telefon, m-a lămurit el, la repezeală. -Te aștept, iubire! Mă gândesc continuu la tine, Ovidiu, am ținut să adaug drăgăstos. - Și eu la tine, comoara mea! m-a asigurat el pe un ton pasional. - Zi-mi ce faceți acolo, sunt curioasă, l-am interogat, cuprinsă de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
m-a sărutat ținându-mă cu mâna dreaptă de umeri iar pe cealaltă strecurând-o pe sub rochie până sus, între pulpe. - Se arde friptura, am îngăimat eu înfiorată toată. - Atunci, după ce scoatem friptura, a zis el începând să toace la repezeală verdeața. - Merg să fac duș, că m-am încins, am spus ieșind din bucătărie val-vârtej. - Vin după tine, a adăugat el surâzător, privindu-mă cu insistență. Revelionul acela a fost un vis, am petrecut ore în șir dezmierdându-ne, iubindu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
Bou. Caporalul, din prima zi și din primul minut, a vrut să ne arate că el nu glumește cu teriștii, că vrea să ne instruiască, să ne învețe armată și, într-un final, să ne facă oameni. Îl analizez la repezeală: soldatul ăsta, sub boneta lui cu o stea cu cinci colțuri, are o frunte de două degete; sub ea, o căutătură încruntată, la care se adaugă o voce pițigăiată, de o asprime ieșită din comun. Ne privește ca pe o
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
pe viscol? - Ei, flutură din genele salvate, ai recunoscut singură, și nu odată, că nu ești o lady. - E un frig de se aude până aici cum crapă dalele de piatră din curte. - Exagerezi! Ia o haină pe tine la repezeală și într-un minut ești înapoi. - Parcă ai spus că este dizgrațios să te grăbești și să faci pași mari. - În pantaloni nu se vede. Dacă ai avea dresuri, ar fi altceva. Își mângâie modelul complicat de pe buza fustei pentru
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
că ți-a înghețat... - Frumoși, nu-i așa? Mă opri cu o încruntare măruntă. Când vei purta așa ceva nu vei fi nevoită să ieși din birou și să dai fuga la Arhivă. Resemnată am pornit spre cuier. O haină la repezeală fusese expresia ei. De pe cuierul plin îmi făcea cu ochiul blana pufoasă de vulpe argintie, aparținând desigur, unicei Cleo. Am înșfăcat-o și am ieșit înainte ca să apuce cineva să mă oprească. Imediat, un val de Havai mă scufundă cu
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]