469 matches
-
de către jucătorii care asigură echilibrul defensiv. Vom Încerca să prezentăm În continuare o serie de exerciții efectuate În condiții de adversitate (apărători semiactivi și activi), În vederea consolidării și a perfecționării acestei faze a apărării replierea. Ex. 1. Suveică dublă cu repliere (fig. nr. 143). Ex. 2. Contraatac cu un vârf cu repliere (fig. nr. 144). Ex. 3. Contraatac cu două vârfuri cu repliere. Ex. 4. La cele două porți, jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, pe postul de extremă stângă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
continuare o serie de exerciții efectuate În condiții de adversitate (apărători semiactivi și activi), În vederea consolidării și a perfecționării acestei faze a apărării replierea. Ex. 1. Suveică dublă cu repliere (fig. nr. 143). Ex. 2. Contraatac cu un vârf cu repliere (fig. nr. 144). Ex. 3. Contraatac cu două vârfuri cu repliere. Ex. 4. La cele două porți, jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, pe postul de extremă stângă. Primul jucător al șirului A pasează mingea la portar și pleacă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
semiactivi și activi), În vederea consolidării și a perfecționării acestei faze a apărării replierea. Ex. 1. Suveică dublă cu repliere (fig. nr. 143). Ex. 2. Contraatac cu un vârf cu repliere (fig. nr. 144). Ex. 3. Contraatac cu două vârfuri cu repliere. Ex. 4. La cele două porți, jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, pe postul de extremă stângă. Primul jucător al șirului A pasează mingea la portar și pleacă În alergare de viteză pe contraatac; portarul lansează contraatacul (prin pasă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lasă mingea jos, jucătorii Încercând să se replieze. Cei din apărare devin atacanți; portarul lansând contraatac cu o altă minge, reluându-se exercițiul la poarta opusă. Ex. 6. Circulație În atac pozițional, iar la semnalul profesorului, pasă la portar și repliere. Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri: unul la nivelul extremei drepte (apărători), iar celălalt la nivelul interului stâng (atacanți). Primul jucător din șirul atacanților va efectua dribling și aruncare la poartă, iar primul jucător din celălalt șir va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
7m *aruncarea la poartă din alergare aruncarea la poartă din alergare *aruncarea la poartă din săritură 4. Driblingul dribling simplu dribling multiplu 5. Tehnica portarului procedee tehnice specifice portarului repunerea mingii În joc de către portar 6. Depășirea 7. Pătrunderea 8. *Replierea 9. Marcajul adversaului aflat În posesia mingii și demarcajul 10. Blocarea mingilor aruncate la poartă 11. Contraatac direct și *cu intermediar 12. *Intercepția 13. Intercepția 14. Sistemul de atac cu un pivot 15. Sistemul de apărare 6:0 16. Acțiuni
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sol scoaterea mingii din dribling jocul portarului 3. Acțiuni tactice folosite În atac: demarcajul pătrunderea depășirea 4. Contraatacul direct și cu intermediar 5. Variante de contraatac 6. Sistemul de atac cu un jucător pivot 7. Acțiuni tactice folosite În apărare: replierea marcajul adversarului cu și fără minge intercepția 8. Variante de acțiuni tactice individuale și colective, de atac și de apărare 9. Sistemul de apărare 5 + 1 11. Joc bilateral 12. Regulile jocului: fault, pași, călcarea semicercului, schimbarea de jucători, repunerea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poziția fundamentală și deplasările În teren, atât În atac, cât și În apărare; * ținerea, prinderea și pasarea mingii (cu una și două mâini); * aruncarea la poartă (de pe loc, cu pas adăugat și Încrucișat, din săritură); * driblingul (simplu, multiplu); * contraatacul și replierea. De asemenea, elevul trebuie să Învețe așezarea În teren În cadrul sistemului de atac cu un pivot și a sistemului de apărare cu șase jucători În linie. Nu În ultimul rând, elevii trebuie să-și Însușească noțiunile de bază ale regulamentului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
decembrie 1958, care a reprezentat pentru adversarii CEE din mișcarea socialistă o bună ocazie de a denunța Piața Comună. Suedezii și, într-o mai mică măsură austriecii, s-au opus cu tărie acesteia din urmă, în timp ce britanicii au ezitat între replierea asupra Commonwealth-ului și crearea unei mici zone de liber schimb formată din Austria, Scandinavia și Elveția. Fiecare partid se definește mai mult în funcție de propriile interese naționale decît printr-o concepție cu adevărat internaționalistă: scandinavii și germanii, adversari ai supranaționalității, apără
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
are nimic de-a face cu pansofismul unui discurs pronunțat din perspectiva unității transcendente a religiilor, la care un autor ca Fritjof Schuon ar fi avut un acces privilegiat. În același timp, nu este o invitație la trădarea lucidității prin replierea în visul teocratic al celor lipsiți de viziune eshatologică. Pentru a regăsi firul pierdut al criticii modernității nu este suficientă o întoarcere la categoriile gândirii teologico-politice din Bizanț. Necesară, însă, rămâne depășirea liturgică a temporalității lumii - a orizontului structural ambiguu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în mâna unui bun arhivist ca rotunjimea mingii de fotbal sub crampoanele unui atacant profesionist. Limitele reprezentăriitc "Limitele reprezentării" Este păcat că răspunsul dat în Răsărit la accentuarea conștiinței istorice și a simțului critic a constat mai ales într-o repliere pepremisele fideiste îmbrățișate în multe cercuri protestante. Cu excepția mediilor monastice atinse de acel extraordinar revival isihast est-european (de la Paisie Velicikosvky la Nicodim Aghioritul)- Filocalia (1792) fiind monumentul unei tăioase conștiințe istorice -, ortodoxia rurală și urbană a cunoscut fie exaltarea pietistă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență față de soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
preveni lumea de la pericolul iminent al autodistrugerii? Punctul de vedere utilitarist - care privește pământul ca un câmp de bătălie între candidații la bunăstare, între care cel mai puternic dictează regulile jocului - este imposibil de susținut fără a încuraja de fapt replierea agresivă prin recurs la acte de terorism nediscriminat a tuturor celor care se simt, justificat sau nu, scoși din competiția pentru o fericire terestră. Spre a evita creșterea unor tensiuni cu implicații catastrofale, omul este obligat să inventeze (dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și nu, așa cum s-a crezut un timp, de neîndemînarea artiștilor -, figura lui Hristos, în mod voit reprezentată ca Dumnezeu și nu ca personaj uman, iar în arta bizantină un aspect impersonal și hieratic, care rupe complet cu tradiția clasică. Replierea din secolul al VII-lea Heraclius, care moare în 641, și urmașii săi vor trebui să înfrunte de-a lungul întregului secol al VII-lea un asalt al popoarelor riverane ale Imperiului, asalt în urma căruia acesta va rămîne mai mic
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
african sau țesăturile siriene, ceea ce determină dezvoltarea culturilor cerealiere din Tracii și Asia Mică. Ruptura cu Orientul n-a avut, însă, numai efecte negative, căci Bizanțul a părăsit astfel provinciile care se dovediseră cele mai rebele la politica sa religioasă. Replierea asupra Asiei Mici, Greciei și Traciei, îl așezau în centrul unui bloc mai coerent și mai greu de atacat. Apărarea va fi cu atît mai bine organzată cu cît Heraclizii vor avea înțelepciunea de a renunța la visul universalist al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
masive (Mâcon, Auvergne), de asanări (Flandra) și de recultivarca unor pâmînturi lăsate în paragină (Spania de Nord, Latium). Feudalitatea apare astfel ca o adaptare a societății occidentale la o evoluție de lungă durată, și nu ca efect al unei simple replieri într-o conjunctură de asediu, legată ea însăși de "noile invazii" din secolele al IX-lea și al X-lea. Insecuritatea și violența există, desigur, în Europa născînd instituțiile feudale. Ele sînt deja omiprczente și au mai degrabă tendința de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
etc. Vestitul stat moștenitor al lui Constantin și al marilor dinastii de basilei se vede astfel umilit la condiția de imperiu colonial și regat feudal. Cît despre spiritul cruciadei acesta era mult pervertit de evenimentele din 1203-1204. Sfîrșitul Cruciadei și replierea occidentală în Levant În secolul al XIII-lea, în timp ce mongolii cuceresc Asia și fac să dea înapoi puterea turcă selgiucidă, noi expediții sînt organizate în încercarea de a salva ce se mai poate din așezările latine în Pămîntul Sfînt. Încercarea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
32 Cultura în timpul monarhiilor barbare..................................36 Capitolul 2 Europa bizantină de la Iustinian la apogeul macedonean (secolele VI-XI).................................41 Erezii și dispute religioase....................................................42 Iustinian și recucerirea în Occident......................................44 Urmașii lui Iustinian.............................................................47 Secolul de aur al Bizanțului..................................................49 Replierea din secolul al VII-lea............................................51 Criza iconoclastă..................................................................54 Dinastia macedoneană..........................................................59 Recucerirea bizantină...........................................................61 Orientul împotriva Occidentului...........................................64 Apogeul civilizației bizantine...............................................66 Capitolul 3 Imperiul carolingian...........................................71 Pepin cel Scurt, rege al francilor.........................................72 Carol cel Mare și expansiunea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
secolele XI-XII).............................................................. 147 Creșterea demografică și defrișările................................. 148 Avîntul marelui comerț internațional............................... 153 Avîntul orașelor din Occident.......................................... 159 Contraofensiva creștină în Mediterana occidentală................................................................. 166 Cruciadele secolului al XII-lea........................................ 168 Occidentul împotriva Bizanțului: a patra cruciadă.......................................................... 174 Sfirșitul Cruciadei și replierea occidentală în Levant.................................................................... 178 La periferia Europei creștine: expansiunea germanică și instalarea de noi state............................. 179 Capitolul 6 Europa la apogeul "Evului Mediu clasic" (sfîrșitul secolului al XII-lea începutul secolului al XIV-Iea)................................................... 183 Capețieni și Plantageneți....................................................... 184 Papa și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
2. Pregătirea atacului 3. Finalizarea atacului Fazele apărării reprezintă succesiunea obiectivă a acțiunilor individuale și colective întreprinse de apărători, precum și relațiile dintre aceștia (inclusiv portarul) din momentul pierderii mingii până la recuperarea ei: 1. Pierderea mingii și lupta pentru recuperare 2. Replierea rapidă, organizarea apărării și lupta pentru recuperare; 3. Organizarea apărării imediate, lupta pentru recuperarea mingii și apărarea porții. Această prezentare se vrea o variantă puțin mai complexă a ceea ce prezintă Ion Motroc în „Curs de bază”, dar pentru a avea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
dispariție a textului. Complementară versiunilor slavone menite circulației locale, în varianta Bistrița și Putna, redacția germană a cronicii Moldovei pune în centru faptele eroului și cariera omului de arme - un Ștefan demn, activ, strateg, perseverent, apt de refaceri și de replieri fulgerătoare - într-o tratare unitară și structurată epic. Textul, ce poate fi citit și ca un breviar de artă militară, abundă în detalii privind asedii și fortificații de cetăți, muniție și tactici militare, durata unor bătălii sau efectivele ce se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
românești. Chiar dacă colaborarea dintre liberali și domnitor eșua și datorită semnalelor negative pe care le primea cel din urmă din partea Franței în privința prezenței lui I.C. Brătianu într-o poziție decizională guvernamentală 151, adepții liderului liberal, nefiind deloc intimidați, încercau o repliere și o apropiere de forțe politice de care-i despărțeau multe lucruri. Prima ocazie de manifestare a ceea ce căpăta repede denumirea de "monstruoasa coaliție" apărea mai devreme decât și-ar fi închipuit probabil multă lume și anume la începutul anului
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
gândirii, la conduitele sau relațiile obiectuale, în fața unui pericol intern sau extern susceptibil de a provoca un exces de angoasă sau de frustrare. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Regresia este o metaforă. Ea provoacă de la bun început o mișcare defensivă, de repliere, de întoarcere înapoi, în opoziție cu mersul înainte, care implică termenul de progresie. Este bine cunoscută imaginea utilizată de Freud: o armată aflată în marș, a cărei strategie defensivă costă în a se retrage pe poziții de ariergardă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi făcut parte din rândul acelor copii care nu vor să-și golească intestinele când sunt puși pe oliță, pentru că încearcă o plăcere suplimentară în timpul defecației”. La rândul ei, A. Freud subliniază importanța recurgerii la o astfel de mișcare de repliere, care dovedește suplețe în funcționarea individului și poate fi un răspuns benefic, dacă este temporară și spontan reversibilă. În schimb, este periculos să permitem regresiei să devină patogenă și/sau permanentă. Ajunși în acest punct al analizei, ne putem pune
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
știe să implice toate aspectele realității umane. Știind, de asemenea, să se implice într-o astfel de totalitate. De altfel, este interesant de notat că numeroși sunt protagoniștii științelor "exacte" care, cu îndrăzneală, ne arată calea în acest sens. Curioasă repliere a științelor umane care, în majoritate, rămân imobile în pozitivismul secolului al XIX-lea! Este urgent, în fața a ceea ce am numit reîntoarcerea, constatabilă empiric, a acestor "lucruri" arhaice, a (re)purcede la drum. Adică a elabora o metodă care să
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de activitatea auto-revelatoare a unui for pre-reflexiv care dezvoltă, în concordanță cu o manieră proprie de cuprindere, o intenționalitate sui-generis, anterioară în ordinea importanței existențiale celei care se potrivește definiției clasice a conștiinței de sine. Dacă pentru aceasta din urmă replierea pe sine este act fenomenologic fondator al experienței și constitutiv oricărui mod derivat al cunoașterii, pentru reprezentanții existențialismului a sosit vremea unei radicale reconsiderări a statutului reflexivității, a ponderii pe care demersul esențial care-i stă la bază o are
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]