235 matches
-
Moxa, Cronica universală, introd. edit., București, 1989. Traduceri: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, îngr. Florica Moisil și Dan Zamfirescu, introd. Dan Zamfirescu și trad., București, 1970; ed. introd. trad., pref. Dan Zamfirescu, București, 1996; Glume din Gabrovo, repovestite de Ștefan Fartunov și Petăr Prodanov, București, 1973. Repere bibliografice: D. Macrea, Limbă și cultură veche, RL, 1972, 45; I.D. Lăudat, „Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi”, CRC, 1973, 1; Dan Simonescu, Noi contribuții la istoria literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
fără a gândi la sensul lor; omite cu precădere litere și silabe de la sfârșitul cuvintelor; scris relativ Îngrijit, respectă forma literelor, dar conținutul nu corespunde cerințelor formulate; În scris face omisiuni de litere sau silabe, scrie propoziții fără sens; povestește, repovestește cu dificultate, nu răspunde corect la Întrebări neînțelegând Întotdeauna mesajul transmis. Afectivitatea: este mai atașată de mamă, Îl evită pe soțul mamei, acesta fiind mai sever; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
descriu în detaliu evoluțiile politice ale țării folosindu-de de concepte care corespund în bună măsură celor definite în primul capitol al prezentului volum (Deegan-Krause 2006; Haughton 2005; Henderson 2002; Leff 1997; Williams 2000). Deci misiunea noastră nu este aceea de repovesti evoluțiile politice ale Slovaciei spuse deseori de alții, ci de a oferi o scurtă schiță istorică a acestora și de pune concluziile lucrărilor și cercetărilor în termeni specifici indicatorilor populismului. Pornind de la definiția folosită în aceste volum, populiștii vor dori
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
S. străbate în 1855-1856 satele Horodnic de Jos și Voitinel, de unde adună un mare număr de povești, care aveau să fie tipărite abia peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Comportamentul carnavalesc transpare ca atâtea forme ale universului ritual popular din condamnarea lui de către textele culturii de elită: Aceste texte - primul cunoscut datează de la 1198 - vorbesc despre mii de fantezii, acte exuberante și ireverențioase, extravaganțe, pe care moraliștii le vor repovesti cu plăcere, pentru a Împodobi, cu clișee comode, discursurile și predicile lor. Clericii defilau cu măști de figuri monstruoase, În haine de femei sau În ținuta oamenilor de rând, a saltimbancilor sau a histrionilor. Ei țin slujbe În aceste ținute
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un „calabash” verde către războinicii, care Îl prind pe un scut negru. Murdăria regelui și a populației, În forma substanțelor magice consumate, este arsă, iar ritul de purificare se Încheie cu laude aduse regelui, dansuri și ospețe. (Textul de față repovestește sintetic descrierile etnografice consemnate În M. Gluckman, 1963, pp. 110-123.) În interpretarea lui Gluckman, acest complex ceremonial este construit pe jocul dialectic dintre condamnarea regelui și exaltarea puterii și unității statului: „Ceremonia nu este o simplă afirmare a unității, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
criteriul tematic, povești românești, ca și din Hawaii, Madagascar, Auvergne (Franța), Cornwall (Marea Britanie), insulele Celebes, Birmania, China, India, Serbia, Japonia etc. M. a recurs la culegeri de folclor editate în diferite limbi, dar nu a dat simple traduceri, ci a repovestit expresiv, într-o formă accesibilă, menită să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea veselă (1947), Sfânta Jane (1949) - reprezentate, dar needitate în volum. A scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a fost membru al câtorva societăți științifice, printre care Societatea Geografică Română. Încă din tinerețe M. se lasă cucerit de farmecul poveștilor și legendelor populare, pe care le va prelua și repovesti în pagini cu o mare circulație în Transilvania. Relatate într-un stil îngrijit, în tonul și cu fabulația tradițională, toate aceste basme reușesc să captiveze atenția. Dacă poveștile au fost adunate în volume de sine stătătoare, legendele sunt presărate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
refuzul în progresie geometrică. După Fluxul conștiinței, a doua etapă a refuzului este epoca Desperado. Refuzul intrigii este de fapt refuzul povestirii clasice. Incidentul rămâne. Literatura n-ar exista în absența narațiunii. Doar că noile romane nu se mai pot repovesti. Experiența lecturii s-a însingurat, în sensul că nu poate fi comunicată, ci doar analizată, decodată. Eliot detesta ideea că poemele lui ar putea fi parafrazate, explicate altfel decât prin ele însele. Cu toate acestea, în marginea lor, ca și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Chirico, Magritte, Dalí, Victor Brauner) și cultivă stranietatea subiectului, asociată cu perfecțiunea tehnică. Atașat încă de la început, în pofida declarațiilor teoretice, recursului la alegorie, Ț. evoluează spre o proză poetică în sens esențial, care, ca și poezia modernă, nu poate fi repovestită, parafrazată ori rezumată și reclamă o lectură literală. Pe de altă parte, recurgând la autoreferențialitate, la înscenare și la deconspirarea artificiului generator de ficțiune, scriitorul face foarte devreme operă de pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]