1,290 matches
-
NOUA BIBLIOTECĂ POPULARĂ, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1889 și 15 martie 1891. Inițiativa pare să fi fost a lui Gr. H. Grandea, care și-l asociază pe editorul D. I. Cerbureanu pentru a scoate o revistă dedicată republicării celor mai valoroase opere ale literaturii române. Fiecare număr este consacrat unui scriitor. Grandea semnează studii biografice, în general bine documentate, dar minate de un anacronic entuziasm romantic și lipsite de spirit critic, care însoțesc o antologie de texte reprezentative
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
început a tranziției noastre postcomuniste și chiar să fie invocate explicativ. Probabil că în acest proces a intervenit și un mecanism prin care un complex psihologic al inferiorității românești s-a asociat cu o ideologie implicită a superiorității Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce țineau în mare parte de romantismul „psihologiei popoarelor” sau de iluminismul târziu al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
critice nu au fost „armonizate”, deși referințele în cruce nu lipsesc; persistă în note, ca și în textele propriu-zise, anumite repetiții, oarecum redundante într-un volum, dar care ușurează lectura fiecărui text în parte. În esență, e vorba deci de republicări; prin urmare, (re)cititorul are și ocazia de a urmări evoluția programului meu intelectual. Până atunci, vreau să subliniez că, deși integrate unui program propriu - mediere interculturală, transfer academic, comparație, spirit critic -, textele reunite acum reprezintă reacții critice, uneori polemice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
in the Behavioral Sciences, Stanford - el însuși o instituție castaliană. Sunt recunoscător fundațiilor Andrew Mellon și Volkswagen pentru finanțarea anului meu sabatic la Stanford. 1. Atât Jurnalul, cât și Epistolarul au fost publicate de Editura Cartea Românească din București. Ultima republicare a Jurnalului (ediția a treia) este din 2003. Cenzorul partidului era un anume tovarăș Velescu, angajat al odiosului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste, organizație ce răspundea de coordonarea activităților de propagandă și cenzură după anul 1974, când cenzura fusese
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ar fi rămas o simplă ciudățenie, demersul merita dus la capăt. Parker devenea, în felul acesta, urmașul oficial al lui Chandler. Și asta într-un moment când destinul vechiului maestru părea să reintre într-o perioadă fastă. Ecranizările în serie, republicarea la o editură de mare prestigiu (Random House) a tuturor romanelor lui Chandler, ba chiar și adunarea în volume a povestirilor din perioada pulp fuseseră dublate de tratamentul critic extrem de favorabil. O veritabilă vânătoare de „inedite” are loc în deceniul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
revistelor”, „Reliefări-Mozaicuri”, ultima preschimbată în „Recenzii”, sub semnătura lui I. Ludo și G. Spina. Semnează versuri G. Bacovia (Plumb de iarnă, Nevroză), Tudor Arghezi și proză Emil Isac (Din brădetul lui Iancu). Traducerile din Victor Hugo și D’Annunzio sunt republicări după „Flacăra” și „Seara”. Alți colaboratori: Ion Alexis, Eugen Relgis, C. R. Ghiulea. D.B.
ABSOLUTIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti Roman, câteva proze aparținând lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C. A. Rosetti. Maria Baiulescu e prezentă cu o versiune în românește a poemului Plimbarea de Fr. Schiller. Fără precizarea traducătorului (I. L. Caragiale), apar O balercă de Amontillado și Masca de E. A. Poe. I.H.
CALENDARUL „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de D. Nanu, Th. D. Speranția, D. Teleor, Elena D. Sevastos, G. Coșbuc (Rugămintea din urmă, Cântece, Primăvara, Vara, O istorie veche), Al. Vlahuță (Seara, pe lună), Ion Minulescu (Epilog sentimental), proză de Ioan Slavici (Negrea bătrânul
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V. Cârlova (Ruinele Târgoviștii). Apar și traduceri din Alfred de Musset (Noapte de octombrie, în tălmăcirea lui H. G. Lecca), A. S. Pușkin (Cârpaciul, în
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
Houghton a Universității Harvard (Cambridge, Massachusetts) a manuscrisului latin cuprinzând ultima formă a Istoriei creșterii și descreșterii Imperiului Otoman aparține istoricului Virgil Cândea, iar traducerea acestei prime părți (Praefatio) aparține latinistului Dan Slușanschi. Avem, prin intermediul revistei mai sus citate, începutul republicării acestei opere „cunoscute până acum în copii defectuoase și în traduceri trunchiate”; vezi și Dimitrie Cantemir, Monarchiarum phisica examinatio sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700), ediție îngrijorată de N. Locusteanu, București, 1928; Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, traducere, studiu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
generos al întrajutorării susținătorilor cooperației, după transformarea din 1947, B. f. devine organ de luptă împotriva „agenților reacțiunii”. Rubrica „Duh și slovă”, rezervată materialului cultural, găzduiește articole de popularizare a învățăturii leninist-staliniste. Literatura propriu-zisă e slab reprezentată, fiind utilizate frecvent republicările. G. Lesnea traduce din I. P. Utkin, M. Beniuc din Petöfi, iar Eugen Jebeleanu deplânge moartea lui Mihail Kalinin. Sunt comemorați Vladimir Maiakovski și Henri Barbusse. Unei cărții a lui Maxim Gorki, La stăpâni, i se face o recenzie. D.B.
BRAZDE FAGARASENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen Jebeleanu (Ferestre spre Octavian Goga), Pericle Martinescu (Destinul cultural al provinciei); cu amintiri: N. Dunăreanu (Barbu Delavrancea la Tulcea, republicare) și Aurel Chirescu (Câteva zile la Cetatea Albă). Victor Stroe traduce Legenda Finlandei de Eino Leina. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Șerban Bascovici, Radu Gyr, Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, V. Damaschin, George Dorul Dumitrescu, Matei Alexandrescu, Petre A. Petre, G.
BASARABIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
criminală națiune a lumii, SUA motivează de ce a ucis pe timp de pace, mult mai mulți oameni nevinovați, decât Hitler pe timp de război. Această carte, și la mine stă alături de Biblie mereu. Păcat că a fost din nou interzisă republicarea ei. Și acum voi trece, la cea de a patra și ultima carte de bază a omenirii (după părerea mea și nu numai), cartea Capitalul de Karl Marx. „Capitalul“ este opera genială a lui Karl Marx. La făurirea operei sale
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
românesc a fost publicat, în 1996, de Editura Fundației Culturale Române. Procesul cenzurării volumului, în 1986, este revelat în eseul autorului, „Raportul cenzorului“, din volumul Despre Clovni: Dictatorul și Artistul (Editura Apostrof, 1997, Polirom, 2005). Indicii asupra restaurării, rescrierii și republicării romanului, în Occident și în România, se găsesc în Nota asupra ediției (în ediția a IIa, publicată la Cartea Românească, 2003, în colecția Mari Scriitori Români). Norman Manea În fereastra ghișeului, capul drăgălaș, cu zulufi, al dimineții de primăvară. Ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
eliminat de însuși Hergé din canonul traducerilor. Gestul era explicabil prin efortul de a preveni asocierea lui Tintin cu o cauză ce rămâne profund nepopulară în mediile intelectuale europene. Situat în contra curentului interbelic ce venerează progresul și Moscova, Hergé evită republicarea unui text încărcat de mitologia „antisovietică”. Reeditate după decenii, desenele sale au capacitatea de a evoca confruntarea dintre ingeniosul reporter și angrenajul birocratic ce oscilează între violență și grotesc. Atunci când visează la întoarcerea în spațiul natal, Tintin visează la echilibrul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
CBC. Poate fi util și referirea la Compendiul Catehismului Bisericii Catolice, cu aprobarea Papei Benedict al XVI-lea și publicat în anul 2005. A patra ediție a acestei cărți a fost puțin îmbunătățită. Mulțumesc Casei editoriale Christiana - Verlag, pentru decizia republicării acestui volum și doamnei Münstermann pentru revizie. INTRODUCERE Sunt catolic. Credința mea este ceva personal. Nimeni nu mi-o poate lua împotriva voinței mele. Deși, la început, credința mea a fost o decizie a părinților mei, ea trebuie să devină
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
unitățile administrative ale teritoriului statului, fiecare dintre ele constituind o persoană juridică distinctă, cu un statut juridic propriu conferit de stat prin lege. Actuala organizare administrativ-teritorială a României este reglementată prin Legea nr.2/1968, republicată în anul 19811. După republicare, această lege a suferit unele modificări, până în luna aprilie 1989 când a fost înlocuită cu o altă lege, Legea nr.2/19892, care a abrogat Legea nr.2/1968, republicată în 1981. De subliniat este faptul că, până la Revoluția din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a VIII-a, a XI-a, a XII-a. După 2000, studiul s-a restrâns la clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a24. Practic, "istoria românilor" ca materie distinctă nu mai apare în programele școlare revizuite în urma republicării din 2003 a legii învățământului 25. În general, numărul de ore alocat studiului istoriei în școală a fost, din anii '90, în continuă scădere 26. Reducerea a afectat cel mai mult segmentele temporale îndepărtate preistoria, antichitatea și epoca medievală 27
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sportiv". Ministerul își rezerva dreptul de a publica anual lista disciplinelor opționale și metodologia de examinare. Aceeași lege, republicată la 10 decembrie 1999, diferenția bacalaureatul după filierele de învățământ parcurse, menționând istoria doar ca probă la alegere (conform art. 26). Republicările din 2003 și din 2004 au menținut statutul său opțional. În plus, examinarea urma să se facă după tipuri de subiecte diferențiate în funcție de profilul liceului și de numărul orelor de studiu alocate săptămânal istoriei. În 2007, în urma frecventelor acuzații de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Decembrie ziua națională a României" (art.1) și se abrogă H.C.M. nr. 903/1949, prin care se decreta ca zi națională data de 23 august (art. 2). Constituția din 1991 a inclus această prevedere, care s-a păstrat și în republicarea sa din 2003 (art.12, alineat 2). 2 Prin proclamarea zilei de 1 decembrie ("în unanimitatea adeziunii") ca zi națională "s-a făcut dreptate însuși poporului român", după cum scria istoricul Cristian Popișteanu, în cuvântul introductiv al "Magazinului istoric" din decembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anume vid. Astfel, în mai 1988, examenele și programele obligatorii de istorie au fost provizoriu suspendate în școli (Wladimir Berelowitch, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, p. 112). Rescrierea și republicarea manualelor a început foarte timid în același an, apoi au fost reluate cu dificultate în 1992, pentru a se revigora abia după 1995 (Ibidem, p. 113). 46 Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990, p. 317
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sunt un pasionat al căutărilor prin arhive, am dat peste o altă chemare, tot a unui bârlădean, m arel e N.N.Tonitza, care semna în „Curentul” lui Pamfil Șeicaru din 8 februarie 1932, eseul „Tată: vrem muzee!...” Îl ofer pentru republicare pentru că este de mare actualitate: „. .Sunt născut în București — mi se mărturi sea dăunăzi un vecin. Mi am făcut aici școala primară, li ceul și facultatea. Tot aici îmi exercit profesiunea mea modest ă, mʹam însurat și am copii. Cât
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o consecință a tratării acestui tip de subiect formularea unor principii referitoare la creație, creator, critic -, dar mai degrabă poate fi rodul și mărturia genialității. Principiile sunt structurate în trei secvențe pe care autorul însuși le-a delimitat cu ocazia republicării operei, adăugând, totodată, o prezentare succintă a ideilor esențiale ceea ce sugerează până la urmă dorința de rigoare și de claritate, care este subsumată unei fibre clasice a ființei. Astfel în linii generale, prima stabilește posibilitățile de bază ale judecății critice, a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea și republicarea Constituției, articolul 146 lit. a)], text care dă dreptul Curții să se pronunțe asupra inițiativelor de revizuire a Constituției. În ceea ce privește efectele deciziilor Curții Constituționale, articolul 145 al Constituției făcea distincție între deciziile pronunțate de Curte în exercitarea atribuțiilor de control
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]