1,193 matches
-
zonei goale, de sub ea o curea lată din ținte metalice pătrate, curea care susține fusta de blugi cu tiv franjurat, nu mai lată decât cureaua. Ciorapi din plasă și sandale cu toc înalt. Nici un pic de grăsime nicăieri. Sentiment de repulsie. Îmi displac fetele slabe, pierdute și jalnice, oricât de dezmățat s-ar îmbrăca ele. Intrat magazin, cumpărat lapte pâine biscuiți Sunday Herald, apoi m-am oprit la căldurică. Am evaluat revistele expuse. Fiecare copertă pare concepută de aceeași agenție, care
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
comentarii în stil colocvial: „părerea ta ajunge instant la mii de oameni" (zvoner.ro); „gândul mi-a zburat instant la faza de data trecută" (animist. wordpress. com); „mijloace de a-ți pierde instant credibilitatea" (happyateista.blogspot. com); „te ia instant repulsia" (ionutu.ro) etc. Cuvântul a fost deja înregistrat în Suplimentul la DEX, din 1988, apoi în DEX 1996, dar numai ca adjectiv invariabil, cu explicația „instantaneu, rapid; (despre mâncăruri sau băuturi) care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare". E
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
simțea însă printre marginali, printre proscriși, acolo unde nu existau constrângeri sociale. Cel mai paradoxal aspect al acestei bipolarități (care se manifesta și prin bizarerii comportamentale) a fost contradicția între nevoia lui aproape maladivă de a fi recunoscut, apreciat, și repulsia pe care i-o provoca ideea de a face carieră și de a se da bine pe lângă mărimile vremii. In 1606 a fost condamnat cu adevărat la moarte pentru că înjunghiase mortal un bărbat numit Ranuccio, a fugit în Sicilia, de
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
trecerea la actul propriu-zis. Oamenii vor fi percepuți ca fiind atrăgători în funcție de numeroși factori: sex, vârstă, caracteristici fizice și factori culturali. Serge Stoleru, cercetător la Inserm, specialist în studiul dorinței sexuale umane, afirmă: "indiferent de criteriile de atracție sau de repulsie, mecanismul creierului implică întotdeauna o zonă situată deasupra orbitelor ochilor, în regiunea orbito-frontală a cortexului. Prin activarea semnalelor neuronale, se remarcă faptul că această zonă activează mecanismul de evaluare :o găsesc pe această persoană atrăgătoare/neatrăgătoare și plăcerea de a
Mecanismul dorinței sexuale, descifrat de cercetători by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64426_a_65751]
-
fie vulgară. Nici o clipă nu ai senzația că asiști la un spectacol al degradării, și asta fiindcă abrutizarea merge mînă în mînă cu cizelarea spiritului. Pictori, muzicieni, poeți și profesori respiră iluziile unei lumi închipuite, în care se ascund din repulsie de realitate. De aceea, deși detracați în majoritatea lor, personajele te atrag prin timbrul exotic al smintelii lor. În fond e refugiul unor oameni care, trăind într-un mediu condamnat la sterilitate spirituală, își caută revanșa în plăceri: amoruri fugare
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
duceau pe Hyperion: la abdicarea văzută, prin prisma amorului-pasiune, ca o izbăvire. Pe toate planurile - intelectual, sentimental, moral -, Bologa se desprinde treptat de universul securității, datoriei, fidelității, pentru a accede la o lume țesută din teamă și dorință, fascinație și repulsie. Linia mișcătoare a frontului îl ademenește ca o Fata Morgana ivită din tranșee și menită să despartă apele romanului, accentuând falia dintre pactul conjugal și jocurile seducției. „Rațiunea cazonă”, temerile doamnei Bologa, promisiunile făcute Martei intră toate în acceași horă
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet de semnificații indică o dublă repulsie față de conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca națiune o populație mereu jenată de a se legitima cu firesc și relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
situații fiind cea a excluderii animalului simbolic din grupul statuar cu explicația „hingherii au luat maidanezul”. Poate că un complex al legitimării genetice e de găsit, obscur, în această reacție mohorât hazlie. Din medii mai culturale se invocă la originea repulsiei față de opera de artă tema depășită a protocronismului, ceea ce demonstrează că autorii acestei lecturi nu înțeleg nici sensul montajului simbolic, care vorbește despre universalismul latin, nici consistența arheologică și istorică a acestei teme, și nu au fost atenți nici la
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
extrase din gazetele epocii - toate avînd ca laitmotiv expozițiile grupului „Prolog”. Și cum „Prologul” nu a apărut din neant, autorul schițează o istorie a școlii de pictură, alături de portretul cîtorva maeștrii (Ciucurencu, Ressu, Cilievici, Pallady), înfățișați cu ticurile, metodele și repulsiile lor. Încetul cu încetul, din paginile volumului se desprinde o filosofie a artei, din ale cărei tente m-am inspirat la începutul cronicii. Nu lipsesc polemicile cu prietenii sau adversarii din breaslă, de la ideile unui doctrinar iconic precum Sorin Dumitrescu
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
la 55 de ani (în 1968), la o vîrstă cînd semnele decrepitudinii nu-i mai îngăduiau să se amăgească. Intrase în vria descompunerii și nu putea reacționa la ea decît descriind-o. De fapt, austriacul și-a scris eseul din repulsia pe care o resimțea față de ruina propriului trup, dar și din revolta pe care i-o dădea gîndul că veștejirea era ineluctabilă. Potrivit autorului, bătrînețea e o fatalitate de a cărei cruzime nu se face nimeni vinovat. O ofilire treptată
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
feței și - Doamne, mai ales, Doamne - ești ecoul lăuntric al tuturor acestor stricăciuni. Și aici se ivește cea de-a doua constatare cu putere de verdict: ce e distrugător la bătrînețe nu e atît spectacolul hoitului care te trădează, cît repulsia pe care ajungi s-o trăiești față de acest hoit. Oricît de mult te-ai iubi, vine o zi cînd privitul în oglindă îți dă fiori de greață. „N-avem decît să ne ferim de oglindă. Dar inevitabil ne zărim mîinile
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
liberale, a pus în fapt umărul la reabilitarea celei mai revoltătoare malformații din istoria civilizației moderne. Despre artificiile logice, despre jongleriile cu noțiuni, citate și fapte istorice viclean montate în așa fel încât să ducă la o scandaloasă diluare a repulsiei față de fascism, simultan cu discreditarea democrației americane și a unora dintre cei mai importanți susținători ai ei - în numărul viitor. (Cât de dezastruos dezinformată și dezorientată în privința caracterului criminal al fascismului este o bună parte din opinia publică românească se
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
spirit?) Sau, în variantă românească: cît din ceea ce știi ai curajul să spui? Autorul se abține de la orice comentariu moral, fidel crezului că istoria, la fel ca arta, e în afara judecăților morale, singura exigență pe care și-o impune fiind repulsia față de crima politică. Rezumînd, Breban are cîteva ideică lăuză pe care le repetă în volum: 1) epoca națiunilor nu s-a încheiat și neamul e o realitate ireductibilă la ortodoxie sau ideologie; 2) românii nu sunt născuți pentru a fi
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
pomenit privit ca un încăpățînat de Ossi (apelativul în uz pentru numirea est-germanilor din răposata RDG, în contrast cu cel de Wessi pentru cetățenii din fosta RFG), adică drept un înapoiat căruia regimul comunist îi tulburase intuițiile ideologice, lăsîndu-le în stadiul de repulsie necondiționată față de marxism-leninism, și cu oroare evidentă față de orice adiere doctrinară ce semăna cu socialismul. Cînd mult mai înțelept ar fi fost, potrivit vest-germanilor, ca Joachim Gauck să privească cu îngăduință „micile“ crime comuniste, spre a se indigna numai de
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
provoacă dorința de a-și țipa îngrijorarea. Englezii sînt naturi iremediabil conservatoare, simținduse bine în condiții de statornicie, orice impuls spre schimbare fiind resimțit ca o amenințare la ordinea consacrată. Paul Johnson nu face excepție, intrînd în categoria spiritelor cu repulsie față de răsturnări, de aici poziția de repudiere principială a curentelor de stînga. Volumul e un țipăt strident, cu apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură care de altminteri îl prinde de minune, grație vervei cu care
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
înfăptuiască anumite reforme pe care le cer masele - dar este numai din demagogie, numai ca să-și păstreze simpatia "maselor"8 Cu peste un an și jumătate în urmă publicase articolul Contra dreptei și contra stângii. Aici își arăta cu violență repulsia atât față de semidocții autohtoni care maimuțăreau marxism-leninismul moscovit, cât și față de ideologia fascisto-hitleristă, bazată pe lupta de rasă și de religie, pe șovinism și pe un patriotism ridicol. Doctrina noastră politică nu trebuie împrumutată de aiurea. Ea trebuie să reiasă
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
permit libertatea de a nu iubi o imagine gata făcută de Creator și de a urmări apariția pe lume a acestei iubite așa cum aș privi stupefiat desprinderea din haos a unei planete depărtate, de a asista la atracția și la repulsia pe care o exercită între ele diferitele părți ale corpului ei mereu surprinzător, la risipirea, la cristalizarea, la răcirea și arderea simultană a acestei nebuloase adorate care e iubita mea într’o continuă devenire, într’o sublimă negare a întregei
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
Sorin Lavric Octavian Buda (ed.), România fără anestezie. Discurs medical și modernitate în vremea lui Carol I, 1872-1912, prefață de Dan Berindei, București, Editura Vremea, 2013, 486 pag. Medicii sunt în genere firi de interior, cu repulsie față de vulg și cu apetență pentru incinta sobră a mediilor culturale. Însuși actul de terapie hipocratică, de o discreție mergînd pînă la pragul confidențialității, îi preschimbă în naturi retrase, iubitoare de tihnă mizantropică. E ca și cum secretul profesional le dă imboldul
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
trage în jos,. „Cînd cei din jur discută probleme prozaice, mă abstrag, devin surd la ceea ce se spune. Nu o fac în mod polemic, dar mă plictisesc și, automat, evadez spre ceva mai înalt.” (p. 25) A treia formă e repulsia față de spiritele blasfemiatoare, care acoperă de deriziune orice lucru valoros. „Sufăr ca lovit cu biciul ori de cîte ori este maculat un lucru pe care îl iubesc sau îl admir.” (p 210) A patra formă e incantația poetică, Alex trăind
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
să le explice. E un pictor fără doctrină și fără replici pregătite de acasă. E ingenuu pînă la spontaneitate naivă, de aceea la Paștina flerul numinos nu e însoțit de un simț critic care să dea sentințe abstracte. Paștina are repulsie de abstracțiuni, simboluri și coduri, avînd vocația concretului pe care îl are sub ochi. E încredințat că un tablou se împlinește atunci cînd duhul se străvede în el, iar pentru asta trebuie să fie fidel flerului mistic. Din acest motiv
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
este în sine un mare, laborios și încîlcit intermediar. Un balast de noțiuni pe care misticul nu le poate digera în ruptul capului, și asta grație vocației de a se pierde în numenul divin. Natura mistică, cînd e autentică, are repulsie de doctrine, și nimic nu-i mai opus misticului decît teologul studios care face discriminări în marginea unor controverse de jargon. Un mistic doct e un oximoron. Idealul misticului e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
și Caragiale o consemnează într-o epistolă). Altele păstrează, fără să-l distorsioneze, tonul din Momente (speculațiile despre un anume „Iliuță activu’” sunt nu numai curat caragialești, dar și pilduitoare). Altele se susțin reciproc printr-o rezultantă. De exemplu, asupra repulsiei scriitorului față de proști (despre care depun mărturie numeroși cunoscuți), aș zăbovi o clipă. Fără îndoială autentică, idiosincrasia aceasta capătă o garanție în plus prin aceea că dă naștere unor formulări de neuitat. Una dintre ele i-o datorăm aceluiași Ion
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
dintre obraji era pe jumătate acoperit de umbra părului sucit în bucle, câteva șuvițe ajungând pe sânii micuți, nu se vedea expresia tipică, de pudoare ușor complice și oarecum încurajatoare, de rușine și plăcere feciorelnică (...). Fața nimfei exprima teroare și repulsie, ca și când ar fi privit un vierme, o năpârcă, un păianjen dezgustător (...)“. Dar nimic exterior nu este cauza acestei repulsii, căci „groaza și scârba se nășteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii“. Sub semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
se vedea expresia tipică, de pudoare ușor complice și oarecum încurajatoare, de rușine și plăcere feciorelnică (...). Fața nimfei exprima teroare și repulsie, ca și când ar fi privit un vierme, o năpârcă, un păianjen dezgustător (...)“. Dar nimic exterior nu este cauza acestei repulsii, căci „groaza și scârba se nășteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii“. Sub semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga mică lume de la Budila, unde, cum Victor își întâlnește încarnată - în travestiul hidos al lui Lulu - cea mai cumplită
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
feciorelnică (...). Fața nimfei exprima teroare și repulsie, ca și când ar fi privit un vierme, o năpârcă, un păianjen dezgustător (...)“. Dar nimic exterior nu este cauza acestei repulsii, căci „groaza și scârba se nășteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii“. Sub semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga mică lume de la Budila, unde, cum Victor își întâlnește încarnată - în travestiul hidos al lui Lulu - cea mai cumplită temere personală, la fel ceilalți protagoniști își explorează, într-un fel sau altul, spaima de
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]